Fostul aliat al actualei președinte Maia Sandu, Andrei Năstase și-a început campania electorală în curtea prezidențială, instituție pe care a catalogat-o drept „loc de comandă, dar nu organ care trebuie să fie în slujba poporului”.

Andrei Năstase a promis că va fi dedicat poporului și va lua decizii drepte pentru oameni, chiar dacă va avea de pierdut din electorat, dar nu a precizat despre ce fel de hotărâri este vorba.

El și-a asigurat alegătorii că este un pro-european convins, dar în același timp, va lupta pentru „valorile tradiționale”. A promis că „va lupta pentru dreptate și o viață mai bună și va avea curajul să lupte pentru schimbări instituționale profunde.

Andrei Năstase a participat și în precedentele două scrutine prezidențiale. În 2020, el a fost desemnat de Platforma Demnitate și Adevăr, obținând în primul tur de scrutin 3,26% din voturi. În 2016 – el a renunțat în favoarea Maiei Sandu, actuala președintă a R. Moldova.

• Te-ar putea interesa și: Cine sunt candidații la prezidențiale și ce le promit moldovenilor

Fosta jurnalistă Natalia Morari s-a lansat în campania electorală pe una dintre porțiunile drumului Leova-Bumbăta, despre care spune că a devenit un simbol al guvernării, pe care o acuză că a dat dovadă de corupție.

Lucrările pentru amenajarea punctului de trecere a frontierei Leova - Bumbăta, a drumului de acces și a parcării pentru camioane au fost finisate pe 18 iunie 2024. Asta în timp ce la Procuratura Anticorupție se află spre examinare un dosar ce vizează pretinse acțiuni ilegale, înfăptuite în timpul construcției drumului. Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, declară că lucrările de construcție au fost făcute fără încălcări.

Morari promite că programul său „Moldova nouă” va transforma R. Moldova „din temelii, radical”, prin reforme care vor avea un efect imediat.

În cadrul discursului său, a făcut referire la decedatul Kaha Bendukidze, economistul considerat părintele reformelor liberale din Georgia post-sovietică, cu care au fost prieteni mai mulți ani. „Ei au reușit, vom putea și noi”, a spus Morari.

Candidata a declarat că nu va face promisiuni, dar are „un plan clar de acțiune în fiecare domeniu al vieții sociale”.

Pentru voturile moldovenilor, la alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024 vor lupta 11 candidați.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Motivul ar fi incapacitatea Ambasadei moldovene de a întruni în alte orașe rusești toate cerințele de securitate înaintate de Serviciul de Informații și Securitate (SIS).

Deocamdată, decizia a fost luată, pe 25 septembrie, de Consiliul Electoral de Circumscripție (CECE) pentru secțiile de votare din străinătate, iar pentru a fi definitivă mai trebuie să fie confirmată de CEC.

La baza deciziei stă un demers al MAE, prin care autoritatea electorală este informată că Ministerul și-a retras reprezentanții în trei secții de vot din Rusia (Sankt Petersburg, Surgut și Iaroslavl) din motiv că Ambasada Moldovei în Rusia (subordonată MAE) nu poate să asigure toate cerințele de securitate cerute de SIS. Aceste cerințe de securitate nespecificate ar putea fi asigurate doar în incinta Ambasadei de la Moscova.

Pe 27 septembrie, vicepreședintele CEC Pavel Postica a numit decizia CECE „o situație extraordinară” și a spus că membrii CEC „examinează atent” decizia. El a precizat că un candidat la prezidențiale nenumit a formulat o contestație împotriva deciziei. CEC-ul se va pronunța referitor la această decizie la următoare ședință.

La solicitarea Europei Libere, MAE a precizat că demersul a fost înaintat după luarea în calcul a „recomandărilor instituției competente (SIS – n.r.), care a formulat, ca urmare a unei analize complexe de risc, o serie de cerințe obligatorii de securitate”, care nu pot fi întrunite pentru organizarea alegerilor în Rusia.

Liderul principalului partid de opoziție, socialistul Igor Dodon, a spus că deschiderea a doar două secții de votare în Rusia ar fi discriminatorie. „Cu ce sunt mai prejos cetățenii noștri din Rusia față de cei care lucrează și trăiesc în Italia, unde se vor deschide 60 de secții? (...) Aceasta înseamnă că pentru cei 300-350 de mii de moldoveni din Rusia vor fi deschise doar 2 secții de votare, ambele în Moscova”, a transmis Dodon.

CEC a stabilit numărul secțiilor de votare pe 21 septembrie. Potrivit acelei decizii, care este în vigoare, autoritatea electorală trebuie să constituie 2.221 secții de votare, dintre care 234 – în străinătate, adică cu aproape 100 secții mai multe față de prezidențialele trecute (din 2020).

Dar pe acest fundal, numărul secțiilor de votare din Rusia a fost redus masiv. De la 17 în 2020, la 5 sau 2 în 2024. Motivul invocat de autoritățile moldovene îl reprezintă „riscurile de securitate” provocate de invazia rusă în Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: Moldova deschide cu o sută de secții de votare mai multe în străinătate, dar nu și în Rusia

Datele CEC arată că peste 21 de mii de cetățeni moldoveni s-au înregistrat prealabil în acest an pentru a vota în afara R. Moldova la scrutinele din 20 octombrie, cei mai mulți în Rusia, Italia și Germania.

Cele mai multe secții de votare urmează a fi deschide în Italia – 60, în Germania – 26, în Franța – 20, iar în Marea Britanie – 17 secții de votare. În România vor fi deschise 16 secții de votare, același număr ca în Statele Unite.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o conferință de presă susținută vineri, 27 septembrie, oficialul finlandez a spus că baza militară va găzdui un sediu al NATO pentru unitatea de comandă a trupelor terestre din Europa de Nord. Ea va fi amplasată în orașul Mikkeli, situat la mai puțin de 200 de kilometri de granița cu Rusia, scrie AFP.

„Finlanda trimite Rusiei mesajul că suntem un membru cu drepturi depline al NATO și că NATO are un rol foarte puternic și în apărarea Finlandei”, a spus ministrul finlandez al Apărării, Antti Hakkanen.

Decizia de amplasare în Finlanda a Comandamentului Componentei Terestre a Corpurilor Multiple, precum și a Forțelor Terestre Înaintate (FLF) a fost luată de miniștrii apărării din țările NATO în iunie.

• Te-ar putea interesa și: Finlanda le-ar putea interzice rușilor să cumpere proprietăți pe teritoriul ei

Finlanda va avea un rol principal în noul sediu, comandantul armatei finlandeze urmând să fie comandantul noului sediu, a declarat Häkkänen, potrivit radioteleviziunii publice a țării nordice, Yle.

Demnitarul a precizat că pe amplasamentul viitoarei baze se află în prezent comandamentul forțelor de apărare finlandeze.

„Prin combinarea locațiilor, obținem cea mai bună sinergie posibilă între managementul apărării naționale și managementul apărării NATO”, a spus Hakkanen, care a precizat că mai multe detalii vor fi oferite în perioada următoare.

Comandamentul Componentei Terestre a Corpului Multiplu al alianței militare va funcționa în cadrul comandamentului Norfolk al NATO din SUA, care supraveghează regiunile Atlantic și Arctic.

Hakkanen a spus că sediul va fi deservit de câteva zeci de persoane din statele membre ale NATO.

Finlanda a devenit membră NATO în 2023, după ce a inițiat procedurile de aplicare cu un an înainte, la scurt timp de la invadarea Ucrainei de către Rusia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

S-a întâmplat la o săptămână distanță, după ce Ministerul Apărării a propus destituirea sa, motivându-și decizia prin faptul că generalului de brigadă i-a expirat contractul de serviciu militar.

Atunci, la solicitarea Europei Libere, reprezentanții Marelui Stat Major au declarat că nu știu cine va prelua conducerea armatei și că vor afla „după decretul președintei”.

Astăzi, 27 septembrie, contactați telefonic, reprezentanții Ministerului Apărării au spus că nu cunosc când va fi propusă și cine este nouă candidatură.

• Vezi și: Cum explică Ministerul Apărării și experții demiterea lui Ohladciuc

Fostul ministrul al Apărării, Anatol Șalaru, a spus Europei Libere că, din experiența sa, demiterile din funcții importante sunt discutate în prealabil cu conducerea țării.

Potrivit lui, se cunoaște din timp și numele persoanei care va prelua funcția rămasă vacantă pentru că „armata nu poate rămâne pentru mult timp fără conducere”.

Andrei Curăraru, un analist al comunității WatchDog, a spus Europei Libere că reînnoirea mandatului șefului Statului Major al Armatei Naționale depinde de rezultatele acestuia dar și de „deschiderea politică a președintelui”.

Potrivit lui, în cadrul Ministerului Apărării au loc mai multe procese privind „curățarea sistemului de potențiale surse de informație pentru Federația Rusă”, făcând referire la cazul fostului șef al Statului Major, Igor Gorgan.

• Vezi și: Procurorii l-au pus sub învinuire pe generalul Gorgan în dosarul privind spionajul în favoarea Rusiei

În acest sens, Curăraru crede că autoritățile vor să aducă la conducerea armatei o persoană care să gestioneze mai rapid și mai eficient acest proces.

