Pentru moment este doar o propunere. Deocamdată, astăzi, marele subiect în presă este mai degrabă marea corupție la nivelul instituțiilor UE. În urmă cu câteva zile, marele cotidian parizian (fondat de Jean-Paul Sartre) Libération publica o anchetă în legătură cu corupția în rândul membrilor Curții Europene de Conturi. Astăzi, același Libération oferă, începând chiar din prima pagină, continuarea unei vaste anchete care ne dezvăluie înalta corupție și conflictele de interese în multe alte instituții europene, în Comisie, la Curtea de Justiție, sau chiar în cadrul Oficiului Luptei Antifraudă (OLAF).
Corespondentul Libération la Bruxelles, Jean Quatremer, atrage chiar atenția că majoritatea celor implicați sunt membri ai principalei formațiuni politice din Parlamentul European, conservatorii din Partidul Popular European (PPE).
Dar deja condamnarea membrului belgian al Curții Europene de Conturi, Karel Pinxten, însărcinat cu auditul extern al UE, a arătat cum corupția poate atinge cele mai înalte sfere ale instituțiilor europene.
Belgianul Pinxten deturnase aproape o jumătate de milion de euro din pușculița necontrolată a Curții Europene de Conturi. Pentru aceasta tribunalul UE, Curtea de Justiție Europeană, printr-un verdict luat în ședință plenară, l-a privat de… două treimi din grasa pensie ce i se cuvenea.
Libération a mai revelat o lungă serie de matrapazlâcuri, printre altele, de pildă, faptul că deși sunt obligați să locuiască în Luxembourg, lucru pentru care primesc solide dotații financiare, o treime din cei 27 de membri ai Curții de Conturi nu se duc acolo mai niciodată (viața în Marele Ducat al Luxemburgului e cam plicticoasă), însă au acolo domicilii fictive pentru care sunt rambursați cu sume opulente.
În ancheta publicată astăzi, Libération ajunge la concluzia că am avea de-a face acolo cu un soi de “stat al PPE” în cadrul Uniunii Europene («un Etat PPE»), și că toate acestea, de la trafic de influență la partide de vânătoare organizate în plină perioadă de pandemie, se petrec pe banii contribuabililor europeni.
Balul extremiștilor
Site-ul maghiar 444.hu a fost cel care a furnizat ieri un interesant scoop cititorilor, sporindu-și vertiginos circulația în ultimele ore: aparent, o nouă facțiune europeană de extremă dreaptă este pe cale de a se crea, totul plecând de la o inițiativă a lui Viktor Orbán, Jarosław Kaczyński și Matteo Salvini, care se pregătesc să formeze un nou grup al dreptei extreme în Parlamentul European.
Cum o completează în Franța cotidianul conservator Le Figaro, 15 partide de extrema dreaptă din Europa, printre care și Rassemblement National (fostul Front National) al lui Marine Le Pen, se reunesc vineri și sâmbătă, 3-4 decembrie, la Varșovia pentru un congres care ar trebui să ducă la formarea unei alianțe masive în cadrul Parlamentului European.
Printre alții, vor mai participa patronul partidului Vox din Spania, Santiago Abascal, și șefa mișcării neofasciste Fratelli d'Italia, Georgia Meloni (cu care AUR din România caută să întrețină relații strânse).
Pentru moment, toți aceștia sunt împărțiți între două grupări distincte în Parlamentul European, mai puțin Fidesz al lui Viktor Orbán, care este de la un timp un electron liber, după ce a fost forțat în luna martie să iasă din PPE, gruparea conservatoare a Partidului Popular European.
La Varșovia, însă, principalul cotidian polonez și portavoce al opoziției civile, Gazeta Wyborcza, formulează mari îndoieli că o asemenea formațiune extremistă se va realiza, mai ales după ce italianul Salvini tocmai a anunțat că el nu va fi prezent la reuniunea de la Varșovia din acest weekend.
Riga Crypto, Blinken și NATO: un nou avertisment Moscovei
Ieri s-a încheiat și reuniunea NATO de la Riga, capitala Letoniei, unde cei 30 de miniștri de externe din țările NATO, s-au întâlnit pentru a discuta despre noile masări de trupe rusești în apropierea graniței cu Ucraina, dar și despre criza migranților de la frontiera polonă-bielorusă.
