Linkuri accesibilitate

“Delete ‘Facebook’?”— presa: nemiloasă cu Zuckerberg


Mark Zuckerberg depunând mărturie în fața Senatului american în legătură cu Facebook, Washington, 11 aprilie, 2018

Erdoğan renunță să mai expulzeze diplomații occidentali

După mai multe zile de tensiuni diplomatice, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a renunțat la amenințarea de a expulza zece ambasadori occidentali care ceruseră, într-o scrisoare comună, eliberarea opozantului (dar și om de afaceri și filantrop) Osman Kavala, ținut în detenție din 2017, fără ca el să fi fost judecat. Este vorba în primul rând de ambasadorii Statelor Unite, Franței și Germaniei, dar și cei ai Olandei, Canadei, Danemarcei, Suediei, Finlandei, Norvegiei și Noii Zeelande.

„Insulta adusă țării noastre și justiției noastre a fost reparată”, iar ambasadorii vor fi de acum înainte “mai prudenți în declarațiile lor”, a declarat luni Erdoğan, după un balet diplomatic matinal “coregrafiat cu mare grijă”, cum o observă Washington Post.

Luni dimineața, cu puțin înainte ca Erdoğan să-și reunească guvernul pentru a discuta eventualele expulzări, ambasada SUA de la Ankara a publicat un comunicat în care își reafirmă “respectul” pentru articolul 41 al Conventiei de la Viena privind relațiile diplomatice, care stipulează că ambasadorii “au obligația de a nu se amesteca în afacerile interne” ale țărilor gazdă, relatează cotidianul turc Hurriyet.

Cum o remarcă site-ul panarab Al-Monitor , expulzarea ambasadorilor ar fi dus la o ruptură diplomatică majoră “între Ankara și cei mai apropiați parteneri comerciali și militari ai săi, ai căror lideri îl vor întâlni pe Erdoğan în week-end-ul ce vine, în cadrul sommet-ului G20 la Rome”.

De altfel, cum a anunțat-o CNBC, lira turcă se prăbușise deja săptămâna trecută, însă ieri, luni, căzuse la cel mai jos nivel istoric față de dolar, înainte de a-și reveni astăzi în fața declarațiilor împăciuitoriste ale lui Erdoğan. Dar, pentru Financial Times, răul e deja făcut, iar “credibilitatea funcționării Turciei pe plan economic se va reface cu mare greutate”.

“Pe deasupra, incidentul a pus în evidență – la un nivel alarmant – în ce măsură politica Turciei depinde de capriciile unui lider tot mai autoritar și imprevizibil”, adaugă cotidianul economic britanic.

“Come on, baby, light my fire”

În ajunul reuniunii de astăzi a miniștrilor energiei din UE, care se pregătesc să discute creșterea vertiginoasă a prețului electricității și gazului în Europa, 9 țări au făcut cunoscut că se opun unei propuse reforme a UE care implică o reformă a pieței interne a energiei. Cum o anunță agenția Reuters, Austria, Germania, Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Luxembourg, Letonia și Olanda au semnat această declarație comună, care cere în schimb instaurarea unor măsuri pentru a economisi energia și accelerarea ritmului conectării între rețele, pentru a se ajunge la interconectare de 15% a pieței UE a energiei până în 2030.

Miniștrii energiei ai celor 27, reuniți astăzi, vor trebui să discute un răspuns comun în fața crizei, ținând cont și de această poziție anunțată a unei trei dintre țările nordice, care sunt printre cele mai prospere, dar și mai „frugale”. Printre măsurile propuse de alte țări pentru a atenua șocul crizei energiei se numără scăderi sau scutiri de taxe, subsidii, dar și multe alte măsuri la nivel național, pentru a-i proteja pe consumatori de asaltul asupra portofelelor lor declanșat de creșterea prețului energiei, însă toată lumea este de acord că e vorba aici de măsuri temporare și că trebuie găsită o soluție comună pe termen lung.

Cum o scrie aceeași Reuters, Comisia Europeană a anunța că va lansa o investigație pentru a vedea dacă există eventuale disfuncționalități în funcționarea pieței interne a energiei, dar simultan cu asta, cum o anunță la Londra The Guardian, o serie de ONG-uri au cerut Comisiei Europene să înceteze să mai privilegieze giganții energiilor fosile și lobbyurile petrolului și gazului. Acestea sunt companii poluante care ar trebui ținute departe de sfera politicului și tratate așa cum sunt și marile firme din industria tabacului. Firme precum Shell sau British Petroleum nu ar trebui să aibă acces în instituțiile europene, spun ONG-uri precum Les Amis de la Terre sau Corporate Europe Observatory.