Potrivit legislației, șeful Statului Major al Armatei Naționale este numit sau demis din funcție la propunerea ministrului Apărării, prin decretul președintelui R. Moldova.

Șeful Statului Major este comandatul Armatei Naționale și exercită conducerea administrativă, fiind responsabil de dotarea, pregătirea și completarea cu tehnică și armament a trupelor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Lansată la 31 iulie curent, evms.md - prima platformă online de tranzacționare a VMS-urilor fără intermediari, a reușit să atragă în primele trei zile peste o mie de utilizatori. Vânzarea VMS-urilor s-a făcut pe parcursul a zece zile, 16 – 25 septembrie, iar valoarea unei obligațiuni a fost de 100 de lei.

În contextul interesului sporit, s-a decis acceptarea suplimentară a tuturor cererilor. Ministerul Finanțelor estima că vor fi procurate 500 de mii de titluri, în valoare de 50 de milioane de lei, însă, așteptările statului au fost depășite, moldovenii procurând VMS-uri de peste 78 de milioane de lei și efectuând 815 tranzacții.

• Vezi și: Statul se va putea împrumuta online de la cetățeni. Ministerul Finanțelor a lansat platforma eVMS.md

„Participarea activă a investitorilor și interesul sporit față de această inițiativă financiară a statului demonstrează un angajament colectiv față de dezvoltarea economică a țării”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului.

În cadrul primei emiteri, moldovenii au investit în obligațiuni de stat pentru un termen de doi ani, fiind scutiți de impozitul pe profit. Rata dobânzii este de 6% anual, iar la fiecare șase luni, investitorii vor primi un cupon cu dobânda calculată direct în cont.

• Te-ar putea interesa și: Cum dai bani statului și câștigi din asta

Platforma evms.md a fost prezentată la o distanță de doi ani de la adoptarea de către guvernul moldovean a conceptului platformei, pe 8 februarie 2022.

Acum un an, reprezentanții Ministerului Finanțelor spuneau că lansarea sistemului este preconizată pentru finele anului 2023.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o declarație de presă, biroul premierului israelian, Benjamin Netanyahu, a transmis că șeful guvernului „a instruit Forțele de Apărare ale Israelului să continue luptele cu toată forța”.

Ceva mai devreme, o declarație similară a fost făcută de ministrul israelian al Afacerilor Externe, Israel Katz, care a spus pe X că „nu va exista nicio încetare a focului în nord”.

„Vom continua să luptăm împotriva organizației teroriste Hezbollah cu toată puterea noastră până la victorie și întoarcerea în siguranță a locuitorilor din nord la casele lor”, a spus șeful diplomației israeliene.

Propunerea de încetare a focului s-ar aplica așa-numitei „Linii Albastre” dintre Israel și Liban și ar permite părților să negocieze pentru o potențială rezolvare diplomatică a conflictului, a declarat un reprezentant al administrației Biden, potrivit Reuters.

„Situația dintre Liban și Israel începută pe 8 octombrie 2023 este intolerabilă și prezintă un risc inacceptabil de escaladare regională mai largă. (...) Facem apel la toate părțile, inclusiv guvernele Israelului și Libanului, să aprobe imediat încetarea temporară a focului”, arată o declarație comună a țărilor, publicată de Casa Albă.

Printre țările care au semnat declarația comună se află și Australia, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, dar și Uniunea Europeană.

• Te-ar putea interesa și: SUA și aliații cer încetarea focului pentru 21 de zile de-a lungul graniței dintre Israel și Liban

Apelul la încetarea focului vine după ce Israelul și-a extins atacurile aeriene în Liban miercuri. Cel puțin 72 de persoane au fost ucise, potrivit unui calcul Reuters pornind de la informațiile transmise de ministerul libanez al Sănătății.

Mai mult, șeful armatei israeliene, Herzi Halevi, a declarat că un atac terestru este posibil, stârnind temeri că conflictul ar putea declanșa un război extins în Orientul Mijlociu.

Recent, armata israeliană a afirmat că avioanele sale de luptă au vizat infrastructura din mai multe puncte ale frontierei dintre Siria și Liban, despre care Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) spun că este folosită de Hezbollah pentru „transferul de arme”.

IDF afirmă că scopul său este de a „împiedica intrarea de arme în Liban și înarmarea Hezbollah” și că va continua să „atace cu forță pentru a deteriora și distruge capacitățile militare și infrastructura”, scrie BBC.

În ultimele luni, Washingtonul s-a angajat în eforturi diplomatice cu Israel și Liban pentru a reduce ostilitățile. (CB)

Știrea conține informații preluate de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Tipărirea lor are loc mai devreme din motive tehnice. Buletinele vor fi transmise Ministerului Afacerilor Externe (MAE), care le va distribui către secțiile de votare.

Pentru votul prin corespondență s-au tipărit 5.427 de buletine de vot, câte 1.809 buletine pentru trei exerciții electorale (două tururi ale prezidențialelor și referendum), a transmis Dana Munteanu, secretar CEC, potrivit IPN. Munteanu a precizat că prețul unui buletin de vot este 2,7 lei, iar costul total este de 14.600 de lei.

Buletinul de vot pentru prezidențiale va avea lungimea de aproape 32 de centimetri, iar lățimea va fi de 14 centimetri. Președinta CEC, Angelica Caraman, a spus că buletinul de vot va fi ceva mai mare decât o foaie A4. Buletinele pentru turul I de prezidențiale sunt de culoare gri, pentru eventualul tur II – de culoare albastră.

• Te-ar putea interesa și: Cine sunt candidații la prezidențiale și ce le promit moldovenilor

Buletinul pentru turul I îi va include pe cei 11 pretendenți înregistrați pentru funcția de președinte al R. Moldova, în următoarea ordine:

1. Alexandr Stoianoglo, Partidul Socialiștilor;
2. Maia Sandu, Partidul Acțiune Solidaritate;
3. Renato Usatîi, Partidul Nostru;
4. Vasile Tarlev, Partidul pentru Viitorul Moldovei;
5. Irina Vlah, candidată independentă;
6. Ion Chicu, Partidul Consolidării și Dezvoltării Moldovei;
7. Andrei Năstase, candidat independent;
8. Octavian Țîcu, Blocul electoral „Împreună”;
9. Victoria Furtună, candidată independentă;
10. Tudor Ulianovschi, candidat independent;
11. Natalia Morari, candidată independentă.

Buletinul de vot pentru referendumul despre integrarea în UE va fi de culoare violet și va conține întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” și două opțiuni de vot: „Da” și „Nu”.

Aceasta va fi precedată de textul proiectului de lege pentru modificarea Constituției prin care integrarea în Uniunea Europeană va fi declarată drept „obiectiv strategic al Republicii Moldova”.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | Cum votezi din diasporă la 20 octombrie

În premieră, la scrutinele din 20 octombrie, moldovenii aflați în șase state (SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia) vor putea vota prin corespondență.

Autoritățile spun că vor să aplice inițial votul prin poștă pentru moldoveni din țări unde distanțele până la secțiile de votare sunt mari, dar că vor extinde ulterior procedura și pentru alte țări.

Pentru a vota prin corespondență, alegătorii s-au înregistrat până pe 6 septembrie. În total sunt au fost 1.809 cereri privind votul prin poștă, cele mai multe din Statele Unite. Pentru această modalitate de vot, statul este gata să cheltuiască peste 19 milioane lei.

Cetățenii moldoveni din cele șase state, la fel ca și din toate celelalte, vor putea vota și în secții de votare. În acest scop, autoritățile de la Chișinău vor deschide cu aproape 100 de secții mai multe decât pentru prezidențialele precedente, din 2020.

Pentru alegerile prezidențiale și referendumul din 20 octombrie va constitui 2.221 secții de votare. Dintre acestea, în R. Moldova vor fi deschise 1.987 secții, inclusiv 30 pentru alegătorii din regiunea transnistreană. Aproximativ 10% din totalul secțiilor, anume 234, vor fi deschise în străinătate. Dintre acestea, trei secții vor procesa buletinele de vot trimise de alegători prin poștă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Prin ordinul emis la 25 septembrie, SIS a cerut furnizorilor de comunicații electronice să blocheze accesul utilizatorilor din R. Moldova la site-ul nuacum.eu, care conține îndemnuri la un vot negativ la referendumul despre aderare la UE din 20 octombrie, dar și la șase site-uri ruse: ng.ru; gazetacrimea.ru; crimea.gov.ru; crimea.ria.ru; crimea24tv.ru și ria.ru – site-ul uneia dintre cele mai mari agenții de presă din Rusia, deținută de stat.

Blocarea a fost comentată, chiar pentru RIA, de deputatul rus Leonid Kalașnikov, șeful comitetului Dumei ruse pentru relații cu statele CSI. Potrivit lui, blocarea ar fi avut loc din nevoia de a limita influența Rusiei înaintea alegerilor moldovene. „Ei (autoritățile de la Chișinău – n.r.) își rezolvă propriile obiective. Acum ei merg spre alegeri și, bineînțeles, că au nevoie să deconecteze Rusia”, a spus Kalașnikov.

