Oana Țoiu a declarat în timpul unei vizite la Paris, miercuri, că incidentul va accelera eforturile deja întreprinse împreună cu NATO pentru consolidarea sistemelor de supraveghere și de reacție, punând accentul pe radare, avioane de vânătoare și tehnologii anti-drone.
„Prioritatea noastră principală este creșterea capacităților”, a spus ea, adăugând că Bucureștiul prezentase deja NATO o listă detaliată a nevoilor înainte de incident.
În cadrul acestor planuri, aliații evaluează modalitățile de completare a sistemelor existente de monitorizare aeriană și de apărare aeriană ale României, în special de-a lungul frontierei sale de 650 km cu Ucraina.
Întăririle ar putea include resurse suplimentare din partea țărilor aliate, precum aeronave implicate în misiunea NATO de poliție aeriană, precum și o acoperire radar extinsă pentru urmărirea dronelor care zboară la joasă altitudine, a spus Țoiu.
Franța, care conduce grupul de luptă al NATO din România cu aproximativ 1.400 de soldați, discută despre un sprijin suplimentar în ceea ce privește sistemele radar și de monitorizare aeriană, în timp ce alți aliați, inclusiv Marea Britanie, Italia și Spania, și-au manifestat disponibilitatea de a-și mări contribuțiile la operațiunile de apărare aeriană, a spus ea.
Statele Unite ar putea, de asemenea, să ofere capacități specializate, în special în domeniul radarelor și al supravegherii, mai degrabă decât desfășurări de trupe la scară largă.
„Există o înțelegere comună că trebuie să consolidăm flancul estic, nu doar în România. Aceasta este o discuție pe care o purtăm cu țările baltice și cu toate țările de pe flancul estic”, a mai spus Țoiu.
Modernizare mai amplă
România a declarat că aceste măsuri vor servi drept „punte temporară”, în timp ce va continua o modernizare mai amplă a propriilor sisteme de apărare.
Bucureștiul a alocat aproximativ 2 miliarde de euro pentru modernizarea sistemelor de apărare aeriană și de monitorizare în următorii ani, dar, între timp, România „va trebui să se bazeze pe sprijinul aliaților pentru a acoperi lacunele”, a spus Țoiu.
Drona de fabricație rusă care a pătruns în spațiul aerian al României săptămâna trecută s-a prăbușit asupra unui bloc cu 10 etaje din orașul Galați, lângă granița cu Ucraina și Moldova, rănind doi civili.
Incidentul a fost condamnat la scară globală, inclusiv de conducerea pro-europeană a Moldovei, care săptămâna aceasta l-a convocat pe ambasadorul rus la Ministerul de Externe, pe acest subiect.
Țoiu a declarat miercuri la Paris că Bucureștiul nu are dovezi că incidentul a fost intenționat, că ar fi fost un atac, dar a repetat că România consideră Rusia pe deplin responsabilă pentru încălcarea spațiului său aerian.
Ea a mai spus că România lucrează la proiecte anti-drone din sectorul privat, precum și la un plan de 200 de milioane de euro împreună cu Ucraina pentru a construi o unitate de producție a sistemelor de contracarare a amenințărilor aeriene de cost redus, utilizate din ce în ce mai mult în conflict.
Rusia a negat că drona căzută la Galați ar fi fost rusească, sugerând că ar fi fost vorba de o provocare din partea Ucrainei, cu care Moscova se află în război de peste patru ani.
Președintele României, Nicușor Dan, a confirmat în weekend că drona implicată în atac era de tip Geran-2, precizând că aceasta era „de origine rusă”.
Comentând evoluția conflictului dintre vecini, Oana Țoiu a spus miercuri că Kievul este „acum mai puternic în menținerea liniei frontului” și este pregătit pentru negocieri privind un armistițiu în conflictul declanșat de invazia pe scară largă a Rusiei din 2022.
Este însă nevoie de „o presiune sporită” pentru ca Moscova să manifeste interes față de diplomație, a adăugat ea.
Scris cu informații de la AFP și Reuters.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te