„Nu va fi dat nimeni afară”, a anunțat premierul român, Mihai Tudose, înainte de a intra în detaliile Ordonanței de Urgență care va interzice angajările în administrația publică locală și centrală. Urmează o analiză a situației actuale, fiindcă premierul a spus că sunt mii de oameni care vor să se angajeze la stat, cu toate că există deja prea mulți „purtători de ștampilă” și de „semnătură”.
Conform datelor oficiale, în luna mai lucrau în administrația centrală peste 500.000 de persoane, iar în cea locală aproape 600.000. Deci un aparat birocratic de circa 1.100.000 de funcționari care alcătuiesc un sistem greoi și deficitar. În România sunt înregistrați 4,8 milioane de salariați, cu 2,8 % mai mult față de anul precedent. De fapt, un sfert dintre acești angajați sunt funcționari.
Ideea blocării posturilor din administrație a fost a liderului PSD, Liviu Dragnea, care susține că această măsură a fost anunțată încă din luna ianuarie, odată cu explicația necesității reducerii cheltuielilor publice cu 10%. Ordonanța de Urgență precizează că „suspendă ocuparea prin concurs a posturilor vacante din cadrul instituțiilor publice” până la data de 31 decembrie 2017.
Premierul Mihai Tudose a anunțat un fel de audit al resurselor umane din administrația românească: „va fi un inventar” al celor care lucrează la stat și guvernul „va eficientizat actul lor administrativ”, a precizat șeful executivului. Nu e clar nici până când va fi făcut acest inventar și nici care vor fi instrumentele de transformare a birocrației autohtone într-una mai performantă.
Pe de altă parte, această măsură, ar putea sugera că declarațiile liberalilor, aflați în Opoziție ar putea fi reale. Recent prim-vicepreședinta PNL, Raluca Turcan, preciza că are informații „consistente” potrivit cărora guvernul ar mai avea bani pentru plata salariilor și pensiilor doar până în luna octombrie. Surse din Banca Națională susțin însă, că banii ar ajunge până la sfârșitul anului și abia după aceea vor fi probleme. România este, deocamdată, fruntașă la creșterea economică în Uniunea Europeană. Pe primul trimestru s-a înregistrat o creștere de 5,7%, dar analiștii financiari au argumentat că nu e vorba despre un fenomen natural și sănătos, ci mai degrabă o consecință a creșterii salariilor. Adică o creștere economică alimentată de consum. Datele Institutului Național de Statistică arată că veniturile medii ale populației au crescut în primul trimestru al acestui an cu circa 80 de euro, bani care au ajuns aproape în întregime în consum.
Efectul măririi salariilor și implicit al creșterii consumului are ca rezultat constatarea de astăzi a Biroului european de statistică Eurostat, care anunță că România a avut un deficit de 3,2% din Produsul Intern Brut pe primul trimestru al acestui an, depășind limita impusă de Uniunea Europeană pentru statele membre, limită care este de 3%. Depășirea deficitului bugetar maxim acceptat prin tratatul de la Maastricht poate declanșa procedura de deficit excesiv, care atrage amenzi sau chiar blocarea accesului la fonduri europene.