La mijlocul lunii iunie, Statele Unite, Canada și Marea Britanie au spus într-un rar comunicat comun al diplomațiilor lor că au cunoștință de planurile Rusiei de a influența alegerile prezidențiale din octombrie din R. Moldova și de a le contesta rezultatul, dacă nu ies cum ar intenționa Kremlinul.

• Te-ar putea interesa și: Statele Unite, Canada și Marea Britanie, împreună împotriva amestecului Rusiei în alegerile prezidențiale din R. Moldova

Semnatarii comunicatului mai spun că Moscova lucrează deja, pe multiple căi, la discreditarea actualei guvernări, prin dezinformarea și manipularea opiniei publice.

Înaintea localelor din 2023, SIS a ordonat blocarea a zeci de site-uri despre care a spus că ar prezenta „pericol” pentru spațiul informațional moldovean. Atunci, mai mulți experți au spus Europei Libere, care a observat că site-urile „blocate” sunt accesibile în continuare, că metoda de blocare (DNS-blocking) folosită de autoritățile moldovene nu este eficientă.

• Te-ar putea interesa și: SIS și MAI vor putea bloca paginile web cu „caracter infracțional”. Cum ar putea avea loc procesul

Anul acesta, Parlamentul a aprobat un amendament legislativ, prin care a stabilit instituțiile care au dreptul de a sista accesul la conținut online cu „caracter infracțional” în R. Moldova. Acestea sunt Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul de Informații și Securitate.

Noul proiect de lege spune că blocarea accesului la acest conținut (sau chiar eliminarea lui de pe o pagină web) se va realiza după mai multe principii, inclusiv cel al proporționalității. Autorii conținutului blocat vor trebui informați cu privire la motivele și căile de atac, iar nevoia de a menține interdicția se va revizui periodic.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Judecătorii CC au examinat constituționalitatea legii privind taxa de timbru la ședința din 17 septembrie. Ei au comasat sesizările deputatului socialist Vlad Batrîncea cu cele ale judecătorului Victor Sandu, avocatului Andrei Briceag și administratorului de insolvabilitate Marcel Lungu.

La ședință, poziția lui Batrîncea a fost prezentată de colegul lui de partid, Victor Poleacov. El a declarat că taxa de timbru ar încălca dreptul la justiție a persoanelor social vulnerabile. Poleacov a spus că, potrivit unei cercetări a Expert-Group, doar în cursul anului 2023, numărul persoanelor care supraviețuiesc cu 54 de lei pe zi a crescut cu 20%. Potrivit lui, oamenii ar putea să renunțe la adresarea în judecată din nevoia de a economisi.

Judecătorul Sandu și avocatul Briceag au subliniat că introducerea taxei este necesară, dar ei nu sunt de acord că aceasta nu poate fi compensată de partea perdantă în proces. Victor Sandu a relatat că alte taxe judecătorești sunt achitate anume de cei care pierd procesul. El crede că, dacă persoana demonstrează în instanță că drepturile sale au fost încălcate, atunci are dreptul la compensarea tuturor cheltuielilor suportate pentru a obține dreptatea.

Andrei Briceag a spus judecătorilor că, unii dintre clienții săi sunt nevoiți să depună mii de adresări în judecată și de aceea le este complicat să achite taxa de timbru. Administratorul de insolvabilitate Marcel Lungu crede că reprezentanții profesiei lui sunt discriminați. El a explicat că, deși natura ocupației administratorilor de insolvabilitate îi obligă să se adreseze frecvent în instanță, ei nu au fost scutiți de plata taxei de timbru, așa precum s-a întâmplat în cazul executorilor judecătorești.

• Te-ar putea interesa și: Noile taxe de stat, criticate de opoziție: Statul vrea să se îmbogățească din contul populației sărăcite

Reprezentanții guvernului și ai parlamentului au declarat la ședința CC că, în opinia lor, taxa de timbru ar fi constituțională. Ei au evidențiat că deja au fost introduse amendamente legislative pentru a scuti pe persoanele social vulnerabile de plata taxei de timbru.

Decizia privind taxa de timbru a fost luată pe 26 septembrie. Președinta CC, Domnica Manole, a spus că prevederea care stabilea imposibilitatea scutirii, amânării, eșalonării, restituirii sau compensării taxei de timbru este neconstituțională.

Manole a explicat că, până când deputații nu vor schimba legea în conformitate cu decizia CC, judecătoriile și Curțile de Apel vor putea de sine-stătător să scutească oamenii de la plata taxei de timbru sau să amâne plata, dacă persoanele vor demonstra că nu o pot achita imediat.

Deputații partidului de guvernământ – Acțiune și Solidaritate – au adoptat legea privind taxa de timbru în anul 2023.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Prima temă identificată de Expert Forum este legată de NATO și tema (narativa) războiului provocat de expansiunea NATO.

Raportul arată că principalele mesaje care vizează România cu o intenție clară de manipulare anti-NATO sunt în momentul de față pe TikTok, „un Vest Sălbatic al reglementărilor de social media”.

„Frica românilor față de un război pe teritoriul țării este principalul mod de exploatare și blamare a NATO. Chiar dacă românii susțin covârșitor (81% în iulie 2024, conform Statista) apartenența la NATO, scopul propagandei nu este să înlocuiască această susținere, ci să o limiteze”, arată raportul Expert Forum.

Experții spun că, de multe ori, televiziunile de știri preiau știri din actualitatea externă, care, nepuse în context, vor crea un teren fertil pentru dezinformare.

„Un exemplu este atunci când se deschid știrile cu fragmente alarmiste din discursul lui Putin despre securitatea României, fără un context al declarațiilor care să informeze despre scopul acestor tirade, plauzibilitatea amenințărilor sau istoria altor declarații similare din trecut”, arată experții.

Mădălina Voinea de la Expert Forum spune că de multe ori pe TikTok sunt difuzate astfel de fragmente care sunt scoase din context, ulterior, de către alți utilizatori.

„Mediul informațional din România s-a schimbat dramatic de la pandemie încoace. TikTok a ajuns deja la a aproape 9 milioane de utilizatori activi. La anul probabil că va depăși Facebook-ul. Deja l-a depășit la nivelul de atenție a oamenilor. Însă conținutul video e greu de monitorizat. TikTok este principala sursă de informare a românilor”, spune Mădălina Voinea.

Facebook are în prezent 9,05 milioane de utilizatori români, după o pierdere semnificativă de 1,3 milioane.

Manipularea privind NATO are legătură cu sprijinul acordat de România Ucrainei

Experții spun că TikTok devine o platformă tot mai influentă, iar lipsa unor mecanisme clare de control poate facilita răspândirea temelor/narativelor periculoase.

„Spre deosebire de platformele mai bine reglementate, cum ar fi Facebook, unde există Ad Library pentru a urmări reclamele politice, pe TikTok regulile sunt adesea ocolite. Politica TikTok care nu acceptă reclame politice în teorie reprezintă în practică o evitare a responsabilităților”, arată raportul Expert Forum.

Experții spun că miza manipulării legate de NATO nu este îndepărtarea românilor de organizația nord atlantică, ci „suportul pentru Ucraina, militar, financiar și politic în vederea aderării la Uniunea Europeană și NATO”.

„Intensitatea acestor discuții pe TikTok-ul românesc a atins cote alarmante, având în vedere că platforma nu are mecanisme reale de impunere a termenilor și condițiilor, deci lasă dezinformarea să zboare din bulă în bulă, viralizând-o asemenea Facebook-ului în 2019”, arată specialiștii de la Expert Forum.

Cu ajutorul Exolyt, o platformă de monitorizare a aplicației TikTok, Expert Forum a observat că România este una dintre țările în care s-au produs cele mai multe videoclipuri despre NATO.

„Problema vine abia când analizăm videoclipurile care au devenit virale, fie de la conturi obscure pe care nu le putem identifica în viața reală, fie găsim în top cu peste 1 milion de vizualizări secvențe alarmiste despre repercusiunile Rusiei asupra îndrăznelii României de a susține Ucraina”, se mai arată în raport.

„România Mare” - o altă temă pentru influența rusească

„România Mare” este o altă temă folosită de operațiunile de influență rusească, iar nostalgia după Ion Antonescu este în topul temelor folosite pe TikTok.

„Pe sistemul pe care Rusia îl folosește pentru a-și justifica invazia unui stat suveran pentru minoritatea rusă din Ucraina, așa fanaticii din bula Antonescu visează la România Mare, presărând declarații antisemite și ultra-naționaliste”, mai arată raportul.

Exolyt a identificat 1.076 de videoclipuri antisemite și ultra-naționaliste cu un număr total de 23,5 milioane de vizualizări, iar influencerii care aduc în prim-plan acest conținut sunt micro-influenceri specifici platformei TikTok, fără vreo trasabilitate a identității lor în viața reală.

Uniunea Europeană care e „o dictatură asupra căreia n-avem control” este o altă temă folosită de influența rusească.

„Pe TikTok-ul românesc am identificat tipare de conținut anti-UE care servesc mai multe narative, cea mai populară fiind însă portretizarea UE drept o alianță eșuată și coruptă, #corupție corelat cu #uniuneaeuropeană având 2.200 de videoclipuri de la începutul anului”, arată raportul despre dezinformare.

Tot pe TikTok există un cont „Partidul Comunist Român”, cu peste 1,7 milioane de like-uri.

