Pe 8 decembrie, premierul Mihail Mișustin a semnat un ordin prin care a transferat acțiunile de la Combinatul de prelucrare a magneziului Solikamsk către Rosatom, controlată de Kremlin, conform аnunțului postat pe site-ul guvernului.
Rusia confiscase încă de anul trecut o participație de 89% din Solikamsk, susținând că această companie din Urali a fost privatizată ilegal în anii 1990.
Mărirea și decăderea oligarhilor lui Elțîn
Instanțele rusești au naționalizat zeci de companii - multe dintre ele strategice - pe această bază de când Kremlinul a lansat invazia în Ucraina, ceea ce a generat temeri în comunitatea de afaceri cu privire la o revizuire mai amplă a privatizărilor.
În august acest an, de pildă, Procurorul general al Rusiei a intentat un proces pentru confiscarea uneia din cele mai valoroase firme din conglomeratul deținut de Andrei Melnicenko, magnat al energiei și îngrășămintelor, considerat anul acesta, pentru prima dată de revista Forbes drept cel mai bogat om din Rusia. Procurorul general susține că firma respectivă, Compania Siberiană de Energie (SIBECO) ar fi fost achiziționată printr-o „tranzacție coruptă”, informează presa locală.
Melnicenko a cumpărat SIBECO, firmă care deține centrale termice în Siberia, în 2018, pentru 36 de miliarde de ruble (571 de milioane de dolari la acea vreme) de la fostul ministru Mihail Abîzov. Procurorul general a numit tranzacția „antisocială”.
Rusia a vândut porțiuni largi din economia sa în anii 1990, inclusiv companii energetice și de metale, adesea într-un mod opac și incorect. Așa au apărut așa-numiții „oligarhi”. Cel care a condus programul naţional al privatizării în vremea lui Elţîn, Anatoli Ciubais, păstrat o vreme în funcție de Putin, după venirea la putere, acredita chiar ideea că, în perioada marilor privatizări, corupția a fost inevitabilă și cumva legitimă. Venit la putere, Putin nu a schimbat mecanismul, ci doar pe cei care-l controlau. De pildă, fostul președinte al grupului petrolier Iukos, Mihail Hodorkovski, care-l contestase pe Putin, a fost arestat în 2003 pentru corupție și a făcut opt ani de închisoare.
Hodorkovski s-a autoexilat la Londra unde s-a stabilit și fostul patron al clubului Chelsea, Roman Abramovici, care a preluat, tot în perioada lui Elțîn, controlul companiei de petrol Sibneft, mai întâi ca asociat al prietenului său Boris Berezovski, și apoi ca deținător deplin al controlului companiei denumită mai apoi Gazprom Neft. Abramovici a rămas un apropiat al lui Putin ca și Oleg Deripaska, un alt oligarh al lui Putin, care la 26 de ani era director general la Combinatul de aluminiu din Sayanogorsk și care, alături de Abramovici, a creat RUSAL, al doilea combinat de aluminiu la nivel mondial. După 2000, RUSAL a trecut integral în proprietatea lui Deripaska, aflat pe listele de sancțiuni ale SUA și a Uniunii Europene.
Solikamsk, care produce 100% din tantalul și niobiul Rusiei, precum și 60% din magneziul comercial, a fost, de asemenea, privatizată în anii 1990.
Tantalul este utilizat într-o varietate de aplicații comerciale și de apărare esențiale, cum ar fi telefoanele mobile și motoarele cu turbină pentru avioane, în timp ce niobiul este utilizat în producția de aliaje de oțel de înaltă rezistență utilizate în conducte și în infrastructura de transport. La rândul său, magneziul are o varietate de utilizări industriale, inclusiv ca agent de reducere pentru separarea uraniului.
Cutremur în lumea afacerilor
Președintele Vladimir Putin a promis la începutul anilor 2000, la scurt timp după ce a venit la putere, că nu va anula privatizările dacă magnații Rusiei vor rămâne în afara politicii, iar acest acord a fost în mare parte respectat, cu câteva excepții majore, înainte de război.
Naționalizările efectuate - multe dintre ele, dar nu toate, bazate pe presupuse privatizări ilegale - de la începutul războiului au provocat un cutremur în comunitatea de afaceri, a declarat în septembrie Aleksandr Șohin, șeful lobby-ului industriei ruse, pentru agenția de știri RBK.
„Nimeni nu știe cine va fi următorul”, a spus el. În lumea afacerilor din Rusia se crede că activele sunt confiscate pentru a fi predate unor persoane considerate mai loiale Kremlinului. „Dacă un activ trece în proprietatea statului, unde se duce? Este transferat în gestiunea oamenilor potriviți, a antreprenorilor buni din anumite cercuri? Sau este pus la privatizare?” susținea Șohin.
Mulți magnați ruși s-au străduit să fie cât mai puțin vizibili după invazia din Ucraina. Unii dintre ei s-au mutat chiar în străinătate, ceea ce i-a expus criticilor, în special din partea membrilor pro-război ai sferelor puterii.
La începutul acestui an, Rusia a confiscat o participație de control la Combinatul de celuloză și hârtie Syas, unul dintre cei mai mari producători de hârtie igienică și șervețele, după ce proprietarul său a dobândit cetățenia israeliană și s-a mutat în străinătate.
Luna trecută, Putin s-a întâlnit cu cei mai mari oameni de afaceri din țară la reședința sa de lângă Moscova pentru a discuta despre climatul de afaceri din Rusia.
