Pentru că Alexandru Stoianoglo este doar ultimul procuror general implicat într-un scandal la Chișinău, numirea unui nou procuror este testul care va arăta adevăratele intenții ale pro-europenilor. „Hârtia de turnesol o va reprezenta procedura de selecție și numire (…) și, mai ales, modul în care acesta va înțelege să își facă treaba. Abia atunci se va vedea dacă guvernarea pro-europeană este cu adevărat decisă să reformeze justiția sau s-a înregistrat, din nou, un caz de «să plece omul lor ca să vină omul nostru»”, arată Mariana Vasilache pe veridica.ro.
Pentru analistul Denis Cenușă, prezent azi pe contributors.ro, intențiile puterii pro-europene de la Chișinău sunt dincolo de îndoială. Argumentează comentând vizita premierului Natalia Gavrilița la Bruxelles, la sfârșitul lunii trecute. Referitor la schimbările legislative din domeniul justiției – cu consecința recentă a suspendării procurorului general -, Denis Cenușă sugerează că autoritățile de la Bruxelles sunt aparent la curent și în acord tacit cu „devierile guvernării”, respectiv cu acele măsuri de întărire a independenței anumitor instituții înainte de a fi reformate.
Un comentariu indirect pe marginea profundei crize politice în care se află România găsim sub semnătura Magdei Grădinaru, pe spotmedia.ro, deși subiectul este povestea prestigiosului premiu „Carol cel Mare” primit recent de președintele Klaus Iohannis în Germania. O poveste tristă, pentru că premiul a fost acordat în urmă cu mai bine de un an, decernarea fiind amânată din pricina pandemiei. La vremea respectivă, România reprezenta pentru Europa o poveste de succes, care merita răsplătită, de vreme ce existau cazurile complicate Ungaria și Polonia. Din păcate, imediat după decernare, la conferința de presă, președintele Iohannis luase act de incendiul tragic de la spitalul din Constanța, soldat cu morți printre bolnavii de COVID-19, și a trebuit să admită că statul român „a eșuat în a-și proteja cetățenii”. Comentariul necomplezent al jurnalistei: „Sunt povești care se cer confirmate și povești care se dovedesc goale, dacă eroul își schimbă trăsăturile pe parcurs”.
De azi, coordonatorul campaniei de vaccinare din România apreciază că s-a intrat în scenariul sinistru al Italiei din perioada de maxim vârf al pandemiei. Rata vaccinării continuă să fie foarte mică. Andrei Cornea scrie despre asta în Dilema Veche indentificând un caz grav de „disonanță cognitivă”: o disfuncție care împiedică o corelare normală între realitate și reacția față de ea. Românii spun cu ușurință „Vrem o țară ca afară”, deci își doresc copierea Occidentului; arată mereu că nu au încredere în guvernul lor, dar totuși nu sunt dispuși să copieze comportamentul occidental în chestiunea vaccinării anti-COVID. Și e o mare ironie, spune Andrei Cornea, că tocmai noile tehnologii – Internetul, telefoanele smart, Facebook și Instagram – sunt preferate de majoritatea românilor în detrimentul unei strălucite ilustrări a noii tehnologii : vaccinul ARNmesager.
Și Cristian Tudor Popescu s-a exprimat cu extremă frustrare pe republica.ro : „Oricât de greu de înghițit ar fi această constatare, rațiunea mă obligă s-o enunț: procentul uriaș de nevaccinați este pe măsura primitivismului actualului popor român. A ignoranței și iraționalității de care sunt stăpâniți aproape trei sferturi dintre noi, multe cadre medicale și didactice”. Cel mai năucitor aspect i se pare proporția de 77% părinți care nu sunt de acord cu vaccinarea copiilor lor.