Expert Forum spune că instituțiile din România nu au capacitatea să monitorizeze rețelele de influență, dar că, prin crearea unui consiliu consultativ împreună cu societatea civilă și jurnaliștii, ar putea monitoriza mai bine temele rusești.

Raport privind influența rusească în Republica Moldova

În paralel cu raportul privind influența rusă în România, tot la București, a fost lansat un al doilea raport privind influența rusească asupra referendumului pentru aderarea la UE a Republicii Moldova, care va avea loc în același timp cu alegerile pentru președinție din Republica Moldova - pe 20 octombrie 2024, realizat de organizația WatchDog de la Chișinău.

Dacă în România narativele rusești pentru influențarea opiniei publice sunt legate de NATO și de susținerea Ucrainei, în Republica Moldova, temele de influență rusești sunt legate de aderarea la Uniunea Europeană.

Una din aceste teme din Republica Moldova este despre referendumul pentru aderarea la UE – despre care influencerii politici, precum fostul președinte Igor Dodon și deputata Marina Tauber, spun că este organizat cu încălcarea normelor legale și democratice.

Tema privind încălcarea legii a fost amplificată în contextul deciziei Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a nu înregistra blocul politic „Victorie” pentru participarea la alegerile prezidențiale și la referendum, se arată în raportul realizat în Republica Moldova.

Blocul politic Victorie ( n.r. Pobeda în limba rusă) a fost înființat de oligarhul pro-rus Ilan Şor, care l-a anunțat de la Moscova, unde a fugit.

Valeriu Pașa, directorul executiv de la organizația Watch Dog, spune că Rusia și-a crescut interferența în societatea moldovenească începând cu toamna lui 2021.

„Estimarea noastră arată că în 2020, președintele de atunci - Igor Dodon - a primit de la Federația Rusă circa 9 milioane de euro pentru campania sa electorală. Astăzi dl Șor (n.r. Ilan Șor, politician prorus sancționat de SUA) își permite să dea 5 milioane de euro pentru un eveniment de o zi”, spune Valeriu Pașa.

O altă temă a influenței rusești este „lipsa de legitimitate”, folosită de cele mai multe ori pentru a promova mesajul precum că doar un număr mic de cetățeni și-ar dori ca Republica Moldova să devină membră a Uniunii Europene.

„Unul dintre argumentele des întâlnite la acest capitol este că orientarea geopolitică a Republicii Moldova ar putea fi decisă de doar 1/6 (17%) din populație. Pentru a sublinia această lipsă de susținere, sursele de propagandă au creat un site unde utilizatorii pot vota «pentru» sau «împotriva» referendumului. Site-ul, promovat de canalul Moldova Politics, specializat în discreditarea referendumului, a prezentat rezultate care arată că 95% dintre respondenți ar fi împotriva referendumului”, se arată în raportul privind Republica Moldova.

O altă temă a influenței rusești este că referendumul este de fapt „referendumul Maiei Sandu”, adică un vot pro înseamnă un vot pentru Maia Sandu.

„Plebiscitul este prezentat de această dată ca o inițiativă care i-ar aparține în exclusivitate președintei pentru a-i servi intereselor personale, a masca eșecurile guvernării și a crea o falsă asociere dintre problemele interne ale țării și procesul de integrare europeană”, mai arată raportul moldovean.

Știre preluată de la Europa Liberă România

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Doctrina nucleară actuală a Rusiei spune că armata poate folosi arme nucleare în cazul unui atac nuclear al unui inamic sau al unui atac convențional care amenință existența statului.

Versiunea revizuită a documentului spune că Rusia ar putea folosi arme nucleare ca răspuns la un atac convențional care reprezintă o „amenințare critică la adresa suveranității noastre”, a spus Putin.

„Se propune ca agresiunea împotriva Rusiei de către orice stat non-nuclear, dar cu participarea sau sprijinul unui stat nuclear, să fie considerată ca un atac comun asupra Federației Ruse”, a mai declarat președintele Rusiei la 25 septembrie.

Acesta a mai precizat că condițiile pentru tranziția Rusiei la utilizarea armelor nucleare sunt, de asemenea, clar fixate și a adăugat că Moscova va lua în considerare o astfel de mișcare dacă va obține informații de încredere despre începutul unui atac transfrontalier în masă prin aer din partea aviației strategice și tactice, a rachetelor de croazieră, a dronelor și a armelor hipersonice.

Putin a mai spus că lista statelor și alianțelor militare supuse descurajării nucleare ar trebui extinsă, dar nu a menționat ce țări vor fi adăugate.

Șeful biroului președintelui ucrainean, Andrii Ermak, a denunțat revizuirile.

„Rusia nu mai are niciun instrument pentru a intimida lumea în afară de șantajul nuclear”, a spus Andrii Ermak, pe 25 septembrie, pe Telegram. „Aceste instrumente nu vor funcționa”.

• Te-ar putea interesa și: Incendiu și explozii „ca la cutremur” la un depozit rusesc de muniții din Tver

De la invadarea Ucrainei, în februarie 2022, Vladimir Putin a amenințat în mod repetat Occidentul cu arsenalul său nuclear pentru a-l descuraja să sprijine Kievul.

Revizuirile anunțate de Vladimir Putin vin în timp ce președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, solicită permisiunea aliaților săi occidentali de a le folosi armele cu rază mai lungă de acțiune pentru a lovi adânc teritoriul rusesc.

Schimbarea urmează avertismentului lui Putin către Statele Unite și alți aliați NATO că permiterea Ucrainei să folosească arme cu rază mai lungă de acțiune furnizate de Occident pentru a lovi teritoriul rusesc ar însemna că Rusia și NATO sunt în război.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Încetarea focului s-ar aplica așa-numitei „Linii Albastre” dintre Israel și Liban și ar permite părților să negocieze pentru o potențială rezolvare diplomatică a conflictului, a declarat un reprezentant al administrației Biden, potrivit Reuters.

„Situația dintre Liban și Israel începută pe 8 octombrie 2023 este intolerabilă și prezintă un risc inacceptabil de escaladare regională mai largă. (...) Facem apel la toate părțile, inclusiv guvernele Israelului și Libanului, să aprobe imediat încetarea temporară a focului”, arată o declarație comună a țărilor, publicată de Casa Albă.

Printre țările care au semnat declarația comună se află și Australia, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, dar și Uniunea Europeană.

Apelul vine după ce Israelul și-a extins atacurile aeriene în Liban miercuri. Cel puțin 72 de persoane au fost ucise, potrivit unui calcul Reuters pornind de la informațiile transmise de ministerul libanez al Sănătății.

Mai mult, șeful armatei israeliene a declarat că un atac terestru este posibil, stârnind temeri că conflictul ar putea declanșa un război extins în Orientul Mijlociu.

• Te-ar putea interesa și: Atacurile israeliene din Liban sunt începutul unui nou război (experți)

În ultimele luni, Washingtonul s-a angajat în eforturi diplomatice cu Israel și Liban pentru a reduce ostilitățile.

„Avem aceste discuții de ceva timp”, a spus un reprezentant al Casei Albe care a adăugat că Washingtonul și aliații săi urmăresc să transforme aceste discuții într-un acord mai larg în această perioadă de încetare a focului de 21 de zile.

Ambasadorul Israelului la ONU, Danny Danon, a declarat reporterilor înainte de o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, miercuri, că Israelul e de acord cu o încetare a focului și preferă o soluție diplomatică. El a spus apoi Consiliului de Securitate că Iranul este punctul de legătură al violenței în regiune și că pacea necesită demontarea amenințării.

De cealaltă parte, ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a declarat reporterilor înainte de ședința consiliului că țara sa sprijină Hezbollah și nu va rămâne indiferentă dacă conflictul din Liban se va intensifica.

Premierul libanez, Najib Mikati, a salutat apelul pentru o încetare a focului și a spus că aplicarea lui depinde de disponibilitatea Israelului de a aplica rezoluțiile internaționale.

Aproape jumătate de milion de persoane ar fi fost strămutate în Liban, a declarat ministrul de Externe. În Beirut, mii de persoane strămutate din sudul Libanului se adăpostesc în școli și alte clădiri.

Atacurile aeriene israeliene din această săptămână au vizat liderii Hezbollah și au lovit sute de ținte adânc în interiorul Libanului, după ce sute de mii de oameni au fugit din regiunea de graniță, iar grupul a lansat atacuri cu rachete asupra Israelului.

• Vezi și: Hezbollah a atacat cu o rachetă Tel Avivul. Ținta ar fi fost chiar sediul Mossadului

Într-un mesaj video în care nu a făcut niciun comentariu cu privire la eforturile diplomatice de a asigura o încetare a focului, Netanyahu a spus că Hezbollah este lovit mai puternic decât și-ar fi putut imagina vreodată.

Israelul a făcut o prioritate din securizarea graniței sale de nord și vrea să aducă înapoi aproximativ 70.000 de rezidenți strămutați din cauza schimburilor de focuri aproape zilnice de la izbucnirea războiului din octombrie între Israel și Hamas în Gaza.

