Linkuri accesibilitate

CEC se desistează în cazul contestației PDM împotriva lui Andrei Năstase (Ziarul de Gardă)


Aproape treizeci de ani de la prăbușirea URSS, unii cetățeni nu se pot obișnui nicidecum cu faptul că „limba de stat” nu mai e rusa” (Nicolae Negru/Ziarul Național).

Ziarul de Gardă îşi anunţă cititorii că CEC a examinat contestația PDM împotriva „așa-zisei agitații electorale a lui Năstase pe Facebook”. Ca răspuns, CEC a precizat că, „potrivit alin. (8) art. 70 din Codul electoral, publicitatea electorală în rețeaua internet și prin intermediul telefoniei mobile este asimilitată publicității electorale în presa scrisă, iar în conformitate cu alin. (3) al art. 71, contestațiile ce vizează mijloacele de informare în masă se examinează direct de către instanța de judecată și nu ține de competența Comisiei Electorale Centrale”. Publicaţia precizează pentru cititorii ei că un astfel de atac în instanța de judecată pe motivul încălcării legislației electorale a avut loc și la alegerile locale din mun. Chișinău în vara 2018. „Deși, la 3 iunie, Andrei Năstase a câștigat mandatul de un an la șefia capitalei cu un avantaj de 12 644 de voturi față de contracandidatul său, Ion Ceban, la 25 iunie 2018, Curtea Supremă de Justiție a lăsat în vigoare decizia Curții de Apel și hotărârea primei instanțe de invalidare a mandatului de primar al lui Năstase”, se mai precizează în articol.

Revista presei cu Liliana Barbăroșie
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:24 0:00
Link direct

Adevărul publică argumentele unui socialist, Vlad Batrîncea, cu care acesta afirmă că PSRM va depune contestaţie la Curtea Constituţională în legătură cu decizia Guvernului de a deschide 125 de secţii de votare peste hotare. În articol nu se precizează dacă contestaţia a fost depusă sâmbătă, aşa cum îşi anunţaseră intenţia socialiştii. Batrîncea crede că decizia guvernamentală despre celel 125 de secţii trebuie revăzută, în caz contrar vor fi puse la îndoială rezultatele alegerilor. Parlamentarul mai afirmă că ea va fi contestată şi la structurile europene cum ar fi OSCE şi Consiliul Europei. „Noi avem nevoie de legitimitate a acestor alegeri, avem nevoie ca scrutinul să fie maxim de obiectiv şi considerăm că această decizie trebuie revăzută”, a spus deputatul la emisiunea „Piatniţa s Anatoliem Golea”, fiind citat de publicaţie. Aceasta îl citează şi pe un fruntaş democrat, vicepreşedintele PD, Vladimir Cebotari, care a declarat că la următoarele parlamentare vor fi cu aproape 28% mai multe secţii de votare decât au fost la scrutinul anterior şi că numărul de buletine de vot s-a majorat de la trei mii la cinci mii în fiecare secţie de votare, iar dacă la scrutinul anterior pentru diasporă au fost acordate 285 mii de buletine, atunci pentru alegerile din februarie sunt prevăzute 625 de mii. În opinia lui, Republica Moldova este unul dintre statele cele mai deschise faţă de diasporă în procesele electorale.

În Ziarul Naţional, Nicolae Negru ia apărarea polițistului care a insistat (un pic) să vorbească în limba română în faţa unui șofer, care l-a ignorat, cerând să i se vorbească în rusă. „Polițistul Andrei Rotaru este stigmatizat și huiduit pentru faptul că a insistat (un pic) să vorbească în „limba de stat” cu un cetățean al acestui stat, care a încălcat regulile de circulație, dar care consideră că limba lui de stat e limba rusă”, comentează el şi continua: „Au trecut aproape treizeci de ani de la prăbușirea URSS, iar unii cetățeni nu se pot obișnui nicidecum cu faptul că „limba de stat” nu mai e rusa. De ce să ne ascundem după deget: tactica unor reprezentanți ai minorităților, după cum s-a exprimat nu demult un funcționar găgăuz, e să „reziste” în fața noii realități geopolitice „până vor veni rușii, iar rușii vor veni neapărat”. În asemenea condiții, niciun polițist nu le va putea intra în voie, orice limbă ar vorbi, decât doar se va preface că nu observă viteza cu care se deplasează mașinile pe șosea”.

Referindu-se la acelaşi subiect, Petru Bogatu scrie pe deschide.md că „tam-tamul iscat în jurul unui schimb de replici, la Cimișlia, între un agent de patrulare și un conducător de vehicul este o provocare ordinară, un obuz propagandistic lansat de sculele Kremlinului în Republica Moldova în preajma campaniei electorale pentru a da apă la moară partidelor filoruse”. Cazul îi oferă editorialistului prilej să mai afirme că propaganda rusă „o dai afară pe ușă și ea intră înapoi pe fereastră. Nu voi exagera, dacă voi spune că în prezent cea mai mare parte a agendei politice în mass-media de la Chișinău este impusă de Rusia prin oamenii săi în Republica Moldova. Degeaba a fost votată legea care interzice emisiunile politice și informative străine, dacă Moscova are filialele și agenturile ei propagandistice la Chișinău; dacă unele canale TV, prin diverse tertipuri, scuipă pe lege și nimeni nu le cere socoteală”.

În cotidianul.md, Alex Cozer acuză autorităţile că şi bat joc de cetăţenii moldoveni din străinătate. Un motiv e refuzul acestora de a le permite celor din străinătate să voteze cu buletine sau pașapoarte expirate. Potrivit speakerului democrat, Andrian Candu, aşa ceva ar „încuraja migrația ilegală” și „iresponsabilitatea”, chiar ar fi „pus în pericol Acordul de Asociere”. Cozer crede, însă, că „argumentele poate ar fi măcar 5% plauzibile dacă Candu nu ar ști foarte bine că cel puțin 50% din moldovenii de peste hotare nu se află acolo în baza actelor moldovenești, ci a celor românești sau chiar a statelor în care locuiesc. Cei din Marea Britanie (peste 100 de mii) au toți acte europene, pentru că altfel nu pot lucra acolo. Cei din Italia, cel puțin 50% sunt și ei cu acte românești.” Al doilea motiv e geografia secţiilor noi de vot din străîinătate. “Vor fi deschise în orașe unde pur și simplu nu există moldoveni”, scrie autorul, enumerând mai multe exemple care i-ar demonstra afirmaţia.

XS
SM
MD
LG