Pactul militar Auukus dintre Statele Unite, Australia și Regatul Unit, care a luat de sub nasul Franței un imens contract semnat în 2016 cu Canberra pentru livrarea a douăsprezece submarine, a declanșat o criză politică fără precedent între Paris și Washington.
Retrăgându-și ambasadorul de la Washington, dar și din Canberra, Franța a acuzat SUA și Australia de „minciuni și duplicitate”, iar Le Monde explică, în numărul datat luni 20 septembrie, de ce, cu toate că Boris Johnson a jucat un rol major în această răsturnare de situații, Parisul pare a menaja oarecum Londra. Cu toate astea, ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian a denunțat în weekend „oportunismul permanent” al Angliei. Le Drian descrisese anterior anularea de către Australia a acordului cu Franţa, în valoare de 50 de miliarde de euro, prin care Parisul trebuia să construiască submarine, drept „un cuţit în spate”.
La fel, ministra franceză a apărării Florence Parly și anulat întâlnirea prevăzută săptămâna aceasta cu omologul său britanic Ben Wallace, după cum o anunță Reuters.
După retragerea americană bruscă și brutală din Afganistan, în care europenii nu au fost consultați, la care se adaugă dificultățile întâmpinate de europeni de a călători în SUA, chiar vaccinați, criza submarinelor a fost picătura finală pentru Franța. Acum, până și interdicția de călătorie făcută europenilor de SUA revine ca un reproș, iar asta, cu toate că europenii le permit americanilor să călătorească liber pe continent de mai bine de trei luni.
Sigur, restricțiile americane nu se aplică diplomaților. Noua șefă a diplomației britanice, Liz Truss, a sosit ieri în SUA pentru o vizită de patru zile în New York și Washington. The Observer scrie că Boris Johnson este așteptat la rândul său pentru a participa la Adunarea Generală a ONU.
În perspectiva adunării, ONU le-a cerut liderilor planetei să adere la un “cod de onoare” care le cere să fie vaccinați. Dar lucrul va fi supus unui mare test in dezbaterea generală, încă de la început. Jair Bolsonaro, care a avut virusul anul trecut și insistă că el a căpătat o imunitate naturală, așa că nu are nevoie de vaccin, va deschide marți lucrările celei de-a 76-a Adunări Generale a ONU.
Alegeri în „Rusia unită” în fraudă
O mare temă în toată presa o reprezintă, desigur, alegerile din Rusia. Nu se aștepta nimeni ca partidul puterii, al lui Putin, Rusia Unită (Единая Россия), să nu rămână principalul în parlament. Întrebarea era doar: cu cât? Cum a arătat-o de îndată ieri seară New York Times, rezultatul deocamdată e: 45% din voturi. În ciuda tuturor fraudelor pe scară largă, partidul puterii a primit totuși cu 10 procente mai puțin decât la ultimele alegeri, cele din 2016.
În schimb, Partidul Comunist (KPRF) a luat 22%, față de 13% în 2016. Am mai scris despre cum, după ce tabăra Navalnîi a fost redusă la tăcere cu forța de structurile puterii, Partidul Comunist a rămas acum ultima formă organizată de potențială rezistență în fața lui Putin. Neputând candida, oamenii lui Navalnîi au cerut alegătorilor să voteze "inteligent", de preferință pentru comuniști, pentru a reduce șansele puterii de a forma o majoritate parlamentară.
Rețelele sociale ruse au fost înecate în dovezi filmate ale multiplelor fraude cu buletinele de vot. Autoritățile spun însă că acuzațiile de fraudă sunt „o campanie din străinătate”. “Asta arată la ce trebuie să ne așteptăm”, notează corespondentul BBC la Moscova, Steve Rosenberg. “Așa va reacționa Kremlinul la orice critică internațională: va arăta Occidentul și va spune că e vorba de un complot strain menit să discrediteze Rusia”.
Canada: Trudeau a jucat... și ar putea pierde
Alegeri au loc și în Canada astăzi, luni 20 septembrie, iar sondajele arată că Partidul Liberal al premierului Justin Trudeau e practic la egalitate cu rivalii conservatori. Dar chiar dacă Trudeau va obține un mic avantaj, asta tot va părea o înfrângere, estimează Washington Post.
Când, în vară, Trudeau, la putere de șase ani, a anunțat alegeri generale cu doi ani mai devreme decât trebuia, el și aliații lui au crezut că succesul relativ în combaterea pandemiei de coronavirus va fi suficient pentru a-și transforma guvernul minoritar într-o majoritate parlamentară.