Știre preluată de la Europa Liberă România

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Directorul executiv al asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Bădărău, a spus Europei Libere că legea privind măsurile de sprijin pentru agricultori a fost votată în grabă, nefiind consultată nici cu fermierii, nici cu furnizorii, „nici cu toți actorii din sector”. El a declarat că legea este ineficientă și că nu ar avea niciun folos, din moment ce peste 70% din agricultorii din țară nu sunt eligibili pentru a obține sprijin din partea statului, din cauza criteriilor prevăzute de lege.

Prevederile legii se vor aplica în special pentru agricultorii care au luat împrumuturi, în ultimul an, și ale căror culturi au fost afectate de secetă în proporție de cel puțin 60%, iar suprafața prelucrată afectată constituie nu mai puțin de 50%.

• Te-ar putea interesa și: Guvernul aprobă ajutoare pentru fermierii afectați de secetă și arșiță, fermierii au spus dinainte că nu e destul

În context, asociația „Forța Fermierilor” a înaintat mai multe solicitări la întrevederea cu președinta Maia Sandu. Printre acestea se numără modificarea legii după consultări publice cu toți actorii din sectorul agricol, transferul TVA-ului de la agricultori la furnizorii de inputuri și includerea acestora ca „parte păgubașă” pentru a le permite să negocieze re-eșalonarea datoriilor curente la creditele pe care le au.

Potrivit lui Bădărău, pericolul cel mai mare este că dacă furnizorii nu își vor plăți obligațiunile financiare față de producătorii de semințe din Europa până la 15 noiembrie, Republica Moldova nu va mai putea beneficia de material semincer, în avans, așa cum sunt efectuate acum operațiunile. „Producția autohtonă a semințelor de calitate este una foarte mică și insuficientă”, spune Bădărău.

Directorul Asociației spune că dacă măsurile nu o să fie îndeplinite, agricultorii vor ieși de pe 10 octombrie la proteste, după ce vor încheia lucrul în câmpuri cum ar fi însămânțările de toamnă și recoltarea roadei.

• Vezi și: Fermierii moldoveni au ieșit la proteste, autoritățile cer sprijin din partea UE

De asemenea, Forța Fermierilor a insistat și pe demisia ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea. Cât despre apelul ministrului Agriculturii la Bruxelles de a crea un Fond de dezvoltare și solidaritate pentru agricultura din Republica Moldova, Bădărău a zis că adresarea, ca și reacția la secetă, a fost „cu foarte mare întârziere”.

Acesta presupune că dacă s-ar fi făcut adresările la sfârșitul lunii iunie când Forța Fermierilor a semnalat pericolul din agricultură, „situația de astăzi ar fi fost puțin mai bună”. „Această criză a fost gestionată ineficient”, spune Bădărău.

Într-un comunicat de presă publicat după întrevederea cu agricultorii, președinta Maia Sandu a declarat că s-a înțeles cu aceștia să identifice împreună un instrument clar prin care „să protejăm fermierii de penalitățile exagerate și silite”.

De asemenea, aceasta a spus că va discuta cu Ministerul Agriculturii ca să aducă mai multă transparență în subiectul privind subvențiile acordate prin publicarea unei liste complete a tuturor celor care au beneficiat de subvenții din partea statului.

„Schimbarea climei este inevitabilă și e nevoie de transformări substanțiale în sectorul agricol pe termen lung, ca să nu avem aceeași problemă an de an”, se arată în comunicatul președintei.

Începând cu primăvara anului 2023, fermierii moldoveni afectați de intemperii și de perturbările grave ale pieței de cereale au organizat mai multe proteste față de ceea ce numesc lipsa de sprijin a autorităților, cerând de mai multe ori demisia ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea.

Un apel în sprijinul fermierilor moldoveni a lansat pe 17 septembrie și premierul Dorin Recean, în discursul rostit la conferința ministerială a Platformei de Parteneriat pentru Moldova, desfășurată la Chișinău. Recean a fost, de asemenea, în repetate rânduri, ținta criticilor vehemente ale fermierilor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Incidentul a avut loc pe 28 februarie în Chișinău. Bărbatul a turnat acid sulfuric concentrat pe soția sa în timpul unui conflict. În urma incidentului a fost rănită și fiica acesteia, în vârstă de șase ani, care a încercat să-și protejeze mama. Ulterior, ea a reușit să iasă din apartament și să cheme ajutor.

În urma acestui caz, femeia a fost diagnosticată cu arsuri multiple moderate, iar fetița cu arsuri ușoare. Procurorii au deschis un dosar penal și l-au acuzat pe bărbat de tentativă de omor al unui membru al familiei „cu deosebită cruzime”. Bărbatul și-a recunoscut ulterior vina în fața procurorilor și le-a spus că regretă gestul.

Potrivit Centrului de Drept al Femeilor, acesta a fost condamnat la 11 ani de închisoare. Instanța de judecată l-a mai obligat să-i plătească femeii jumătate de milion de lei despăgubiri morale și alte 1,1 milioane de lei „despăgubiri pentru prejudiciu biologic”, adică pentru leziunile grave pe care le-a suferit în urma incidentului.

Avocata Elena Cojocaru, care a reprezentat victima în instanță, a spus pentru Europa Liberă că dosarul a fost unul „destul de complicat”. Ea a precizat că judecătorii au satisfăcut în totalitate atât solicitarea procurorilor privind pedeapsa cu închisoarea, cât și pe cea a avocatului privind cuantumul despăgubirilor morale.

• Te-ar putea interesa și: Procurorul general: Vetting-ul a afectat investigarea „furtului miliardului”

Pentru că a pledat vinovat, bărbatul a primit o sentință mai blândă, potrivit avocatei.

„Acesta este un pas important pentru justiție și un mesaj clar că violența nu rămâne nepedepsită”, a spus Centrul de Drept al Femeilor într-un comunicat de presă.

Sentința nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel Chișinău.

Potrivit Procuraturii Generale, procurorii au instrumentat 880 de cauze penale de violență domestică în 2023, față de 852 în 2022 și 947 în 2021. De asemenea, 27 de omoruri și 36 de violuri au fost înregistrate printre infracțiunile împotriva copiilor și familiilor.

În același an, 592 de cazuri de violență în familie au fost aduse în instanță, iar judecătorii au pronunțat 614 sentințe în astfel de cazuri. În 348 de cazuri, agresorii familiali au fost condamnați la muncă neremunerată, iar în 213 cazuri au fost condamnați la închisoare de la 2 la 9 ani. În alte 53 de cazuri, magistrații au impus pedepse cu suspendare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Armata israeliană (IDF) a declarat că a interceptat racheta sol-sol, care a declanșat sirenele de alarmă aeriană în Tel Aviv și în general în centrul Israelului. Nu au fost raportate victime sau pagube. IDF a declarat că a lovit locul din sudul Libanului de unde a fost lansată racheta.

Atacul a sporit tensiunile într-o regiune care pare să se îndrepte spre un nou război total, când Israelul continuă să lupte împotriva Hamas în Fâșia Gaza. Bombardamente israeliene intense au ucis cel puțin 560 de persoane în Liban luni și marți, forțând mii de oameni să se refugieze.

• Te-ar putea interesa și: Atacurile israeliene din Liban sunt începutul unui nou război (experți)

Fugarii s-au adunat la Beirut și în orașul de coastă Sidon, dormind în școli transformate în adăposturi, precum și în mașini, parcuri și pe plajă. Unii au încercat să părăsească țara, provocând un blocaj în trafic la granița cu Siria.

Hezbollah a declarat că a tras o rachetă balistică de tip Qader 1 care a țintit sediul agenției israeliene de informații Mossad. Militanții o acuză de o asasinare a comandanților săi și de un atac de săptămâna trecută în care explozibili ascunși în pagere și walkie-talkie au ucis zeci de persoane și au rănit mii, inclusiv mulți membri Hezbollah.

O premieră nedorită de Israel

Armata israeliană a declarat că a fost prima dată când un proiectil tras din Liban a ajuns în centrul Israelului. Hezbollah susține că a vizat deja o bază de informații de lângă Tel Aviv luna trecută, într-un atac aerian, dar atunci nu a existat nici o confirmare. Gruparea militantă palestiniană Hamas din Gaza, considerată teroristă inclusiv de SUA și UE, a țintit în mod repetat orașul Tel Aviv în primele luni ale războiului.

Cele mai recente lovituri ale Hezbollah au inclus zeci de rachete trase miercuri în nordul Israelului, a declarat armata israeliană. Două persoane au suferit răni provocate de șrapnel în comunitatea agricolă Kibbutz Saar, potrivit serviciului de salvare israelian Magen David Adom.

Israelul a răspuns cu propriile sale noi lovituri asupra pozițiilor Hezbollah. În Liban, cel puțin trei persoane au fost ucise și nouă rănite într-un atac israelian în apropiere de Biblos, potrivit Ministerului libanez al Sănătății. Orașul de pe litoral se află la nord de Beirut și departe de principalele bastioane ale Hezbollah.

Armata israeliană a declarat că nu are planuri imediate pentru o invazie terestră și a refuzat să ofere un calendar al campaniei aeriene.

Tensiunile dintre Israel și gruparea militantă libaneză au escaladat constant în ultimele 11 luni. Hezbollah a lansat rachete, proiectile și drone în nordul Israelului în semn de solidaritate cu palestinienii din Gaza și cu aliatul său Hamas, un grup militant sprijinit - ca și Hezbollah - de Iran.

