În cel mai proaspăt editorial pentru ziarulnational.md, Nicolae Negru se întreabă: „Plahotniuc trimite scrisorele Maiei Sandu, dar îl iubește în taină pe Dodon?”. Negru explică în continuare că deși Plahotniuc trimite „scrisorele” Maiei Sandu și lui Andrei Năstase, conținutul acestora pare să fie adresat liderilor PSRM. Nici principiile, nici prioritățile viitoarei coaliții de guvernare, pe care și-ar dori-o PD, nu includ sintagma „integrarea europeană” sau „viitorul european” al Republicii Moldova”, mai explică Negru.
În același timp, el critică şi blocul ACUM, pentru ceea ce numeşte „refuzul de a se angaja în negocieri cu PD, împingându-l în brațele PSRM”. Prin aceasta, ACUM ar contribui la un scenariu de sacrificare a Republicii Moldova, prin neintrarea ei în UE, ci rămânerea, alături de Ucraina, într-o zonă „neutră”, în „cordonul sanitar” dintre UE și Rusia”.
Într-un articol pentru cotidianul.md, deputatul ales al blocului ACUM, Igor Munteanu, susține că „scorul mediocru obținut de PSRM în alegeri irită profund cercurile sale de sponsori de la Moscova, care și-ar fi dorit ca socialiștii să-i livreze o guvernare unicoloră pro-Kremlin”. Potrivit lui Munteanu, „vizita lui I. Dodon pe motive de oboseală la Moscova susține ipoteza că PSRM se pregătește să accepte termenii unei guvernări cu PD, care va oficializa cartelul istoric existent între cele două partide. Munteanu presupune că PD va dicta termenii unei coaliții care va echivala cu o umilință în plus pentru socialiști, etichetați de presa rusă drept „învingători perdanți” și incapabili să opună rezistență activă. Iar consecinţa este ca PSRM va rămâne pur și simplu privat de orice control asupra propriilor deputați, în cel mai scurt timp, consideră Munteanu.
Petru Bogatu descrie într-un articol pentru deschide.md ceea ce consideră a fi „nenorocirile pe care le va provoca „ACUM” dacă nu-și asumă guvernarea și o cedează PSRM”. Să admitem, scrie el, că PDM, care a declarat deja că va căuta să evite alegerile anticipate, mușcă nada și se aliază plenar cu PSRM, acceptând condițiile impuse de oamenii Moscovei, pentru a crea o majoritate parlamentară și a forma un nou guvern. Un atare concubinaj politic între un partid care a promovat până acum o politică pro-occidentală cu o formațiune sprijinită pe față de Putin, va genera un compromis devastator pentru viitorul european al Republicii Moldova”, susține Bogatu, care enumeră consecințele concrete ale unei asemenea coalizări.
Politologul Dionis Cenușă scrie într-un Op-Ed pentru ipn.md că „Blocul ACUM este la un pas de a se transforma într-o forță parlamentară, dar fără a fi explicită despre rolul pe care vrea să și-l asume în noua conjunctură politică. Dacă acesta este tentat să preia rolul de opoziție, atunci trebuie să dezvăluie care va fi strategia sa pentru eventualitatea alegerilor anticipate sau prelungirea guvernării de către Democrați - cu sau fără inventarea instituției „guvernului tehnic””. Potrivit analistului, „persistă multe semne de întrebare pe care opoziția trebuie să le înlăture printr-o strategie de comunicare și poziționare politică clară. Dar cel mai important, opoziția urmează să decidă dacă stabilește un mecanism de coordonare post-electorală sau se separă în Parlamentul reînnoit”.
Câteva comentarii apărute succesiv în newsmaker.md aduc mai multe reproşuri blocului ACUM. În unul din acestea, autorul, Veaceslav Balan, scrie că „în ciuda declarațiilor optimiste ale liderilor opoziției Maia Sandu și Andrei Năstase, suntem nevoiți să recunoaștem că ei au pierdut aceste alegeri și sub aspect cantitativ, și sub cel calitativ. Este complicat să consideri victorie 26 de mandate și locul trei în urma socialiștilor și partidului lui Plahotniuc. Este complicat, de asemenea, ca opoziția să-și îndeplinească cu astfel de rezultate principala sa promisiune – să lichideze regimul oligarhic în Moldova”. Potrivit autorului, unul din motive e că opoziția ar fi ignorat minoritățile etnolingvistice care, potrivit lui, ar fi bucuroase să voteze pentru un partid rezonabil și pro-european, care aude și respectă nu numai opinia și interesele românofonilor. Asemenea partide, însă, nu există în opoziția din Moldova, iar oamenii votează pentru cine apucă – pentru socialiști, comuniști, pentru Usatîi, Șor, independenți etc.”, susține autorul. Într-un alt comentariu, semnat de Evgheni Şolari, blocul ACUM este criticat pentru lipsă de fermitate şi de strategii clare de preluare a puterii.
Nokta.md relatează că „pe site-ul Adunării populare a Găgăuziei (APG) a apărut un proiect de lege care prevede ieșirea Găgăuziei din componența Moldovei în cazul în care ea își va pierde statutul de stat independent. Autorul proiectului nu este indicat. Potrivit unui comunicat al Adunării populare, propunerea a fost trimisă prin poșta electronică după ce APG a anunțat că populația poate propune modificări ale Constituției R. Moldova în partea ce ține de competențele Găgăuziei”.
RISE Moldova (rise.md) publică un articol despre modul în care„ „Troika Laundromat a lăsat urme și în Republica Moldova”. Autorul precizează că „Troika Laundromat este una dintre cele mai mari scurgeri de documente bancare. Cuprinde peste 1,3 milioane de tranzacții de la 233 de mii de companii și indivizi, în valoare totală de peste 300 de miliarde de euro. Autorul mai menționează că „denumirea scurgerii - #TroikaLaundromat – vine de la compania rusească de investiții „Troika Dialog”, conectată la bancherul rus de origine armeană – Ruben Vardanian. Miliarde de dolari s-au scurs din Rusia în conturile UKIO Bankas (Lituania), sub egida Troika Dialog. O parte din bani au ajuns și la companii din Laundromatul rusesc”. În articolul publicat se arată „cum trei companii înregistrate la Chișinău au fost folosite într-o inginerie financiară prin care s-au spălat peste 100 de milioane de dolari. În baza unor contracte fictive semnate la Moscova și Kiev, banii s-au scurs de pe conturile celor trei firme de la Banca de Economii în cele ale unor societăți offshore de la o bancă lituaniană”.
Moldavskie Vedomosti (vedomosti.md) îl citează pe senatorul rus Constantin Kosaciov, președintele Comitetului pentru afaceri externe din Consiliul Federației, care a declarat că Rusia trebuie să pregătească specialiști de istorie a țărilor din spațiul post-sovietic. După ce a spus în cadrul unei reuniuni că „în Rusia trebuie creată propria ucrainistică”, Kosaciov a adăugat că „de asemenea, este necesar să ne ocupăm de pregătirea specialiștilor pentru istoria Moldovei, Belarus, Kazahstan, țărilor Baltice”, pentru că „sunt sarcini de o actualitate stringentă”.