Le Monde, în Franța, rezumă astăzi relațiile cu Rusia și situația de pe frontul ucrainean, în Donbas. Principalul titlu: «NATO unit în fața intimidărilor Rusiei». Cel mai prestigios ziar francez estimează astfel că tensiunile dintre Moscova și Kiev ar putea determina Alianța să-și întărească flancul estic, ducând astfel la un rezultat opus celui dorit de Rusia lui Putin. Cum o scrie Le Monde, citând un diplomat din cadrul NATO: „Pentru moment, Rusia se dedă unor intimidări strategice, ceva care se situează dincolo de nivelul păcii, dar sub nivelul războiului”.
La Riga, Statele Unite, prin șeful diplomației Antony Blinken, au furnizat aliaților informații precise despre amploarea concentrărilor de trupe și material militar rusesc la granița cu Ucraina și în Crimeea. Blinken a spus că o nouă agresiune rusească ar avea „serioase urmări”.
Ministrul de externe al Ucrainei Dmitro Kuleba, care a fost invitat la reuniunea NATO de la Riga, a spus că Rusia a masat peste 115.000 de militari lângă Ucraina, precum şi în Crimeea.
Reuniunea s-a ținut la Riga, în Letonia, nu doar pentru ca simbolic discuțiile să se poarte în apropierea granițelor fragile (polonă-bielorusă și ucraineană-rusă), dar și pentru că țările baltice sunt, împreună cu Polonia, cele care cer cu cea mai mare insistență desfășurarea permanentă de trupe NATO pe teritoriul lor. Antony Blinken nu clarificat însă care ar fi „serioasele urmări” ale unei intervenții rusești, dar Ucrainei i s-a promis un «important sprijin militar».
Le Monde mai amintește că luna trecută directorul CIA William Burns a mers special la Moscova pentru a discuta cu șeful Consiliului de Securitate al Rusiei Nikolai Patrușev și a-l pune în gardă împotriva unei intervenții în Ucraina. Dar, estimează Le Monde, presiunile SUA nu par a-l impresiona pe Putin.
(Cf. și blogul pe care îl țin la Europa Liberă despre criza din Ucraina, de la tulburările de pe Maidan din decembrie 2013 încoace, inclusiv evoluțiile politice și ale situației pe front în Donbas: Criza din Ucraina. LiveBlog.)
Europa se gândește să facă vaccinul obligatoriu
După ce Austria a înfrânt un tabu și a anunțat că din luna februarie va impune vaccinarea obligatorie pentru totalitatea populației, iar viitorul cancelar german, Olaf Scholz, a făcut cunoscut că nu exclude o măsură similară, iată că ieri, miercuri, Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene (executivul UE), a declarat că a venit timpul ca Europa «să reflecteze» la posibilitatea de a impune vaccinarea pentru întreaga populație, precizând însă, cum o subliniază la Bruxelles cotidianul francofon Le Soir, că decizia finală le revine statelor membre.
Preluând informația, The Guardian, la Londra, amintește că Ursula von der Leyen a precizat că este vorba de o “pozitție personală” a ei, dar că dat fiind că o treime din populația Europei e încă nevaccinată, “este de înțeles că trebuie să avem o asemenea discuție”.
Cum o scrie site-ul Euractiv, Grecia a făcut cunoscut, la rândul ei, că vrea să facă vaccinarea obligatorie pentru persoanele de peste 60 de ani. Recalcitranții vor primi câte o amendă de 100 de euro în fiecare lună (salariul mediu fiind în Grecia de abia 700 euro pe lună).
A aplica asta la scara Europei ar fi însă dificil, spre imposibil. Cum o anunță, tot în Belgia, La Libre Belgique, ieri tribunalul din Namur, capitala regiunii francofone Valonia, a decis că certificatul vaccinal Covid, acel faimos green pass, este ilegal și contrar Constituției.
Regiunea Valonia a făcut apel, iar pentru moment certificatul de vaccinare european green pass (Covid Safe Ticket, CST) rămâne obligatoriu, însă incidentul legal survenit în una din entitățile administrative ale Belgiei (doar în Valonia, căci decizia tribunalului din Namur nu se aplică în Flandra sau în Bruxelles) arată de ce soi de complicații s-ar izbi, juridic, la nivel european, o tentativă de a face vaccinarea obligatorie.