Israelul a răspuns cu lovituri aeriene din ce în ce mai puternice și cu uciderea țintită a comandanților Hezbollah, amenințând în același timp cu o operațiune mai amplă.

• Vezi și: Atacurile aeriene israeliene au ucis 492 de persoane în Liban

Consiliul de Securitate al ONU a programat pentru miercuri o reuniune de urgență privind Libanul, la cererea Franței.

Tirurile de rachete din ultima săptămână au perturbat viața a peste 1 milion de persoane din nordul Israelului, cu școli închise și restricții privind adunările publice.

Multe restaurante și alte întreprinderi sunt închise în orașul de coastă Haifa, iar pe străzi sunt mai puțini oameni. Unii dintre cei care au fugit spre sud din comunitățile de lângă graniță sunt din nou atacați cu rachete.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Trupele ruse nu au ajuns la periferia orașului, dar grupurile de recunoaștere rusești operează deja acolo, a declarat miercuri guvernatorul regiunii Donețk, Vadim Filașkin, citat de Reuters

„Apărătorii noștri încearcă să le elimine. Orașul nu a fost capturat", a mai spus guvernatorul, în comentarii televizate.

Asaltul, anunțat de bloggerii militari pro-ruși și de presa rusească de stat, vine după ce forțele rusești au capturat, pe 17 septembrie, localitatea Ukrainsk.

„Unități rusești au intrat în Vuhledar, asaltul asupra orașului a început”, a declarat Iuri Podoliaka, un blogger militar pro-rus născut în Ucraina. Mai mulți bloggeri de război pro-ruși au confirmat atacul.

Vuldehar este la 80 de kilometri de Pokrovsk, orașul cheie pe care armata rusă și-a propus să îl captureze în final.

• Redacția ucraineană RFE/RL

În vreme ce trupele rusești presează tot mai adânc în estul Ucrainei în încercarea de a captura întreaga regiune Donețk, fotograful Europei Libere Serhii Nujnenko surprinde eforturile intense ale unei unități de artilerie care apără orașul strategic Pokrovsk.

Armata ucraineană nu a făcut nicio referire la câștigurile rusești din jurul Vuhledar, dar a recunoscut că există lupte în zonă.

Ministerul rus al Apărării a transmis că forțele sale au învins unitățile ucrainene într-o serie de așezări, inclusiv Vuhledar, pe care rușii o numesc Ugledar, și că gruparea estică a forțelor ruse și-a îmbunătățit pozițiile tactice.

O înregistrare video neverificată din mass-media de stat rusă a arătat Vuhledar, care avea o populație de peste 14.000 de locuitori înainte de război, sub artilerie grea și bombardamente aeriene, scrie Reuters.

Statul Major al forțelor armate ucrainene, într-un raport publicat marți seara, a declarat că trupele ruse au lansat opt atacuri în jurul Vuhledar și a două sate din apropiere.

„Până acum, forțele noastre au respins jumătate din atacuri. Patru sunt încă în desfășurare”, se arată în raport.

Andri Kovalenko, șeful Centrului pentru Combaterea Dezinformării din cadrul Consiliului de Securitate al Ucrainei, a declarat că utilizarea de către Rusia a bombelor aeriene ghidate a ajutat-o să avanseze în zonă.

„(Vuhledar) obișnuia să fie ușor de apărat, se află pe un teren înalt. Dar odată cu sosirea activă a bombelor aeriene ghidate pe front, inamicul a reușit să-l distrugă și să se deplaseze pe flanc”, a spus Kovalenko.

„Bombele aeriene ghidate și aviația sunt singurele lucruri care permit infanteriei inamice să se miște”, a mai afirmat oficialul ucrainean.

Moment decisiv în război

Avansul rusesc spre vest vine într-un punct de cotitură crucial în război.

Ucraina încearcă să obțină de la Occident permisiunea de a folosi rachete americane, britanice și franceze pentru lovituri în Rusia. Vladimir Putin a spus că asta ar însemna că Occidentul luptă direct împotriva Rusiei.

Directorul Agenției Centrale de Informații a SUA, William Burns, a avertizat în aprilie că, dacă Occidentul nu va oferi mai multă asistență Ucrainei, forțele sale vor suferi mai multe înfrângeri pe câmpul de luptă, o evoluție despre care a spus că îi va încuraja pe concurenții Occidentului din întreaga lume.

• Te-ar putea interesa și: Analiză | Vizita lui Zelenski în SUA, o călătorie cu miză mare pentru războiul din Ucraina

Avansul relativ rapid spre vest al forțelor ruse, superioare numeric, a implicat încercuirea orașelor și forțarea retragerii trupelor ucrainene, adesea epuizate de lunile de luptă pe front.

„Cred că o retragere treptată din pozițiile de acolo este inevitabilă, având în vedere tendințele în curs de dezvoltare”, a declarat marți analistul militar ucrainean, Oleksandr Musienko, adăugând că Vuhledar și-a îndeplinit rolul în apărarea frontului de est.

Forțele ruse din estul Ucrainei au avansat cu cel mai rapid ritm din ultimii doi ani în august, potrivit mai multor hărți publice, chiar dacă o incursiune ucraineană în regiunea Kursk a încercat să forțeze Moscova să redirecționeze trupele.

Președintele Vladimir Putin a declarat că principalul obiectiv tactic al Rusiei este de a cuceri întreaga regiune Donbas din sud-estul Ucrainei. Rusia controlează aproape 20% din teritoriul Ucrainei, inclusiv aproximativ 80% din Donbas.

Știre preluată de la Europa Liberă România

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o conferință de presă susținută pe 25 septembrie, partidul a denunțat decizia CEC, despre care a spus că este o „comandă politică” ce a dus la scoaterea din cursa electorală a unui „candidat incomod puterii”, acuzând că în spatele acesteia s-ar afla partidul de guvernământ.

„S-a confirmat ieri prin decizia CEC și avem motive serioase să credem că asta a fost o comandă politică”, a spus liderul CUB, Igor Munteanu.

Politicianul a mai spus că la baza deciziei CEC ar sta o bază de date neactualizată, care ar conține date inclusiv a unor persoane decedate. Formațiunea a spus că va contesta decizia autorității electorale în instanțele de judecată, inclusiv la CEDO.

„Nu vom ezita să mergem în toate instanțele pentru a ne apăra dreptul și vom merge până la CEDO, întrucât actualul Cod Electoral creează un mecanism de abuz, creează un mecanism de corupție sistemică prin intermediul alegerilor. Vom apela la toate instituțiile europene pentru că nu dorim sa creadă cineva că i se vor ierta greșelile atunci când încalcă recomandările Comisiei de la Veneția și ale misiunilor de observatori”, a precizat Igor Munteanu.

Contactată de Europa Liberă, purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a spus că acuzațiile aduse de CUB sunt „aberații cu scop electoral”.

Într-o precizare de presă, reprezentanții CEC au respins acuzațiile CUB, despre care au spus că sunt „declarații fără argumente”.

„CEC nu intră în polemici cu caracter politic, pentru că misiunea CEC este de a asigura buna organizare şi desfăşurare a alegerilor, dar nu implicarea în jocuri politice”, se arată în comunicatul autorității electorale.

La 24 septembrie, CEC a refuzat înregistrarea lui Igor Munteanu în cursa prezidențială după ce a constatat un număr insuficient de semnături valide colectate de la alegători. Din cele 17.357 de semnături depuse de Munteanu, CEC a invalidat peste 2.500 de semnături, ca rezultat, numărul acestora fiind sub plafonul minim de 15 mii pentru a fi înregistrat drept candidat la alegerile prezidențiale din 20 octombrie.

• Vezi și: CEC aprobă alți trei candidați la prezidențiale și refuză înregistrarea lui Igor Munteanu

Până pe 24 septembrie, CEC a înregistrat 11 candidați la alegerile prezidențiale:

Alexandr Stoianoglo, desemnat de Partidul Socialiștilor; Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate; Renato Usatîi, desemnat de Partidul Nostru; Vasile Tarlev, desemnat de Partidul pentru Viitorul Moldovei; Ion Chicu, desemnat de Partidul Consolidării și Dezvoltării Moldovei; Irina Vlah, desemnată de un grup de cetățeni; Andrei Năstase, desemnat de un grup de cetățeni; Octavian Țîcu, desemnat de Blocul electoral „Împreună”; Victoria Furtună, desemnată de un grup de cetățeni; Natalia Morari, desemnată de un grup de cetățeni; Tudor Ulianovschi, desemnat de un grup de cetățeni.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Noile reglementări vor permite cetățenilor moldoveni din Franța să-și convertească permisele de conducere eliberate în Republica Moldova. De aceeași posibilitate vor beneficia și francezii cu reședința în Moldova, potrivit unui comunicat al Guvernului.

În ședința de Guvern, ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros a precizat că acest acord se adaugă la cele șapte semnate deja cu statul Israel, Turcia, Lituania, Albania, Spania și Italia, precum și o declarație de intenție cu Germania pentru transcrierea permiselor de conducere.

