Le Monde are numărul său de astăzi axat pe felul în care Europa a redevenit epicentrul pandemiei.
Chiar și Europa occidentală. Nu doar revenirea carantinei impuse în Austria și parțială în părți ale Germaniei și Olandei (cum am arătat-o în revista presei de ieri, miercuri), dar chiar și într-o țară cum este Elveția, care, scrie Le Monde, cu persoanele vaccinate reprezentând doar 65% din populație, se situează în coada clasamentului Europei occidentale în chestiunea combaterii pandemiei.
Barbados, lumea pe dos: ambasadă în Metavers
Insula Barbados este primul stat suveran care a anunțat că deschide o ambasadă în Metaversul lui Zuckerberg, începând din luna ianuarie 2022. Cum o revelează Sky News, Metaverse (despre care am mai scris aici) este un concept apărut prima oară în romanul science-fiction din 1992 Snow Crash, de Neal Stephenson, pentru a descrie o realitate virtuală tri-dimensională, o versiune prematură a internetului, în care oamenii trăiesc sub formă de avatar, de reprezentare virtuală, și se mișcă într-o reprezentare artificială a lumii reale.
Barbados (cu o populație de aproape 300.000 de oameni) a anunțat deja că va deschide o ambasadă în Decentraland, un soi de metavers care există din 2017, o lume virtuală în care participanții își poat crea un avatar și o lume proprie.
Barbados a anunțat că va mai deschide ambasade în alți furnizori de metavers, precum Somnium Space și SuperWorld, a anunțat site-ul CoinDesk.
În lumea reală
Înainte de asta, în lumea (încă) reală, Joe Biden a repetat că-și va ține promisiunea de a face din SUA “arsenalul vaccinurilor, așa cum am fost arsenalul democrației în al Doilea Război Mondial.” Miercuri, administrația Biden a făcut ceea ce ar putea fi un pas important în direcția acestei ambiții, anunțând că va investi miliarde de dolari pentru a extinde capacitățile de producție ale SUA, astfel încât tot mai multe doze de vaccin împotriva coronavirusului să ajungă în părțile mai sărace ale lumii.
Dar noul plan de fabricare a vaccinurilor pune în lumină una din marile piedici puse de aprovizionare: producătorii de vaccinuri înșiși. Două companii farmaceutice din SUA, Pfizer și Moderna, au produs vaccinuri care s-au dovedit eficiente în combaterea virusului de Covid-19, folosind un nou tip de tehnologie numit mARN. Dar în același timp, acești fabricanți au fost, de asemenea, criticați pentru că nu au luat măsuri mai eficiente pentru a crește oferta.
Cele două vaccinuri s-au dovedit cele mai performante de pe piață. Ele au adus un enorm câștig financiar celor două companii, făcând mai ales din Pfizer gigantul farmaceutic al planetei și aducând firmei Moderna, de care nu auzise nimeni înainte, profituris de miliarde. Dar, după ce au fost lăudate inițial pentru viteză și eficacitate, cele două firme sunt foarte criticate acum pentru ceea ce e numit un “duopol” (“duopoly”), ca opus monopolului.
Pfizer a fost acuzat că negociază banditește cu guvernele, în vreme ce Moderna a tărăgănat livrarea dozelor către țările mai sărace. Atât Pfizer cât și Moderna și-au ascuns și protejat în totalitate proprietate intelectuală și au împărțit foarte puțin din rețete, asigurându-se, scrie Washington Post, că alte companii nu ar putea produce vaccinuri mai ieftine prin tehnologie generică mRNA.
În vremea aceasta, China și SUA au ajuns la un acord care le va permite jurnaliștilor din fiecare din cele două țări să lucreze fără opreliști în cealaltă, făcând din asta preludiul unei păci diplomatice între Pekin și Washington.
Zidul Poloniei și zidul lui Trump
Săptămânalul satirico-politic francez Le Canard enchaîné compară (doar în ediția pe hârtie) zidul pe care îl pregătește guvernul de la Varșovia la granița polonă-bielorusă (sperând și la o finanțare din partea UE) cu cel pe care ar fi vrut să-l construiască Donald Trump la granița SUA cu Mexicul.
Scrie Le Canard: “Toată lumea se indigna atunci în fața acestui proiect pe cât de delirant, pe atât de inutil. Zidul lui Trump e total inutil pentru că, neterminat, el are doar 130 km, când frontiera cu Mexicul se întinde pe 1600 km și a costat 15 miliarde de dolari, față de 350 milioane, cât ar costa zidul Poloniei, care, pentru început, s-ar întinde tot pe 130 km.”
Continuă Le Canard: „Motivul ridicării zidului Poloniei este acela că dictatorul bielorus (și în fiecare zi tot mai rus) Lukașenko, reconvertit în călăuză de migranți, după ce a fost pirat aerian, practică acum șantajul migrator cu vecinii lui, cum o face de altfel și Erdogan. Atrage tineri din Siria, Irak și Yemen, promițându-le voiaje all-inclusive, prin Minsk și Polonia, spre Uniunea Europeană. Nenorociții plătesc câte 2000 și 3000 de euro ca să se trezească prinși în capcană, în condiții sanitare inumane, brutalizați și folosiți pe postul de amenințare la hotare, fără să mai poată da înapoi. Dar șantajul bielorus, folosind câteva mii de amărâți, a pus în lumină paranoia europeană în fața unui val al migrației care nu are nimic comparabil cu cel din 2015. Evident, asta nu face decât să aducă argumente dreptei extreme, într-o Europă înconjurată cu sârmă ghimpată."
Un sat tătar din Polonia în centrul crizei migrației
Spre sârma ghimpată de la granița polonă-bielorusă a mers și un reporter al săptămânalului maghiar HVG (Heti Világgazdaság), care a “descoperit” satul Bohoniki, la câțiva kilometri numai de frontiera bielorusă.
În acest sat în care trăiește minoritatea puțin cunoscută a tătarilor polonezi (prezenți în Polonia încă de pe vremea regelui Sobieski) a fost îngropat, pe 15 noiembrie, potrivit ritului musulman polonez, un tânăr sirian, prima victimă cunoscută a crizei migranților din poarta Europei (cf, foto).
Iar în această dimineață de miercuri, 18 noiembrie, cotidianul polonez Gazeta Wyborcza anunță că va asista chiar azi, în același sat tătar Bohoniki, la o a doua înmormântare în cimitirul musulman a unui migrant mort de frig în pădure.
Deocamdată, scrie Gazeta Wyborcza pe site-ul său, niște migranți, nu departe, aruncă cu pietre în polițiști. O Europă, în gardul nostru, de care nici nu avem idee.
