Premierul Republicii Moldova a i-a făcut nuntă fiului său, deși chiar domnia sa a interzis nunțile pe timpul pandemiei. Declarația de protest a Maiei Sandu, președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, face referire și la sesizarea organelor în drept pentru încălcarea legislației de către șeful executivului, informează G4Media, preluând surse de presă din Republica Moldova.
O analiză realizată de Maria Caimeanu pentru LARICS, în cadrul programului de internship, apare pe blogurile Adevărul. Sunt puse cap la cap scandalurile legate de aeroportul militar de la Mărculești, suspectat în mai multe rânduri că ar fi găzduit trafic de armament ucrainean către grupări ale terorismului islamic. Concluzia analizei este însă că niciodată nu s-au găsit dovezi concludente în acest sens și ar putea fi vorba doar de scenarii menite să submineze credibilitatea Republicii Moldova.
Mihai Oprișor, care semnează pe spotmedia.ro și „cititor spot”, se ocupă de șansele unei înțelegeri între Uniunea Europeană și Rusia prin care să se pună capăt crizei din Belarus. Oprișor crede că sunt puține speranțe, pentru că negocierile se fac peste capul manifestanților. Deocamdată, Belarus face parte din așa-numitul „cordon sanitar” dintre Est și Vest, alături de Ucraina și Moldova. Cu Belarus, Rusia are legături solide, ba chiar și obligația de a sprijini puterea de acolo. Și nu neapărat printr-un tratat, ci pentru că oricine ar veni în locul lui Alexandr Lukașenka ar opta pentru un Belarus neutru, cu alte cuvinte pentru Europa și nu pentru Rusia.
Pe termen mai lung, influența Rusiei asupra acestor state din „cordonul sanitar” e amenințată de evoluțiile fiecăreia spre democratizare, așa lente și sincopate cum sunt. În cele din urmă, asta va duce la creșterea economică, ceea ce e posibil doar prin schimburi comerciale cu Uniunea Europeană. „Rusia nu prea are ce oferi în afara presiunii militare și a gazului natural. Deci inevitabil, scrie Mihai Oprișor, aceste state se vor lipi economic de UE în viitor”.
Putin se teme deja unui asemenea scenariu și ar fi dovedit-o, potrivit comentatorului, otrăvirea lui Alexei Navalnîi, o operațiune grăbită, pe fond de panică. România ar trebui să conștientizeze contextul și să-și acomodeze din timp politica externă, se mai scrie pe spotmedia.ro.
„Rusia pare că atacă pe toate fronturile proiectele României de transport al gazelor, făcând lobby susținut atât la vecinii unguri, cât şi la moldovenii de peste Prut. Republica Moldova va iniţia negocieri cu Gazprom pentru livrarea pe următorii 3 ani a gazelor ruseşti, în ciuda faptului că România, prin Transgaz, tocmai a finalizat lucrările la gazoductul care transportă prin Ungheni gaze la Chişinău. Anunțul a fost făcut recent chiar de președintele Republicii Moldova, Igor Dodon”, scrie Afrodita Cicovschi în Adevărul. Deși Gazoductul Ungheni - Chişinău e terminat, rețelele de transport și distribuție aparțin Moldovagaz, care este controlată de Rusia. România a mai încasat recent și declarația oficialilor ungari că ar opta pentru gazul din Turkmenistan, cu ruta de rigoare, prin sud, în defavoarea proiectului BRUA, de care este România interesată. Adevărul a contactat „surse avizate”, sub protecția anonimatului, iar ele spun că de șapte ani ruşii, bulgarii, sârbii, ungurii şi austriecii boicotează Transgaz și că România nu va putea deveni jucător deplin pe piața gazelor până ce nu va investi suficient în gazele din Marea Neagră.
