Enews.md speculează pe seama unei presupuse întâlniri a liderului PD, Vladimir Plahotniuc, cu preşedintele ales al Ucrainei, Volodimir Zelenski. Mai întâi, portalul publică o postare de pe o reţea de socializare a vice-preşedintelui Partidului Nostru, Dmitri Ciubaşenko. „Telegrama anunță o întâlnire a lui Plahotniuc cu Zelenski în Turcia", a scris Ciubașenco citat de enews. Ulterior, portalul revine cu o reacţie a serviciului de presă al lui Volodimir Zelenski, care infirmă că acesta ar fi organizat vreo întâlnire în Turcia cu reprezentanții mediilor de afaceri și politice ucrainene și străine. „În timpul șederii sale în Turcia, în orașul Bodrum, într-o scurtă vacanță cu familia sa - soția și copiii - Vladimir Zelenski nu a planificat și nu a organizat întâlniri și negocieri cu reprezentanțiii unor medii de afaceri sau autorități publice”, - a declarat secretarul de presă al lui Zelenski, Irina Pobedonosțev. Informaţia despre presupusele negocieri apăruse într-o serie medii și se afirma că în Turcia, Zelenski ar fi avut întrevederi cu omul de afaceri ucrainean Igor Kolomoiski, consilierul președintelui Rusiei, Vladislav Surkov, deputatul din Rada ucraineană, Iuri Boiko și principalii oameni de afaceri ucraineni, reuniune ce ar fi durat şase ore şi la care ar fi participat şi Vlad Plahotniuc.
Dumitru Spătaru comentează pe tribuna.md decizia data înaintea Paştelui Ortodox de Curtea Constituţională. Devine tot mai clar, scrie el, că principalul actor politic în Republica Moldova devine Curtea Constituţională. În timp ce partidele fac declaraţii, discută, polemizează, se acuză reciproc, Curtea Constituţională emite decizii ce stabilesc de facto regulile jocului politic. Astfel, continua Spătaru, CC a stabilit că, în caz de anticipate, sistemul electoral ce va fi aplicat va fi cel mixt. Prin această decizie, CC a şters cu buretele luni întregi de discuţii despre înţelegerile la care ar putea ajunge anumite forţe politice în ceea ce ţine de sistemul electoral. De asemenea, CC este instanţa care trebuie să decidă ce se va întâmpla în continuare: va demara Preşedintele Igor Dodon procedura de consultare a fracţiunilor parlamentare pentru desemnarea unui candidat la funcţia de Prim-ministru sau nu are sens să facă acest lucru în condiţiile în care Parlamentul nu a constituit organele sale de lucru. O sesizare în acest sens, depusă de Preşedinţie, se află pe agenda CC. În momentul în care instanţa se va pronunţa, va fi clară şi modalitatea de declanşare a alegerilor parlamentare anticipate, dacă între timp nu se va găsi o soluţie pentru depăşirea crizei politice instaurate după alegerile parlamentare din data de 24 februarie 2019.
Într-un alt comentariu tot de pe tribuna.md, acelaşi autor avansează trei scenarii pe care poate merge preşedintele Igor Dodon. Unul, care ar fi valabil dacă răspunsul CC va fi că nu are sens ca Preşedintele să desemneze un candidat, ar fi ca şeful statului să aştepte data de 21 iunie (când se împlinesc trei luni de la convocarea Parlamentului nou ales în prima şedinţă), să constate condiţiile de dizolvare a acestuia şi să semneze un decret în acest sens, urmând ca, în termenii prevăzuţi de legislaţie să fie organizate alegeri parlamentare anticipate, cel mai probabil, în septembrie – octombrie. Dacă răspunsul CC va fi că, indiferent de situaţia în care se află Parlamentul, şeful statului trebuie să înainteze un candidat la funcţia de Prim-ministru, atunci Preşedintele va avea la dispoziţie alte două scenarii, scrie Spătaru: primul fiind să desemneze candidatul uneia dintre fracţiuni, în speranţa că acesta va fi votat şi de alţi deputaţi, chiar şi în lipsa unei majorităţi parlamentare; şi al doilea, în care şeful statului va înainta propriul candidat la funcţia de Prim-ministru, lucru pe care-l poate face în condiţiile în care nu există o majoritate declarată care să aibă propriul candidat. Dacă acest candidat va fi respins, şeful statului îl poate înainta şi pe al doilea (tot al său) – important este să fie respectat termenul de 45 de zile prevăzut de legislaţia în vigoare pentru învestirea Guvernului. Dacă deputaţii nu se vor conduce de instinctul de autoconservare politică şi nu vor vota un guvern tehnic, fără acoperire politică parlamentară, atunci se va ajunge la alegeri parlamentare anticipate, conchide Spătaru.
Nicolae Negru afirmă într-un editorial de pe ziarulnational.md că, adresându-se la Curte, Igor Dodon îşi doreşte să obţină un rol mai activ în procesul de formare a Guvernului. Demersul președintelui i se pare totuşi total lipsit de sens, doar dacă el intenționează să propună partidelor formarea unui „guvern de coeziune națională”, desemnând un candidat corespunzător, care să nu aparțină niciunei formațiuni politice și să aibă libertatea să-și aleagă miniștrii. Un candidat „tehnocrat”, care să adune în jurul său o echipă de profesioniști și să elaboreze un program de guvernare axat pe îndeplinirea Acordului de Asociere cu UE, pe însănătoșirea economiei și a mediului de afaceri, pe atragerea investițiilor și crearea de noi locuri de muncă, dar să prevadă și măsuri de „dezoligarhizare”, de sporire a încrederii în instituțiile statului, ar putea fi o cale de ieșire din impasul politic de azi.
Ziarul de Gardă a aflat şi îşi informează cititorii la ce etapă se află dosarul fostei viceministre a Finanțelor, Maria Cărăuș, reținută în 2017 pentru corupție. Aceasta nu s-a mai prezentat în fața magistraților de la Judecătoria Chișinău de mai bine de 10 luni, pentru că ședințele de judecată nu au mai fost organizate din iunie 2018. Dosarul în care aceasta este vizată a luat o pauză după ce în această vară instanța a admis solicitarea apărării cu privire la efectuarea unei expertize, mai anunţă publicaţia. Este vorba despre o expertiză telefonico-fonetică a înregistrărilor apelurilor telefonice, interceptate în cadrul urmării penale. Potrivit Procuraturii, expertiza este efectuată de către Centrul Național de Expertize Judiciare. Potrivit materialelor cauzei penale, în vara anului 2017, Maria Cărăuș, cunoscând că, printr-o Hotărâre de Guvern, s-a dispus alocarea a 15 milioane lei din fondul de rezervă al Guvernului pentru consolidarea bazei tehnico-materiale a Instituţiei medico-sanitare publice „Spitalul Clinic Republican”, ar fi încercat să-i convingă pe reprezentanţii spitalului că transferul acestor bani depinde exclusiv de decizia ei.