„Scopul de bază al acordului constă în asigurarea realizării corespunzătoare a procedurii de preschimbare a permiselor de conducere, precum și simplificarea procedurii menționate, pentru titularii de documente de conducere, eliberate de autoritățile competente din Republica Moldova și Republica Franceză”, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros.

Oficialul a spus că aprobarea acordului va oferi cetățenilor celor două țări dreptul de a beneficia de preschimbarea reciprocă a permisului de conducere, fără obligativitatea susținerii probei teoretice sau practice.

Măsura se va aplica pentru cei care conduc vehicule cu mai puțin de 10 locuri și cu o greutate totală autorizată mai mică sau egală cu 3,5 tone. Totodată, persoana trebuie să fie dobândit domiciliul în una dintre cele două state.

Autoritățile de la Chișinău au anunțat la 6 august că, potrivit legislației Uniunii Europene, o persoană nu poate deține simultan mai mult de un permis de conducere.

• Vezi și: Cetățenii moldoveni pot deține doar un singur permis de conducere

Astfel, cetățenii care și-au preschimbat permisele de conducere în altă țară sunt obligați să transmită Agenției Servicii Publice permisele moldovenești pentru a fi retrase și radiate din evidență.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În aceeași ședință, membrii CEC au aprobat și ordinea de înscriere a concurenților electorali în buletinul de vot pentru prezidențiale.

Acesta va arăta în felul următor:

Președinta CEC, Angelica Caraman, a spus că buletinul de vot va fi ceva mai mare decât o foaie A4.

• Vezi și: CEC aprobă alți trei candidați la prezidențiale și refuză înregistrarea lui Igor Munteanu

Pentru primul tur de scrutin buletinul de vot se va tipări pe hârtie opacă de culoare gri afumat, iar pentru cel de al doilea tur de scrutin – pe hârtie opacă de culoare albastră oțel. În cazul votului prin corespondență, buletinele de vot pentru turul I și turul II vor fi aceleași.

Anterior, la 10 septembrie, CEC a aprobat modelul buletinului de vot pentru referendum. Potrivit deciziei, întrebarea din buletinul de vot va fi precedată de textul proiectului de lege pentru modificarea Constituției prin care integrarea în Uniunea Europeană va fi declarată drept „obiectiv strategic al Republicii Moldova”.

Alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional vor avea loc pe 20 octombrie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Președintele Joe Biden și-a început discursul susținut marți, în fața Adunării Generale a Națiunilor Unite, povestind despre conflictul care a avut loc în întreaga lume când a ajuns prima dată în funcții publice, în urmă cu mai bine de 50 de ani, inclusiv războiul din Vietnam.

Referindu-se la reconcilierea dintre SUA și Vietnam, Biden a spus: „Lucrurile se pot îmbunătăți. Nu ar trebui să uităm niciodată asta. Am văzut-o de-a lungul carierei mele.”

Acea experiență, printre altele, la care a asistat în lunga sa carieră l-a făcut să fie încrezător că lumea va trece și peste o perioadă dificilă cum este cea din prezent.

„Ca lideri, nu ne permitem luxul” să „reacționăm cu disperare” la dificultățile lumii, a spus el. „Poate pentru că tot ce am văzut și am făcut împreună de-a lungul deceniilor, am făcut cu speranță”, a spus Biden. „Știu că există o cale de urmat.”

De acum mai bine de doi ani, de când a început războiul, a spus Biden, „aliații și partenerii noștri NATO și peste 50 de națiuni s-au ridicat” împotriva Rusiei. „Cel mai important, poporul ucrainean s-a ridicat. Le-am cerut oamenilor din această încăpere să-i susțină”, a spus Biden.

„Vestea bună este că războiul lui Putin a eșuat, la fel și scopul său principal”, a adăugat Biden. „El și-a propus să distrugă Ucraina, dar Ucraina este încă liberă. Și-a propus să slăbească NATO, dar NATO este mai mare, mai puternică, mai unită decât oricând, cu doi noi membri, Finlanda și Suedia”.

„Dar nu putem renunța”, a adăugat președintele – o aluzie la viitorul incert al sprijinirii Ucrainei inclusiv în SUA, unde fostul președinte Donald Trump încearcă să obțină un alt mandat și ar putea implementa reduceri serioase ale sprijinului pentru Ucraina.

„Lumea trebuie să aleagă dacă să susțină Ucraina sau să se delimiteze de această agresiune [a Rusiei]”, a spus Joe Biden în fața Consiliului de Securitate al ONU. În sală se afla și liderul ucrainean, Volodimir Zelenski, care se va adresa Adunării Generale a ONU miercuri.

„Răspunsul meu este că nu vom renunța la sprijinul nostru pentru Ucraina”, a spus Joe Biden.

Embed Răspândește

Gadgeturile explozive, Gaza și Ucraina sunt pe agenda liderilor mondiali la ONU

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:02:36 0:00

Inocenții din Israel și din Gaza „trec prin iad”

În ceea ce privește conflictul din Gaza, el a spus că lumea nu trebuie să uite de „ororile” zilei de 7 octombrie, când luptători Hamas - organizație declarată teroristă de SUA - au invadat Israelul și au ucis peste 1.400 de oameni, majoritatea civili, potrivit autorităților israeliene. Israelul a răspuns imediat cu artilerie și bombardamente aeriene intense și neîncetate asupra Fâșiei Gaza.

Pe de altă parte, președintele Joe Biden a deplâns numărul victimelor și durerea resimțite de civili nevinovați de ambele părți ale conflictului Israel-Gaza.

„Ostaticii și civilii nevinovați din Gaza trec prin iad”, a atras atenția șeful Casei Albe.

Biden a făcut referire la sutele de civili uciși în timpul atacului Hamas asupra Israelului de acum 11 luni și la cei care au fost luați ostatici. „M-am întâlnit cu familiile acelor ostatici. M-am întristat alături de ei”, a spus Biden. „Trec prin iad.”

„Civilii inocenți din Gaza trec și ei prin iad. Mii și mii de morți, inclusiv lucrători umanitari. Prea multe familii despărțite, strămutate, înghesuite în corturi, confruntându-se cu o situație umanitară îngrozitoare.”

„Acum este timpul să finalizăm acordul de încetare a focului și să aducem ostaticii acasă. Soluția diplomatică este încă posibilă pentru conflictul Liban-Israel”, a spus el. „Să punem capăt acestui război acum”.

Liderul de la Casa Albă a mai spus că „trebuie să ne asigurăm că Iranul „nu va obține niciodată, niciodată, o armă nucleară”.

Inteligență artificială, schimbări climatice și eliminarea foamei

Președintele Joe Biden a prezentat marți eforturile administrației sale de a combate schimbările climatice, de a elimina foamea în lume și de a valorifica puterea tehnologiei în timpul discursului său la Adunarea Generală a ONU.

După ce a făcut referire la eforturile administrației sale de a lupta împotriva schimbărilor climatice și de a oferi vaccinuri cruciale pentru Africa, Biden a vorbit despre beneficiile și provocările care vin din tehnologie, inclusiv inteligența artificială.

„Vom avea, de asemenea, responsabilitatea de a ne pregăti cetățenii pentru viitor”, a spus Biden. „Vom vedea mai multe schimbări tehnologice în următorii doi până la 10 ani, pe care le avem în ultimii 50 de ani.”

„Inteligența artificială ne va schimba modul de viață, munca, [modul de a duce] război”, a spus Biden. El a adăugat că o mare parte din aceasta „ne-ar putea face viața mai bună”.

„Dar AI aduce și riscuri profunde, de la falsuri profunde la dezinformare, la agenți patogeni noi și la arme biologice”, a adăugat el.

„Ce trebuie să facem pentru a gestiona această nouă tehnologie”, a spus el. „Nimic nu este sigur despre cum va evolua AI sau despre cum va fi implementată”, a conchis liderul de la Casa Albă.

Joe Biden a început să vorbească marți, la ora 17:00, ora R. Moldova, la Adunarea Generală a Națiunilor Unite de la New York. A fost ultimul său discurs de la ONU în calitate de președinte al Statelor Unite.

Discursul său vine pe fondul escaladării crizei din Orientul Mijlociu.

• Te-ar putea interesa și: Atacurile israeliene din Liban sunt începutul unui nou război (experți)

Liderii mondiali s-au reunit la New York, la cea de a 79-a Adunare Generală a Națiunilor Unite pentru a discuta probleme globale și a evidenția prioritățile din țărilor lor.

Președinții Braziliei și Statelor Unite au fost printre primii vorbitori.

Săptămâna trecută, înainte de reuniunea anuală, membrii ONU au votat cu o majoritate covârșitoare o rezoluție prin care cer Israelului să înceteze ocuparea teritoriilor palestiniene în termen de 12 luni.

Votul a avut loc după ce instanța supremă a ONU, Curtea Internațională de Justiție , a declarat în iulie că prezența Israelului în Cisiordania și Ierusalimul de Est este ilegală și a cerut Israelului să pună capăt ocupației de decenii a teritoriilor revendicate de palestinieni pentru un viitor stat.

Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, și președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, sunt de asemenea așteptați să se adreseze Adunării în această săptămână.

Consiliul de Securitate al ONU va organiza o ședință specială cu privire la Ucraina, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski va vorbi și el miercuri.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

El a denunțat Iranul și Coreea de Nord, pe care i-a numit „complici” la războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei.

