Conflictul durează de mai bine de un an și a pornit de la criticile liderilor băncii centrale față de politica de relaxare fiscală a guvernului PSD/ALDE.
Pe scurt, BNR a avertizat încă de la început că mărirea salariilor va duce la creșterea inflației.
Președintele Klaus Iohannis a socotit că e necesară o mediere între cele două instituții, mai ales după declarația pe care a făcut-o săptămâna trecută liderul social-democrat Liviu Dragnea, care a spus că „Banca Națională ar trebui împreună cu guvernul să lucreze pentru diminuarea inflației”.
Dar cum ar putea BNR să ajute la reducerea inflației, când întreg procesul are în spate politici guvernamentale?
Președintele principalului partid de guvernământ a mai acuzat Banca Națională că „produce deservicii României prin declarațiile pe care le face”.
Ultima luare de poziție care l-a deranjat pe Liviu Dragnea au fost spusele economistului șef al BNR Valentin Lazea, care a avertizat că România are al doilea cel mai mare deficit de cont curent din UE, după Marea Britanie, iar după ieșirea acestei țări din Uniunea Europeană, România va fi cel mai expus stat european în cazul declanșării unei crize internaționale.
Deficitul de cont curent (sau deficitul comercial) arată că valoarea bunurilor și serviciilor importate este mai mare decât cea a exporturilor.
Banii care se învârt în România nu vin atât din producție, cât din activități de comerț și turism, ceea ce sugerează o vulnerabilitate în plus. Ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, nu recunoaște aceste slăbiciuni...
România pare să se afle într-o situație asemănătoare cu cea dinaintea crizei din 2010, economia crește, mai ales pe seama consumului, datorat creșterii salariilor, bula imobiliară este în refacere, productivitatea internă se reduce, capitolul de investiții din bugetul de stat este restrâns, la începutul acestui an au intrat în procedură de lichidare circa 10.000 de societăți comerciale. Există analize care anticipează o criză de proporții anul viitor, pornind de la faptul că economia autohtonă tinde să fie dominată de monopoluri, exclusivități și rente. Banii care se învârt în România nu vin atât din producție, cât din activități de comerț și turism, ceea ce sugerează o vulnerabilitate în plus. Ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, nu recunoaște aceste slăbiciuni, dar susține că România trebuie să-și reducă dependența economică de Uniunea Europeană.
La discuțiile care au avut loc miercuri la Cotroceni între președintele Klaus Iohannis și reprezentanții Băncii Naționale, șeful statului a precizat că este esențială independența Băncii Naționale și că se așteaptă ca guvernul și BNR să nu aibă poziții concurențiale. Banca Națională a României „trebuie să urmărească obiectivul fundamental de asigurare a stabilității prețurilor, astfel încât veniturile românilor să nu aibă de suferit prin scăderea puterii de cumpărare”, a mai explicat președintele român. La discuția de la Palatul Prezidențial, guvernatorul Băncii Naționale a răspuns, în schimb, că principalii factori ai creșterii prețurilor „provin din component aflate în afara sferei de acțiunii a politicii monetare”, adică din creșterea prețurilor, determinată de mărirea salariilor
Exact acesta e punctul cel mai dureros pentru Liviu Dragnea, care vrea să fie considerat apărătorul celor cu salarii mici. PSD ar avea nevoie în fruntea BNR de cineva mai confortabil, dar se teme să facă schimbări. Partidul are suficientă putere în parlament pentru a produce această mișcare, numai că Banca Națională este o instituție puternică și cu imagine bună, atât în țară, cât și în Uniunea Europeană