Interese ireconciliabile

Dincolo de rețelele de influență construite de lobbyști în cadrul instituțiilor de la Bruxelles, ONG-urile mai sunt preocupate și de contactele născute din colaborarea strânsă dintre companiile de petrol și gaze și foști funcționari publici. Se estimează că aproximativ șaptezeci dintre ei au fost recrutați de mari companii pentru „know-how”-ul și agenda lor. Printre aceștia se numără fosta secretară de stat a Regatului Unit pentru energie și schimbări climatice, Amber Rudd, acum președinta consiliului consultativ al companiei petroliere britanice Equinor.

Fiul celui mai bogat om din Ucraina investește în piața imobiliară elvețiană

Cum o scrie la Geneva Le Temps, Damir Ahmetov, fiul lui Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina, tocmai a cumpărat două vile pe lacul Léman în valoare de aproape 100 de milioane de euro și acoperind 1000 de metri pătrați.

Tatăl dezinvoltului cumpărător este clasat ca posedând a 327-a avere din lume, cu peste 6 miliarde de euro. În ianuarie 2020 deja, prin societatea sa System Capital Management (SCM) Rinat Ahmetov cumpărase “vila cea mai scumpă din Franța”, o reședință de nu mai puțin de 200 milioane de euro, în Saint-Jean-Cap-Ferrat.

Brazilia: YouTube îl suspendă pe Bolsonaro pentru o săptămână

Activitatea președintelui brazilian Jair Bolsonaro pe canalul său de YouTube a fost suspendată timp de o săptămână, concomitent cu ștergerea unui videoclip în care el lansa un zvon fantezist despre o presupusă legătură între vaccinurile contra Covid și SIDA. Bolsonaro nu va putea posta nimic vreme de șapte zile, însă videoclipurile sale mai vechi rămân accesibile, subliniază ediția braziliană a cotidianului spaniol El País. Facebook și Instagram au retras la rândul lor acel video al lui Bolsonaro de pe platformele lor.

«Facebook Files»

În sfârșit, Le Monde se ocupă astăzi în detaliu despre faliile modului în care gigantul social al lui Mark Zuckerberg moderează conținutul postărilor și al comentariilor din afara sferei anglo-saxone, ba chiar din afara Statelor Unite, pur și simplu.

Documente interne ale firmei arată că în țări autoritare, sistemele de moderare ale rețelei sociale nu sunt suficiente în fața discursurilor care incită la ură și violență. E vorba de mii de pagini și emailuri și alte mesaje și rapoarte recuperate de Frances Haugen, fosta angajată a Facebook, care a părăsit firma în luna mai 2021,

De pildă, scrie Le Monde: „Cum poate un utilizator afgan să semnaleze un conținut care incită la ură sau violență, astfel încât Facebook să-l șteargă? Sarcina nu este deloc ușoară, deoarece interfața este rău tradusă în paștună sau în dari, cele două limbi cele mai importante printre cele 30 vorbite în țară. Un angajat al Facebook declară astfel, citat de Le Monde: „Într-o țară precum Afganistanul, unde ponderea populației care înțelege limba engleză este extrem de redusă, a se asigura că sistemul funcționează impecabil în traducere este de o importanță crucială, mai ales că Facebook rămâne cea mai folosită rețea socială". "

Despre asta scrie și Washington Post, care spune: “Se părea, în urmă cu un deceniu, că Facebook nu poate face decât bine, pe măsură ce America îmbrățișa pozitivismul tehnologic. Oameni precum Mark Zuckerberg erau văzuți nu doar ca niște guru și lideri spirituali ai digitalului, dar și ca un soi de trendsetters în orice, de la viitorul muncii la noua față a feminismului.”

Time Magazine l-a făcut pe Zuckerberg 2010 Person of the Year. El era atunci cunoscut simplu ca “the Connector” — o recunoaștere a faptului că populații întregi de-a lungul și de-a latul planetei își găsiseră deodată o voce, așa cum și cupluri rătăcite se regăsiseră prin Facebook.

Luna aceasta, însă, Time l-a pus din nou pe Zuckerberg pe copertă, însă aceasta reflectă o schimbare profundă în zeitgeist, deoarece titlul spune acum: “Delete ‘Facebook?”.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG