În ziarulnational.md, Nicolae Negru face o pledoarie în favoarea participării cetăţenilor R. Moldova la votul de duminica viitoare din europarlamentare. Se au în vedere fireşte cei cu cetățenie română. Relația cu UE, inclusiv România, este vitală pentru Republica Moldova, declară Negru. Și nu numai din cauza că acolo merg două treimi din exporturile moldovene, ci pentru că de UE depinde „dezoligarhizarea” și democratizarea de mai departe, întărirea independenței Republicii Moldova. Nu e de neglijat, după părerea autorului, şi asistența financiară care vine din UE şi care menţine R. Moldova pe linia de plutire. „Noi putem influența procesul reformelor din Republica Moldova prin intermediul deputaților pe care îi vom trimite în Parlamentul European. De aceea, nu numai unioniștii, proeuropenii, ci și „stataliștii” ar trebui să fie interesați de alegerile de duminica viitoare”, crede autorul, pentru care participarea la vot a moldovenilor ar fi și o modalitate de conectare la viața politică din România, un pas necesar în direcția reUnirii. „Degeaba ne declarăm unioniști, dacă nu ne implicăm în viața României”, subliniază el.
Moscova va simplifica procedura de acordare a cetățeniei ruse și pentru locuitorii din Transnistria, după ce a luat o decizie similară pentru cei din estul separatist al Ucrainei. Aşa interpretează radiochisinau.md declaraţiile unui deputatul rus din partea partidului „Edinaya Rossia”, Aleksandr Iaroșuk, în cadrul unui interviu pentru o televiziune din regiunea transnistreană. Potrivit reprezentantului Dumei de Stat, citat de presa rusă, „guvernul rus înțelege problematica tuturor republicilor nerecunoscute, inclusiv DNR, LNR și Transnistria, precum și a cetățenilor Rusiei în aceste regiuni”. El a mai spus că au fost deja efectuate mai multe modificări ale legislației ruse ce ține de facilitarea acordării pașapoartelor rusești pentru locuitorii din stânga Nistrului în baza propunerilor venite din partea acestora.
O intervenţie a expertului Promo-Lex, Pavel Postică, în disputa legată de care e termenul exact al deblocării activităţii legislative - 9 sau 21 iunie, adică la trei luni de la validarea alegerilor sau de la prima şedinţă a legislativului nou creat este semnalată tot de radiochisinau.md. Postică optează pentru prima variantă. Potrivit lui Pavel Postică, anume data de 9 iunie trebuie luată în calcul ca termen limită după care, dacă Parlamentul nu adoptă acte legislative, este pasibil de a fi dizolvat. Fostul judecător la Curtea Constituțională Victor Pușcaș consideră, însă, că această chestiune este interpretabilă și anume Curtea urmează să se pronunțe în privința acestui subiect.
Jurnal de Chișinău (jc.md) atrage atenția asupra faptului că locuitorilor din regiunea transnistreană li s-a dat undă verde la călătorii în Europa, pe când ceilalți cetățeni ai R.Moldova trebuie să cumpere vinieta ca să ajungă în stânga Nistrului. Mai mult ca atât, deținătorii de automobile au fost informați că, începând cu luna mai curent, trebuie să procure și asigurarea auto eliberată de companii din stânga Nistrului. Sergiu Oprea, primarul de Corjova, Dubăsari, a confirmat pentru Jurnal de Chișinău că a fost nevoit să plătească aşa-numita „vinietă” ca să i se permită să ajungă cu automobilul acasă încă în ianuarie. Între timp, la primărie s-au adresat zeci de locuitori care s-au confruntat cu aceeași problemă. Pe lângă faptul că nu au locuri de lucru, că la trecerea de pe un mal pe altul sunt obligați să completeze niște pretinse fişe migraţionale, oamenilor li se cer noi taxe destul de pipărate. Totodată, aşa-numitele posturi migraţionale de la podul de la Dubăsari, Coşniţa, au fost completate cu „grăniceri”, care îi verifică minuţios, scriu jurnaliștii.
JURNAL TV (jurnal.md) a solicitat opinia unor experți, care consideră că scumpirea cartofilor este un abuz din partea anumitor actori animați de interesele lor obscure. În timp ce frigiderele din Republica Moldova sunt pline de cartofi, aceștia au ajuns să coste în piețe peste 20 de lei. Deși au cartofi suficienți în stoc, vânzătorii de legume țin prețurile ridicate, motivând că „așa e piața”. În același timp, importurile de cartofi nu au fost blocate în totalitate la vamă. Din cele 121 de loturi, doar 19 au fost returnate în țările de origine, notează publicația, atrăgând atenția asupra faptului că statul i-ar avantaja pe importatori, în detrimentul producătorilor autohtoni. „Cred că în două săptămâni se va reveni la normalitate, deocamdată doar instituțiile statului se pot face responsabile de ce au făcut cu cartoful. Nu exclud că acest fapt favorizează un grup de importatori”, spune în acest context Veaceslav Negruța, expert Transparency International.
În cotidianul.md Alex Cozer consemnează „40 de zile fără de Plahotniuc”. El remarcă că liderul PDM, pentru care devenise o adevărată rutină să apară, în fiecare marți la tradiționalele „briefinguri săptămânale”, a dispărut de o perioadă cu desăvârșire. „Niciun fel de briefing, niciun concert la Nisporeni, nici măcar un interviu la Publika după vreun dans într-o casă de bătrâni. Nici măcar un anunț nu s-a mai făcut de la 9 aprilie din cartierul general de pe strada Armenească. Adică de exact 40 de zile, o perioadă cu mare simbolism prin zona asta a lumii. În tot timpul ăsta am avut Paște, Blajini, 1 și 9 mai, date pe care Plahotniuc nu le-ar fi ratat pentru a-și mai face niscaiva PR”, scrie el. Autorul spune că nu știe când și cum va reapărea liderul PDM în public și care sunt adevăratele motive ale dispariției sale, în ciuda speculațiilor care se fac în culise sau în studio-urile TV. Cert e însă, în opinia sa, „că deși încearcă, de multe ori cu disperare, să pozeze într-un lider politic adevărat, iubit și respectat de popor, inclusiv prin aceste dispariții inexplicabile, prin care de multe ori își pune în situații penibile colegii de partid, așa cum s-a întâmplat la 9 mai, când toți se bâlbâiau neștiind cum să-i explice lipsa, Plahotniuc demonstrează că e departe de această postură. E doar un individ care, cu toate că face tot posibilul, nu se poate desprinde de întuneric, de spatele cortinei, acolo de unde-i place să urzească tot felul de mizerii.”
Pe deschide.md, Petru Bogatu scrie despre „Partidul care în eventualele alegeri anticipate va avea un singur adversar de temut – Putin”. Editorialistul este convins că „posibilele alegeri legislative anticipate reprezintă doar o reașezare a beligeranților în vechile tranșee pentru continuarea unor lupte poziționale, e de la sine înțeles”, vorbește despre „scepticismul pe cât de exacerbat, pe atât de bizar” al președintelui Igor Dodon, dar și despre erorile comise de liderul PDM, Vlad Plahotniuc, care ar fi netezit drumul Maiei Sandu și a lui Andrei Năstase în politică. Cu toate acestea, potrivit lui Bogatu, „dincolo de gafele comise, Plahotniuc rămâne în prezent inamicul numărul 1 al Moscovei la Chișinău. Rușii își dau seama că indiferent în ce formulă de guvernământ ar intra PDM, influența lor de altădată în Republica Moldova nu va fi refăcută. Și dimpotrivă, în cazul unui bloc PSRM-ACUM, ușile Kremlinului în instituțiile publice s-ar deschide larg”. În cazul unor anticipate, în opinia sa, PDM are „avantajul că a stat pe margine și nu a participat la penibilul dialog al surzilor dintre PSRM și ACUM”, însă Plahotniuc va trebui să lupte, spre deosebire de contracandidații săi, pe două fronturi. „Se va afla mereu sub foc încrucișat, fiind atacat violent și de PSRM (Moscova) și de Blocul ACUM”, concluzionează Bogatu.
Mold-street.com caută explicația faptului că, Renato Usatîi, liderul „Partidului Nostru”, figurează în baza de date a Ministerului rus de Interne ca dat în căutare, chiar dacă deține un certificat care ar demonstra contrariu, este simplă. „Baza de date privind persoanele date în căutare a Ministerului Afacerilor Interne din Rusia se actualizează aproximativ o dată la trei luni, respectiv doar după actualizare acesta va fi exclus şi de acolo”, scrie portalul, precizând că e cazul şi a lui Leonid Katz, suspectat în Moldova de fraude şi care la începutul anului 2019, fusese arestat în Rusia. În luna aprilie Katz a fost eliberat din arest şi circulă liber, inclusiv intenţiona să vină în Moldova, pentru a-şi recupera afacerile. Cu toate acestea el figurează în continuare ca dat în căutare, în baza de date a Ministerului Afacerilor Interne din Rusia. În schimb, observă Mold-Street.com, în această bază lipsesc Vladimir Plahotniuc şi Veaceslav Platon, despre care la finele lunii februarie 2019, Departamentul anchetă penală din cadrul Ministerului de Interne din Rusia a anunțat că ar fi anchetaţi pentru că „au creat o grupare criminală internațională pentru a efectua tranzacții valutare ilegale la scară largă” şi ar fi fost implicaţi întro operaţiune de spălare a miliarde de ruble din Rusia.
Newsmaker.md a verificat dacă informațiile difuzate de ziarul de partid al PDM „Moldova Democrată”, potrivit căruia datorită eforturilor actualei guvernări veniturile profesorilor ar fi crescut cu 84%, până la 7 mii de lei lunar, iar cele ale medicilor, cu 83%, până la 9 mii de lei, corespund realității. Biroul Național de Statistică le-a confirmat jurnaliștilor că salariu mediu al profesorilor ar fi 6611 lei, iar al medicilor – de 9610 lei. Ce-i drept, este vorba despre salariul mediu, fără a ține cont de taxele și impozitele ce trebuie plătite, dar luând în calcul toate indemnizațiile posibile, au precizat responsabilii de la BNS. Potrivit datelor Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, venitul lunar al unui medic, format din salariu, indemnizații, premii și alte beneficii, dar fără a ține cont de impozite și alte contribuții la stat, este mai mic – de 7822 de lei. Iar o sursă care a dorit să-și păstree anonimatul le-a spus jurnaliștilor că un salariu de peste 6 mii de lei îl pot obține prea puțini profesori. În mediu, un profesor obține 4800-5000 de lei pe lună, luând în considerație orele suplimentare și un stagiu suficient de muncă.
Ziarul de Gardă (zdg.md) reia un articol apărut săptămâna trecută în ediția tipărită a ziarului, în care jurnaliștii scriu despre „Cum se pierd mormintele de importanță istorică la Cimitirul Central din Chișinău”. „Deși, de mai mulți ani, a devenit neîncăpător, înhumările în Cimitirul Central („Armenesc” – n.red.) continuă. Decedații cu drept la înmormântare în acest cimitir, distins pe motiv că aici și-au găsit loc de veci elitele naționale, sunt îngropați deja în aceleași morminte cu rudele, sau, după caz, în alt loc redistribuit de Combinatului de Servicii Funerare (CSF) din Chișinău, din contul mormintelor vechi, majoritatea cu o vechime de peste un secol. Chiar dacă Regulamentul privind funcționarea cimitirelor din Chișinău conține mai multe prevederi menite să protejeze mormintele și monumentele funerare de interes istoric, acest lucru se face formal, deoarece, și până azi, lipsește cel puțin o listă a unor asemenea obiective”, constată publicația. „Redistribuirea mormintelor noi din contul celor vechi este la discreția angajaților CSF, care recunosc că nu au competențe în domeniul istorico-cultural și așteaptă de mai mul timp ca Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) să elaboreze un registru de morminte și monumente considerate patrimoniu național”, precizează ZdG.