La reuniune a participat și reprezentantul Rusiei care nu a mai părăsit de astă dată sala de plen.

De altfel, discursul lui Zelenski a fost susținut după ce ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, a cerut microfonul și a acuzat națiunile occidentale că au transformat consiliul într-un spectacol.

„Singurul motiv din spatele convocării acestei întâlniri este acela de a oferi lui Volodimir Zelenski încă o scenă de concert în Consiliul de Securitate”, a spus el în discursul neprogramat.

La scurt timp după intervenția lui Nebenzia a luat cuvântul președintele ucrainean.

„Știm că unii din lume vor să vorbească cu (președintele rus Vladimir) Putin”, a spus Zelenski, „pentru a putea auzi de la el că este supărat pentru că ne exercităm dreptul de a ne apăra poporul”.

Zelenski, îmbrăcat în hainele sale militare, a numit astfel de opinii „nebunie”.

„Rusia nu poate fi decât forțată la pace și exact de asta este nevoie: de forțarea Rusiei la pace”, a spus el.

„Putin a încălcat atât de multe norme și reguli internaționale încât nu se va opri singur. Rusia poate fi forțată doar la pace”, a spus Zelenski, acuzând Rusia că a comis crime.

Forțele rusești continuă să țintească resursele energetice ale Ucrainei și ar putea viza în curând centralele sale nucleare, a mai avertizat el.

„Acest război nu poate dispărea pur și simplu, de aceea acest război nu poate fi calmat prin discuții. Este nevoie de acțiune”, a spus Zelenski.

• Te-ar putea interesa și: Analiză | Vizita lui Zelenski în SUA, o călătorie cu miză mare pentru războiul din Ucraina

Zelenski a criticat, de asemenea, Iranul și Coreea de Nord, acuzate de serviciile secrete occidentale că furnizează arme Rusiei. Despre Iran s-a spus că ar fi trimis recent Rusiei rachete cu rază scurtă de acțiune.

„Rusia nu are niciun motiv legitim pentru a face din Iran și Coreea de Nord complici de facto în războiul său criminal din Europa, cu armele lor ucidându-ne, ucigând ucraineni”, a spus Zelenski.

Întâlnirea are loc în timp ce liderii mondiali se află la New York pentru adunarea lor anuală la Adunarea Generală a ONU.

Ședința Consiliului de Securitate al ONU de marți a fost solicitată de Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Malta.

Miercuri, Zelenski se va adresa Adunării Generale a ONU.

Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022. A fost denunțată de Adunarea Generală, formată din 193 de membri, care a cerut Moscovei să-și retragă trupele, dar Consiliul de Securitate a fost blocat tocmai pentru că Rusia are posibilitatea de a respinge orice acțiune.

Liderul ucrainean merge joi la Washington pentru a se întâlni cu președintele Joe Biden la Casa Albă.

El urmează să-i prezinte lui Biden un plan al victoriei înainte de alegerile din SUA. Planul va fi împărtășit și candidaților la președinție, parlamentarilor americani, cât și partenerilor internaționali.

Este posibil ca planul să includă cererea repetată a Kievului de a utiliza sisteme occidentale de rachete cu rază lungă de acțiune asupra țintelor din interiorul Rusiei.

Marți, el a spus într-un interviu acordat ABC News că planul său se raportează la Carta ONU.

El a spus că războiul cu Rusia este „mai aproape de sfârșit” decât cred mulți și a cerut aliaților să întărească armata Ucrainei.

„Planul victoriei este întărirea Ucrainei”, a spus Zelenski în timpul unui interviu cu prezentatorul „Good Morning America”, Robin Roberts. „De aceea le cerem prietenilor noștri, aliaților noștri, să ne întărească. Este foarte important."

Candidatul republican la președinție, Donald Trump, a exprimat îndoieli cu privire la oportunitatea acordării, în continuare, a sprijinului militar american pentru Ucraina.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Tot marți, 24 septembrie, CEC a respins înregistrarea candidaturii lui Igor Munteanu, din partea Partidului „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare”, după ce a invalidat mai multe semnături în sprijinul său și a constatat că numărul total al semnăturilor valide este insuficient.

• Te-ar putea interesa și: Cine sunt candidații la prezidențiale și ce le promit moldovenilor

Până pe 24 septembrie, CEC a înregistrat 11 candidați la alegerile prezidențiale:

Alexandr Stoianoglo, desemnat de Partidul Socialiștilor; Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate; Renato Usatîi, desemnat de Partidul Nostru; Vasile Tarlev, desemnat de Partidul pentru Viitorul Moldovei; Ion Chicu, desemnat de Partidul Consolidării și Dezvoltării Moldovei; Irina Vlah, desemnată de un grup de cetățeni; Andrei Năstase, desemnat de un grup de cetățeni; Octavian Țîcu, desemnat de Blocul electoral „Împreună”; Victoria Furtună, desemnată de un grup de cetățeni; Natalia Morari, desemnată de un grup de cetățeni; Tudor Ulianovschi, desemnat de un grup de cetățeni.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Femeile au cerut o întâlnire cu ministrul Apărării, Andrei Belousov, și demobilizarea celor dragi. După ce femeile au spus că vor înnopta în fața clădirii ministerului, poliția le-a dispersat cu forța, reținând pentru scurt timp unele dintre ele.

După protest, femeile au fost chemate la o secție de poliție și interogate în legătură cu manifestația și revendicările lor. Organizația OVD-Info, care monitorizează încălcările drepturilor în Rusia, relatează că două dintre ele, Anna Bogatcenko și Anastasia Slavik, au fost inculpate oficial.

Protestul din capitala rusă a avut loc pe 21 septembrie, adică exact la doi ani de când președintele Vladimir Putin a semnat un decret prin care chema oamenii la ceea ce oficialii ruși numesc „operațiunea militară specială” din Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: „Deja morți”: Azi om al străzii în Siberia, mâine soldat în Ucraina

În octombrie 2022, Putin a anunțat că mobilizarea parțială s-a încheiat, dar nu a semnat niciodată un decret corespunzător, declarând public că nu era nevoie de așa ceva.

Ulterior, el a anunțat că oamenii mobilizați vor rămâne în forțele armate până la sfârșitul conflictului. Absența unui decret de încheiere a mobilizării parțiale permite autorităților să mențină oamenii mobilizați în Ucraina, deoarece regimul juridic al acestei situații continuă să fie în vigoare.

După ce Putin a anunțat mobilizarea în urmă cu doi ani, sute de mii de cetățeni ruși au părăsit țara, majoritatea plecând spre Kazahstan, Georgia, Mongolia și Turcia, pentru a evita să fie înrolați în armată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Districtul Oder-Spree din landul est-german Brandenburg a declarat marți cel mai înalt nivel de alertă, deoarece râul Oder a crescut din nou, așteptându-se ca apele să atingă 5,90 metri în satul Ratzdorf, la granița cu Polonia, informează dpa.

Râul curge de obicei prin sat la cota de aproximativ 2,60 m. Orașul Eisenhüttenstadt, din apropiere, ar putea fi, de asemenea, afectat.

Autoritățile au avertizat locuitorii să stea departe de barierele de protecție împotriva inundațiilor, după ce au fost raportate cazuri de „turiști de inundație” - oameni care au urcat pe bariere pentru a vedea mai bine nivelul ridicat al apelor.

Serviciile de urgență sunt la datorie la Ratzdorf, unde se construiește un dig de 152 de metri. Se așteaptă ca nivelul apei să atingă un nivel maxim în Ratzdorf miercuri și să rămână ridicat până vineri.

Între timp, tot marți, autoritățile poloneze au cerut locuitorilor să respecte interdicția de a se apropia de malurile Oderului, avertizând că râul va rămâne la nivel ridicat mai multe zile la rând.

Noile vești proaste de la hidrologi vin după ce indundațiile începute la mijlocul lunii au făcut cam 25 de victime în Cehia, Polonia, România și Austria.

Marți, guvernul de la Varșovia a spus că va mobiliza până la 23 de miliarde de zloți (cam o sută de miliarde de lei moldovenești) pentru înlăturarea urmărilor inundațiilor din sudul țării, considerate cele mai mari din ultimele două decade.

• Te-ar putea interesa și: În România, Dunărea va culmina la weekend, dar nu se așteaptă „probleme deosebite”

Hidrologii români spun că Dunărea umflată de ploile provocate de ciclonul Boris va atinge nivelul maxim în România în ultimul weekend din septembrie, dar nu se prevăd dificultăți ca în țările din amonte.

„Pe baza informaţiilor actuale nu se prognozează posibilitatea apariţiei unor probleme deosebite ca urmare a propagării viiturilor pe sectorul românesc al Dunării, dar este necesară în continuare o monitorizare atentă a evoluţiei situaţiei hidrometeorologice în bazinul Dunării, amonte de intrarea în ţară”, arată Apele Române în ultimul buletin informativ, citat de Europa Liberă România.

Luni, ministrul român al Mediului, Mircea Fechet, împreună cu experţi de la Apele Române şi reprezentanţi ai DSU au survolat cu un elicopter zone din ţară în care riscul de inundaţii mai mare. (MT)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te