Linkuri accesibilitate

Balanța geopolitică de putere se schimbă. Cum ar putea fi afectată România? (G4Media)


Ziare de la București

Revista presei de la București.

În conferința de presă de ieri seara, președintele Klaus Iohannis a admis că noua poziție a Statelor Unite, aceea de a încerca o alianță cu Rusia împotriva Chinei, ar putea avea efecte negative asupra României. Dan Tăpălagă și Cristian Pantazi au consultat și analiști străini și fac o sinteză pentru G4Media. Din cei 12.000 de soldați americani ce urmează să fie retrași din Germania, 1000 vor fi relocați probabil în Polonia, la cerere. România nu și-a oferit public dorința de a primi noi trupe, dar, judecând după proiectele costisitoare de transformare a bazei militare de la Câmpia Turzii într-un hub în regiunea Mării Negre, s-ar deduce că și România va primi noi soldați americani. Janusz Bugajsky, expert CEPA, spune că o eventuală creștere a numărului de trupe în România „ar reprezenta o mutare frumoasă pentru a contracara expansionismul Rusiei, pentru întărirea bazei de tranzit către Orientul Mijlociu și pentru controlul Balcanilor de Vest”. „Cu cât numărul de soldați relocați în România va fi mai mare, cu atât Rusia se va simți mai amenințată direct și, în consecință, va protesta. Iar dacă în cele din urmă Putin va accepta noua realitate militară din Europa de Est, (se pune problema) ce va solicita în schimb părții americane?”, scriu analiștii de la G4Media. În zonă există temerea că americanii „ar putea ceda teren Rusiei în estul Europei în schimbul sprijinului în conflictul cu China”. Nici instalarea unei administrații democrate la casa Albă nu ar schimba optica, mai spun Tăpălagă și Pantazi.

O nouă publicație, păstorită la Paris de filozoful Michel Onfray, scrie în Dilema Veche Matei Vișniec, pledează masiv pentru așa-numitul suveranism, în numele căruia s-ar putea profila chiar o ieșire a Franței din Uniunea Europeană. Autorii semnatari în primul număr privesc Uniunea Europeană ca pe „o structură aflată în serviciul ultraliberalismului şi al unui multiculturalism având ca obiectiv ştergerea tuturor identităţilor şi formarea unui fel de popor european consumerist şi docil”. Ar exista și un pericol de islamizare. O demografă susține că trendul este de înlocuire treptată a europenilor de cultură greco-romană şi iudeo-creştină „cu o populaţie arabo-africană de tradiţie musulmană”. Desigur, Franța e liberă să-și stabilească propria soartă, dar, se întreabă Vișniec: „Ce se va întâmpla cu celelalte ţări ale Europei şi mai ales cu cele din Balcani şi din Răsărit dacă Franţa iese din Uniunea Europeană şi edificiul comunitar se prăbuşeşte?”

Universitatea americană Yale a scos din programă un curs de istoria artei de la Renaștere până azi pentru a „combate europocentrismul” sub forma culturii făcute, destinate și consumate în special de „albi, bărbați și europeni”. Andrei Cornea dedică un comentariu temei în Dilema Veche. Având în vedere că acest curs de istoria artei „europocentriste” va fi înlocuit cu unul cu „perspectivă globală”, Cornea reamintește că perspectiva globală asupra artelor, culturilor și civilizațiilor a fost, într-adevăr, inițial una europeană, „albă și masculină”, în tradiția vechilor greci, dar că „Etnocentrismul a fost universal în toate civilizațiile – de la asirieni la germani. Așa cum tot universală au fost sclavia și subjugarea femeii. Și numai în Europa a apărut (…) opoziția la acestea – nu numai pur religioasă și discursivă (…), dar și politică și socială. De asemenea, feminismul s-a născut în Europa. În fine, o primă formă de cetățenie «europeană», „o cetățenie unică și egalitatea în fața legii pentru toți oamenii liberi ai Imperiului, indiferent de originea, limba, religia și rasa lor”, a fost acordată de împăratul Caracalla al Romei antice.

XS
SM
MD
LG