Talibanii în Kabul: schimb de focuri în palat
Agenția Bloomberg are un scoop jurnalistic exclusiv: aparent, potrivit unor surse tăinuite din interiorul guvernului talibanilor, o luptă însoțită de împușcături și mulți morți a avut loc între șefii islamiști, chiar în interiorul palatului prezidențial din Kabul, mai precis între bodyguarzii omului care a negociat retragerea SUA, Mullah Abdul Ghani Baradar, și un șef al rețelei Haqqani, care e considerată organizație teroristă de către SUA.
Baradar, personalitatea cea mai cunoscută a talibanilor, pleda pentru un guvern “inclusiv”, în care să intre și miniștri non-talibani, dar și din partea minorităților etnice, guvern care ar fi mai acceptabil pentru restul planetei. Dar, spune relatarea, deodată Khalil ul Rahman Haqqani s-a ridicat furios și a început să-l lovească pe Baradar.
Bodyguarzii celor doi au început atunci să se împuște, iar una din versiuni este că și Baradar a fost rănit, poate chiar serios. În orice caz, se pare că el este acum în Kandahar, “capitala” de facto a talibanilor, pentru a discuta cu liderul spiritual al mișcării, Haibatullah Akhundzada.
Cabinetul de miniștri, așa cum a fost anunțat pe 7 septembrie, cuprinde 32 de talibani paștuni din totalul de 33 de posturi (și, desigur, nici o femeie).
Membrii clanului Haqqani au obținut patru poziții puternice, inclusiv postul de ministru de interne pentru Sirajuddin Haqqani – șeful rețelei, aflat pe listele persoanelor celor mai căutate de FBI, care a pus o recompensă de cinci milioane de dolari pe capul lui.
Ceea ce se spune acum, este că șeful serviciilor secrete din Pakistan, care se afla în Kabul în timpul discuțiilor, a sprijinit rețeaua Haqqani peste autoritatea lui Baradar, care a petrecut opt ani într-o închisoare pakistaneză, înainte ca Donald Trump să ceară eliberarea lui pentru a participa la discuțiile de pace. Șeful guvernului taliban este însă un necunoscut, Mullah Mohammad Hassan, deoarece și acesta întreține aparent legături strânse cu Pakistanul, care controlează din umbră facțiunile cele mai dure ale talibanilor.
Baradar nu a fost prezent pe 12 septembrie pentru a se întâlni cu ministrul de externe din Qatar, Sheikh Mohammed bin Abdulrahman Al-Thani, în vizită la Kabul pentru a constata stadiul repunerii în funcțiune a aeroportului, și nu a participat nici la prima ședință a guvernului taliban.
În acest timp, cum o arată Libération într-un reportaj, Albania a decis să facă exact pe dos decât majoritatea țărilor europene și să primească circa 4.000 de refugiați afgani. Mai mult, aceștia sunt cazați treptat în condiții foarte bune, pe litoralul turistic al țării, acum că sezonul s-a încheiat.
O campioană sovietică dă în judecată Netflix pentru o remarcă ‘sexistă’ din Queen’s Gambit
Campioana sovietică de șah Nona Gaprindașvili a dat în judecată Netflix, cerând despăgubiri de 5 milioane de dolari pentru o replică din foiletonul The Queen’s Gambit în care se spune că ea nu a “jucat niciodată cu bărbați”. Cum o scrie New York Times, Nona Gaprindașvili a numit afirmația “grosolană, sexistă și mincinoasă”.
Plângerea a fost introdusă joia trecută într-un tribunal din Los Angeles.
În film, personajul este Beth Harmon, jucată de Anya Taylor-Joy, care călătorește la Moscova pentru un campionat în care se înfruntă cu unii maeștri sovietici. Atunci un alt personaj spune: “Elizabeth Harmon nu e o jucătoare importantă pentru ei. Singurul lucru ciudat e sexul ei. Dar nici măcar asta nu e unic în Rusia. Uite, ei o au pe Nona Gaprindashvili, dar aceea e doar campioană feminină și n-a jucat niciodată împotriva unor bărbați.”
Gaprindașvili, care are acum 80 de ani și trăiește în Tbilisi, în Georgia, a jucat de multe ori împotriva unor bărbați. De zeci de ori, în realitate. În plângerea de la tribunalul din Los Angeles, ea a spus că a jucat împotriva a 59 de bărbați, inclusiv 28 într-un singur meci simultan, precum și împotriva a 10 mari maeștri în perioada în care e situat filmul, în 1968.
În film ea mai este numită „rusoaică”, dar în realitate e georgiană, născută în Zugdidi, în Georgia. Netflix a negat că ar exista ceva valid în plângerea ei.
Afacerea amintește în realitate mai mult de plângerea recentă a lui Spencer Elden, bărbatul american în vârstă de 30 de ani care figurase ca bebeluș înotând pe coperta discului Nevermind (1991) al grupului Nirvana și care a dat în judecată membrii grupului și producătorii discului pentru... „pornografie infantilă”!
