O investigaţie intitulată „Numărătoarea” şi publicată de RISE Moldova demonstrează ceea ce pare a fi „caracterul fictiv” al unor donaţii financiare adresate partidului guvernamental. Dintre toate formațiunile politice din Republica Moldova, Partidul Democrat are cei mai mulți donatori, se arată în articol - peste o mie de persoane în toată țara. Sunt preponderent angajați la instituții și întreprinderi de stat și au virat în bugetul democraților timp de jumătate de an un total de circa 5,6 milioane de lei. RISE Moldova a discutat cu zeci de persoane numele cărora apare în liste și i-a întrebat despre condițiile în care au ajuns să contribuie la visteria partidului de guvernământ și de unde sunt banii donați. „Unii nici nu știau că sunt incluși în lista donatorilor sau că sunt prezentați drept membri de partid. Alții au fost loviți de amnezie când i-am luat la întrebări, iar câteva persoane ne-au declarat că au donat prin transfer, asta deși partidul a raportat oficial doar încasări cash”, scrie publicaţia în prefaţa unei investigaţii video cu această temă.
Interpreta rusă Jasmin, soţia primarului de Orhei, Ilan Şor, condamnat de prima instanţă la 7 ani și jumătate de închisoare în dosarul furtului miliardului, în prezent candidat pentru funcția de deputat la alegerile din 24 februarie curent, vrea să devină cetățeancă a Republicii Moldova, scrie zdg.md. Jurnaliştii publicaţiei îşi informează cititorii că intenția interpretei ruse, care este și prezentatoare la una dintre televiziunile lui Șor, a fost confirmată de primarul Orheiului printr-o postare pe facebook. „Da, soția mea și-a manifestat dorința de a deveni cetățeancă a Republicii Moldova. Asta este adevărat. Dar informația precum că tatăl și fratele ei au aplicat pentru cetățenie este o minciună. Soția mea iubește Moldova şi se mândreşte cu relaţia ei cu Moldova. Ea are dreptul moral și legal, ca soție a unui cetățean al Republicii Moldova, să pretindă la primirea cetăţeniei”, a scris Ilan Șor pe Facebook. Ziarul de Gardă mai scrie că Jasmin ar putea primi cetățenia R. Moldova prin intermediul programului de dobândire a cetățeniei contra investiții - un program lansat în noiembrie de Guvernul R. Moldova şi prezentat de autorităţi drept „o şansă unică” prin care vor fi atrase investiţii de 1,3 miliarde de euro. Experţii anticorupţie şi deputaţi din opoziţie, susţin însă, că oferirea cetăţeniei unor investitori străini comportă riscuri majore pentru securitatea statului şi ar putea afecta regimul liberalizat de vize cu UE, mai precizează publicaţia.
Uniunea Europeană nu vrea să se amestece în campania electorală din Republica Moldova, scrie DW.com cu referire la o declaraţie făcută la Bucureşti de Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate, Federica Mogherini. „Nu vreau să dezvolt o discuție despre politica din Republica Moldova”, a spus ea. „Una dintre regulile de aur pe care le avem este că relațiile noastre sunt cu țările, cu cetățenii și instituțiile acelor țări. Uniunea Europeană nu are niciun cuvânt de spus în privința agendei politice, nu avem treabă cu dinamica partidelor politice”. Dar, a încheiat Mogherini, „regulile jocului trebuie să fie transaparente 100%, corect aplicate și în deplin respect al democrației”. DW mai scrie că, pe de altă parte, șeful diplomației române, Teodor Meleșcanu, a povestit că a discutat la Chișinău, în urmă cu două săptămâni, atât cu premierul Republicii Moldova, Pavel Filip. cât și cu opoziția pro-europeană extraparlamentară, cărora le-a cerut să nu rupă punțile, pentru că după alegeri va fi poate nevoie de „găsirea unei majorități pornind de la ideea europeană” iar „în politică niciodată nu este bine să spui niciodată”. "Sperăm ca alegerile să fie corecte, bune și să iasă cine am vrea noi”, mai este citat şeful diplomaţiei române.
Într-o analiză de pe adevărul.md, autoarea, Viorica Marin, scrie că „Uniunea Europeană se pregăteşte să intre într-o perioadă de nesiguranţă pentru securitatea sa, odată cu decizia Statelor Unite de a se retrage din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF) semnat în 1987 cu Rusia, pe motivul încălcărilor acestuia de către Moscova”. În articol este citat şeful diplomaţiei germane Heiko Maas, care vineri, la Bucureşti, unde a participat la o reuniune informală cu omologii săi din UE, a spus: „Tratatul INF a fost încălcat de către Rusia şi apelurile lansate în ultimele 60 de zile pentru mai multă transparenţă şi mai multe informaţii nu au dus la nimic”. Heiko Maas a efectuat vizite la Moscova şi Washington în ultimele săptămâni în încercarea de a salva tratatul care interzice rachetele cu o rază de acţiune de 500 până la 5.500 de kilometri. Subiectul a fost abordat la Bucureşti, având în vedere că expirarea termenului limită impus Rusiei de către SUA de a renunţa la noul său sistem de rachete care, potrivit occidentalilor, încalcă tratatul. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a vizitat joi Bucureştiul, a declarat că decizia SUA marchează începutul unui proces. „Din 2 februarie, americanii vor iniţia procedura de retragere şi aceasta va dura 6 luni, ceea ce oferă Rusiei ocazia de a se conforma obligaţiilor sale”, a spus el. „Rusia are încă timp să se conformeze obligaţiilor contractuale”, a dat asigurări Jens Stoltenberg.
Newsmaker.md dedică un articol descrierii glumelor de la postul TV rusesc NTV pe seama preşedintelui moldovean, Igor Dodon, urmare a vizitei sale recente la Moscova. Întâlnirea lui Igor Dodon cu Vladimir Putin a fost ironizată la show-ul de divertisment „Mejdunarodnaia pilorama s Tigranom Keosayanom” (rus «Международная пилорама» с Тиграном Кеосаяном). Unul din narativele povestirii satirice a fost că „părțile au convenit asupra cooperării moldo-ruse: eforturile Moldovei se vor reduce la faptul că ea nu va fi contra. Pentru acţiuni concrete, însă, există Putin”. Un alt narativ: „Putin a intrat în sala și imediat a devenit clar tuturor cine e regele și cine este Dodon". Articolul precizează că Igor Dodon a vizitat Moscova pe 30 ianuarie şi s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. În urma întâlnirii, Dodon a anunţat că produsele moldovenești nu vor mai avea dificultăţi la exportul în Rusia tranzitând Ucraina.
