Primul reactor (din totalul de două) al centralei care se bazează pe apa fluviului pentru răcirea condensatorilor fusese oprit deja în luna iulie, din cauza scăderii continue a debitului.
Între timp, la începutul lunii august, românii au provocat o explozie și au scufundat barje în Dunăre pentru a îndrepta mai multă apă spre centrală, dar efortul s-a dovedit zadarnic.
„Decizia de a opri controlat și Unitatea 2 este determinată de scăderea continuă semnificativă a nivelului fluviului Dunărea. În funcție de evoluția prognozelor privind nivelul Dunării, specialiștii CNE Cernavodă vor decide reconectarea unităților nucleare, cu prioritizarea tuturor marjelor de securitate nucleară”, se precizează într-un comunicat al Nuclearelectrica, preluat de Digi24.ro.
Hidrologii nu sunt optimiști în privința vreunei creșteri a debitului Dunării, căci nu sunt prevăzute precipitații semnificative în următoarele zile, scrie presa de la București.
Moldova nu va fi afectată direct, dar criza adâncită „pune presiune asupra prețurilor”
Compania Energocom a spus că scoaterea din funcțiune a celui de-al doilea reactor de la Cernavodă nu ar trebui să afecteze nemijlocit R. Moldova.
„S.A. Energocom nu are în prezent un contract activ de livrare a energiei electrice cu Nuclearelectrica, ceea ce înseamnă că închiderea reactorului nuclear de la Cernavodă nu afectează direct livrările de energie către Republica Moldova. Între cele două companii este valabil doar un contract-cadru, care permite încheierea unor contracte de livrare la necesitate, în funcție de disponibilitatea energiei și condițiile comerciale”, se spune într-un comunicat de presă al companiei moldovene.
Energocom admite însă că „orice deficit suplimentar apărut în regiune poate reduce volumele disponibile pentru achiziție și poate pune presiune asupra prețurilor”, și face de aceea apel la cetățeni să economisească energia electrică, mai ales nefolosind, pe cât posibil, aparate casnice în cursul serii.
Ungurii stau cu degetele încrucișate
În amonte, în Ungaria, centrala nucleară Paks încă nu a fost oprită total, fiindcă a plouat și mai sus pe cursul apei, în Austria, dar nici acolo nu este limpede dacă nu se va ajunge la nevoia scoaterii din funcțiune. Potrivit ultimelor știri, Budapesta ar putea încerca - pe urmele României - să ridice un baraj temporar pentru mărirea debitului spre centrală.
Cele două centrale, ca și altele, de pildă din Franța, sunt concepute să folosească apa fluviilor sau mărilor pentru răcire, o metodă mai ieftină, dar care se dovedește mai dependentă de condițiile meteo decât cea a turnurilor de răcire.
Centrala atomică de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din producția totală de energie electrică din România.
Autoritățile române au dat asigurări că situația de la Cernavodă nu va afecta consumatorii casnici, întrucât curentul necesar tot va fi disponibil, mai ales din importuri.
„În cel mai rău caz, pe care nici pe acesta nu-l văd posibil, se va face o limitare de la marii consumatori industriali”, a spus secretarul de stat de la Ministerul Energiei, Cristian Bușoi.
România a declarat starea de urgență energetică pe toată durata lunii august și a solicitat companiilor și gospodăriilor să-și reducă în mod voluntar consumul în orele de vârf din timpul serii.
Ministerul Energiei a pus în funcțiune o centrală electrică pe lignit cu o putere de 330 de megawați, adăugând că se bazează, de asemenea, pe creșterea producției de energie eoliană și hidroelectrică, în funcție de cantitatea de apă disponibilă în rezervoare, pentru a compensa deficitul.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.