Ambasadorii Uniunii Europene se reunesc marți, 7 ianuarie pentru a discuta criza din Orientul Mijlociu, provocată de uciderea, vineri, în apropiere de Bagdad, a generalului iranian Quassem Soleimani.
Noua președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat pentru miercuri, 8 ianuarie, o reuniune specială a comisarilor, la care se va discuta și coordonarea activității acestora cu privire la Orientul Mijlociu.
„Uniunea Europeană trebuie să vorbească pe o singură voce”- este preocuparea majoră în acest moment, relatează și corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Rykard Jozwiak.
Iar pentru vineri, noul coordonator al politicii externe europene, Josep Borrell a convocat o reuniune a miniștrilor de externe europeni. Cu aceleași obiective: coordonarea politicii europene în fața crizei din Orientul Mijlociu. Borrell o sa-i informeze pe miniștri și despre discuția pe care a avut-o cu ministrul de externe iranian Mohamed Javad Zarif.
În scrisoarea adresată miniștrilor europeni, Borrell precizează că ministrul iranian de externe a reafirmat revolta Teheranului în fața uciderii generalului Soleimani, dar și faptul că „Iranul nu dorește o escaladare a tensiunilor”. Mai mult, Zarif a precizat că se așteaptă ca Națiunile Unite să ia o decizie „pe măsură” însă Iranul își păstrează „dreptul de a se apăra”.
Între timp, Reuters relatează că Zarif nu ar fi primit viza americană, ca să participe joi la reuniunea Consiliului de Securitate ONU de la New York.
Potrivit corespondentului Europei Libere la Bruxelles, majoritatea diplomaților cu care a discutat fuseseră luați total prin surprindere de decizia administrației americane de a ordona atacul cu dronă împotriva generalului Soleimani. Un diplomat occidental a mărturisit chiar că „foarte mulți, la Bruxelles, sunt de părere că lovitura americană a fost impulsivă, chiar periculoasă. Dar nimeni nu o spune deschis” așa că se caută un numitor comun.
Îndemnuri la reținere și dialog
Care, în „buna tradiție europeană” – continuă Rikard Jozwiak de la Bruxelles – înseamnă „îndemnuri la reținere și dialog”. Plus îndemnul de a nu abandona acordul nuclear internațional cu Iranul, semnat în 2015 (din care Statele Unite s-au retras în 2018 iar Teheranul cu câteva zile în urmă).
Majoritatea țărilor europene încearcă să evite adâncirea a două falii: cea transatlantică dar și cea dintre membrii est-europeni, care sprijină necondiționat Statele Unite și restul țărilor UE.
Polonia și țările baltice au declarat deja că sprijină acțiunea Statelor Unite și argumentul acestora că a fost un atac pentru a preveni noi amenințări iranieni la adresa unor ținte americane.
Despre poziția României, mai multe, aici.
