Rezultatul scrutinului din 11 iulie reprezintă un semn de revitalizare a Parteneriatului Estic, au conchis mai mulți analiști politici în cadrul unei dezbateri organizate de Fundația germană Friedrich-Ebert-Stiftung România. În opinia lor, victoria Partidului Acțiune și Solidaritate ar putea transforma, din nou, R. Moldova într-o istorie de succes a Parteneriatului. Pe de altă parte, experții întrevăd și mai multe riscuri de securitate, venite în special din partea Federației Ruse.
Următorul summit al Parteneriatului Estic ar urma să aibă loc la finele acestui an, în decembrie. Victoria PAS la recentul scrutin anticipat reprezintă o șansă pentru revitalizarea acestui proiect al Uniunii Europene, creat pentru șase state fost sovietice, între care și R. Moldova, crede directorul general al Departamentului relația cu vecinătatea estică din cadrul Ministerului Afacerilor Externe de la București, Dan Iancu.
Uniunea Europeană ar trebui să aplece urechea la doleanțele partenerilor
Diplomatul român observă că în ultimii ani Parteneriatul Estic a trecut prin mai multe episoade de transformare, amintind și de retragerea R. Belarus luna trecută. Având în vedere ultimele evoluții, inclusiv alegerile din R. Moldova, Dan Iancu consideră că Uniunea Europeană ar trebui să aplece urechea la doleanțele partenerilor care își doresc o relație mai aprofundată cu UE:
„Să transmită partenerilor un mesaj politic cât mai clar posibil privind angajamentul strategic pe termen lung al Uniunii Europene în vecinătatea estică. Al doilea lucru: să valideze un set de livrabile care să fie cât mai concrete și cât mai isteț gândite pentru perioada 2021-2025. Al treilea lucru pe care ni l-am dori e să fie lăsate deschise posibilități de aprofundare între Uniunea Europeană și statele cele mai avansate, cum este și R. Moldova, în spiritul principiului «more for more».”
Dincolo de aspectele politice ale relației cu țările din Parteneriatul Estic, Uniunea Europeană ar trebui să învețe și din experiența anilor trecuți, în special când vine vorba de garantarea securității în regiune. De această opinie este președinta organizației Experts for Security and Global Affairs cu sediul la București, Angela Grămadă. Ea amintește că în campania electorală Federația Rusă a avut o poziție foarte incisivă față de partenerii occidentali ai R. Moldova, iar unii oficiali de la Kremlin chiar au declarat că Rusia va consolida factorul transnistrean în cazul în care noua guvernare PAS va alege o politică anti-rusească. Asemenea afirmații ar trebui să dea de gândit atât la Chișinău, cât și la Bruxelles, crede Angela Grămadă:
„Asta demonstrează calitatea parteneriatului pe care îl are R. Moldova în prezent cu Federația Rusă sau, mai degrabă, cât de mult lucrează acest parteneriat în interesul unor actori politici sau a unor interese particulare. Acum este cazul să ne punem întrebarea foarte pragmatic și foarte eficient: încotro se îndreaptă parteneriatul strategic cu Federația Rusă, care sunt opțiunile Republicii Moldova și ce pot să facă partenerii occidentali pentru a diminua această influență exagerat de mare a Federației Ruse în economia R. Moldova sau în ceea ce privește securitatea națională.”
De partea cealaltă, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, consideră că noua guvernare de la Chișinău va evita să intre în conflict direct cu puterea de la Kremlin. De fapt, mai mult ca niciodată poate relația cu Federația Rusă ar trebui să se bazeze pe profesionalism, pragmatism și, mai ales, respectarea intereselor strategice ale R. Moldova:
„Republica Moldova își dorește și, probabil, va face demersuri pentru a dialoga cu Kremlinul pentru a rezolva problemele stringente de pe agenda noastră. Sunt trei: (1) relația comercială care este blocată de Rusia, deși agenții economici din Federația Rusă beneficiază pe deplin de relația comercială cu Uniunea Europeană, inclusiv în regiunea transnistreană, (2) situația cetățenilor din Federația Rusă, (3) aspectul de securitate, când vine vorba de reglementarea conflictului transnistrean Rusia a făcut niște promisiuni de utilizare a munițiilor, subiectul de retragere a trupelor rămâne pe agendă. Cred că președinta Sandu și președintele Putin cu siguranță vor avea posibilitatea să dialogheze pe un ton foarte pragmatic, constructiv și guvernul va face tot posibilul pentru a se focusa pe aceste trei dimensiuni”.
După victoria PAS în alegerile din 11 iulie, mai mulți oficiali europeni și-au arătat deschiderea față de noua majoritate parlamentară. Pe de altă parte, majoritatea au atras atenția că reformele convenite cu Uniunea Europeană nu pot fi subiect de negocieri și că relația cu R. Moldova în continuare se va baza pe principiul „mai multe ajutoare pentru mai multe reforme”.
