Vitalie Călugăreanu scrie pe dw.com despre ceea ce crede a fi „o schimbare de atitudine în retorica lui Andrei Năstase și Igor Dodon”. Primul și-a exprimat disponibilitatea de a se întâlni cu pro-rusul Igor Dodon, pentru a-i vedea „realele intenții” în ceea ce privește deoligarhizarea țării, iar celălalt ar fi avut un „discurs împăciuitor” joi, în Parlament. Călugăreanu observă că cele două schimbări de atitudini ar fi intervenit „după vizita întreprinsă de Năstase la Bruxelles și după ce, în presa rusă, au apărut informații, din surse apropiate Kremlinului, precum că Rusia ar fi „împotriva oricărei înțelegeri între PSRM și PDM”. Autorului de la DW i-a mai atras atenţia un fapt: Andrei Năstase i-a reproșat lui Dodon faptul că nu a luat atitudine față de condamnarea activiștilor PPDA, Sergiu Cebotari și Gheorghe Petic, iar Igor Dodon a „soluționat” imediat această „problemă”, declarând la un post de televiziune că „sunt semne de întrebare” cu aceste condamnări și că speră „că nu este vorba de dosare politice”.
Șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, a participat la sfârşitul săptămânii trecute la câteva emisiuni televizate. IPN citează una din declaraţiile diplomatului din cadrul emisiunii „În profunzime” de la postul de televiziune ProTV Chișinău: alegerile din 24 februarie 2019, a spus ambasadorul, au avut loc în atmosferă scăzută a cetățenilor în instituțiile statului”. Michalko a sugerat că neregulile înregistrate în procesul electoral trebuie investigate de instituțiile statului, iar dacă nu se va întâmpla acest lucru, va fi afectată foarte mult încrederea în instituții. În disputa dacă au fost sau nu prea blânde aprecierile observatorilor internaţionali referitoare la alegeri, Michalko a lansat următoarea precizare: „observatorii au menirea să evidențieze neregulile care au avut loc și din acestea reiese ce trebuie rezolvat, ce nu trebuie să se mai întâmple și în cazul dacă există nereguli foarte serioase, ele sunt evidențiate, dar decizia de validare sau nevalidare a alegerilor nu este luată de către observatori.”
Postului ProTV Chișinău, ce l-a găzduit pe ambasadorul European, i-a atras însă atenţia o altă declaraţie: aceea că „ar fi un lucru riscant ca viitoarea guvernare sa fie formată din oameni care au participat la furtul miliardului”. Diplomatul a subliniat ca nicio imunitate nu trebuie sa fie un obstacol in calea justitiei si a spus ca UE asteapta ca cei de la conducere sa faca reforme in acest domeniu. La emisiune s-a discutat si despre rezultatele, dar si incalcarile din ziua scrutinului parlamentar.
Comentariul lui Dumitru Spătaru de pe tribuna.md este dedicat modelului de politică externă pe care o poate avea Republica Moldova în continuare, pornind de la realităţile politice ce s-au creat după recentele alegeri parlamentare. despre relaţiile cu Uniunea Europeană, autorul crede că acestea s-ar fi putut îmbunătăţi, dacă la guvernare ar fi ajuns, într-o formă sau alta, actuala opoziţie pro-europeană, reprezentată în Parlament de blocul ACUM. Dat însă fiind istoricul relaţiilor PDM cu factorii de decizie europeni, putem deduce că „relaţiile moldo-comunitare, chiar dacă uşor se vor „încălzi”, oricum vor rămânea încordate, fiind marcate de suspiciunea cu care Bruxelles-ul şi Strasbourg-ul vor continua să trateze PDM”, scrie autorul. Iar relaţiile cu Rusia, la părerea acestuia, s-ar putea îmbunătăţi doar în contul participării la guvernare a PSRM. „Totodată, ele vor continua să rămână destul de încordate, dacă şi PDM se va regăsi, într-o formă sau alta, la guvernare. Mai mult ca atât, dacă se va decide să guverneze împreună cu PDM, PSRM va trebui să-i convingă pe factorii decizionali de la Moscova că acesta a fost răul cel mai mic pe care a trebuit să-l accepte”.
Adevărul.md îl citează pe decanul Facultăţii de Relaţii Internaţionale şi Ştiinţe Politice de la USM, Alexandru Solcan, cu declaraţia că e posibil să se repete scenariul din 2016 privind cooptarea deputaţilor pentru a forma o majoritate. Solcan crede că independenţii ar putea lua în mâinile lor iniţiativa şi ar putea face un apel către candidaţii care au ajuns în Parlament fiind aleşi pe circumscripţiile uninominale pentru forma o fracţiune. Lor li se pot alătura cei din Partidul Şor. Probabil, cea mai posibilă variantă în scenariul acesta este 30 de deputaţi PDM+şapte de la Partidul Şor+trei independenţi şi alţii care s-ar putea alătura independenţilor”, spune Alexandru Solcan.
Tot adevărul.md scrie despre meciul tenismanului moldovean Radu Albot cu Roger Federer – „a luptat eroic, însă a fost învins”; „Radu Albot părăseşte turneul de la Miami după ce a fost la un pas de performanţa carierei”. Albot, mai scrie publicaţia, şi-a confirmat forma extraordinară în care se află şi l-a învins în primul set, la turneul ATP Masters 1000 Miami, pe Roger Federer (37 de ani). Elveţianul însă a revenit spectaculos şi a câştigat celelalte două seturi. Totuşi, tenismanul din Moldova a demonstrat că nu întâmplător a ajuns pe locul 46 ATP, cel mai bun loc din cariera sa, dar şi cel mai bun loc ocupat vreodata de un tenisman din Republica Moldova.
Mold-street.md dedică un articol proiectului de hotărâre de Guvern prin care Agenția Proprietății Publice (APP) vrea să obţină radierea din oficiu din Registrul de stat a 163 de întreprinderi de stat. Ar fi vorba despre întreprinderi de stat fondate în anii 1992-1995, care figurează în Registrul de stat al persoanelor juridice, dar nu sunt gestionate de autorităţile administraţiei publice centrale care le-au fondat. „Practic, toate aceste întreprinderi de stat nu activează de mulţi ani, de regulă, motivele fiind lipsa mijloacelor circulante, a bunurilor imobile proprii, competitivitatea redusă a producţiei/serviciilor, s.a.", se arată în proiect.
