„Da, îmi pot imagina schimbări în ce privește aeroporturile pentru România și Bulgaria”, a spus luni ministrul de Interne austriac, Gerhard Karner, citat de Reuters.
„Pe de altă parte – a continuat el – vor fi, la schimb, exigențe clare, anume sporirea masivă a protecției graniței externe (UE), păstrarea controalelor la sol, întoarcerea solicitanților de azil în Bulgaria și România”.
Mai precis, Karner a spus că vrea triplarea efectivelor poliției de frontieră și modernizarea echipamentelor la granița Bulgariei cu Turcia și a României cu Serbia.
Karner a numit „Air Schengen” această posibilă acceptare parțială a României și Bulgariei în spațiul fără frontiere.
O decizie privind România și Bulgaria s-ar putea lua chiar anul acesta, iar presa din România scrie că ar putea intra în vigoare la primăvară, poate odată cu trecerea la ora de vară.
Satisfacție la București, obiecții la Sofia
Site-ul Euractiv notează că ideea austriacă a fost primită cu destulă satisfacție la București, dar cu critici la Sofia.
Premierul român Marcel Ciolacu a spus că „s-a spart gheața” și se apropie „realizarea unui vis”. Președintele bulgar Rumen Radev a numit ideea „un pas înainte”, dar a insistat că e nevoie de o intrare deplină a țării lui în Schengen.
Politicieni și economiști din cele două țări spun că ele pierd zilnic mari sume de bani din cauza păstrării controalelor la frontiere, care frânează mai ales transporturile de mărfuri.
Reuters notează că partidul conservator de guvernământ de la Viena (OVP) și-a făcut de mai mulți ani o temă de campanie din combaterea imigrației ilegale. La anul vor fi în Austria alegeri, iar un partid și mai de dreapta, și mai anti-imigrație, Partidul Libertății, vine puternic din urmă în sondaje.
Pe de altă parte, blocarea românilor și bulgarilor este criticată tot mai mult ca neîntemeiată, neprietenoasă și dictată de rațiuni de politică internă de către opoziția din Austria, de președintele țării și de mulți europarlamentari, inclusiv austrieci.
Remarcile mai prietenoase cu România și Bulgaria ale ministrului austriac vin la un an după ce guvernul austriac a blocat, în colaborare cu Olanda, ceea ce părea cel mai promițător moment pentru aderarea celor două țări la spațiul Schengen. Atunci, austriecii și olandezii și-au dat acordul pentru primirea Croației, chiar dacă ea aștepta în anticamera Schengen de mult mai puțin timp decât colegele de la est.
