Linkuri accesibilitate

Ştiri

update

Rusia: Centrul Memorial pentru Drepturile Omului închis prin decizia tribunalului

Sediul din Moscova al Centrului Memorial pentru Drepturile Omului după ce Curtea Supremă ceruse marți, dizolvarea organizației umbrelă „Memorial International”, Rusia, 28 decembrie 2021.
Sediul din Moscova al Centrului Memorial pentru Drepturile Omului după ce Curtea Supremă ceruse marți, dizolvarea organizației umbrelă „Memorial International”, Rusia, 28 decembrie 2021.

Miercuri, 29 decembrie, la Moscova, un tribunal a decis închiderea Centrului „Memorial pentru Drepturile Omului”, după ce marți, 28 decembrie, Curtea Supremă a ordonat închiderea organizației umbrelă „Memorial Internațional” – una din cele mai vechi și respectate organizații pentru apărarea drepturilor omului și revizuirea trecutului sovietic din Rusia.

Ambele organizații „Memorial Internațional” și Centrul Memorial pentru Drepturile Omului au fost acuzate că ar încălca legea „agenților străini”, lege folosită din ce în ce mai des de autorități pentru a închide organizații media critice la adresa puterii de la Kremlin și în general pentru a îngrădi activitatea societății civile

„De astăzi, în Rusia, istoria este scrisă de Putin” comentează publicația germană Der Spiegel.

Organizația „Memorial” a fost înființată cu puțin timp înainte de prăbușirea Uniunii Sovietice, inițial pentru a documenta represiunea sovietică, crimele comise în GULAG și pentru a sprijini scrierea unei istorii recente corecte, eliberată de propaganda comunistă.

În deceniile de după, a monitorizat activ situația respectării drepturilor omului în Rusia și a documentat nedreptățile și abuzurile actuale.

Decizia de marți a Curții Supreme a fost criticată de multe guverne occidentale și organizații internaționale pentru apărarea drepturilor omului.

Agenția de presă Interfax a citat un avocat al grupului „Memorial Internațional” care a spus că va face recurs, atât în Rusia, cât și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Vezi ultimele știri ale zilei

Baerbock: Ucraina are nevoie urgentă de apărare antiaeriană

Localnici dintr-o suburbie a Harkovului pe ruinele caselor lovite de atacuri aeriene rusești, în zorii zilei de 21 mai, 2024.
Localnici dintr-o suburbie a Harkovului pe ruinele caselor lovite de atacuri aeriene rusești, în zorii zilei de 21 mai, 2024.

Ministra de Externe a Germaniei, Annalena Baerbock, spune că Ucraina are nevoie urgentă să-și consolideze apărarea antiaeriană pe fondul atacurilor rusești tot mai intense.

„Situația din Ucraina s-a înrăutățit din nou, odată cu atacurile aeriene masive rusești asupra infrastructurii civile și cu ofensiva rusească brutală din regiunea Harkovului”, a spus Baerbock marți, în cea de a opta vizită pe care o face la Kiev de la invazia rusească pe scară largă din Ucraina, lansată în februarie 2022.

„Sprijinul nostru se bazează pe convingerea că Ucraina va câștiga acest război”, a mai spus șefa diplomației germane.

AFP amintește că săptămâna trecută președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că ofensiva lansată luna aceasta de Rusia ar putea fi doar un „prim val” și că rușii ar urmări să cucerească orașul Harkov.

El a cerut repetat Occidentului să dea Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană – cel puțin șapte, dintre care două să fie amplasate tocmai la Harkov.

Associated Press notează că Germania a promis recent să dea Ucrainei încă o baterie Patriot, a treia, dar oficialii de la Kiev spun că tot nu este destul.

În vizita ei de marți de la Kiev, ministra germană Annalena Baerbock a mai spus că președintele rus, Vladimir Putin speră, probabil, că Ucraina și aliații ei își vor pierde la un moment-dat avântul, dar se înșeală. „Noi suntem rezistenți”, a asigurat ea.

Înaintea sosirii lui Baerbock la Kiev, forțele aeriene ucrainene au spus că au interceptat 28 din cele 29 de drone de atac de fabricație iraniană lansate de Rusia peste noapte, mai ales în zonele de sud și de est ale țării.

Autoritățile orașului Harkov au spus că un bărbat de 53 de ani a fost rănit de o rachetă rusească lansată asupra infrastructurii de transport.

AP scrie că ministra Annalena Baerbock urma să viziteze chiar Harkovul, marți, dar plecarea într-acolo a fost anulată din motive de securitate. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Funeralii prezidențiale în Iran

Un panou cu chipul președintelui iranian Raisi la Teheran. Liderul suprem Ali Khamenei a spus că el a atins deja „cel mai înalt rang de martiriu”.
Un panou cu chipul președintelui iranian Raisi la Teheran. Liderul suprem Ali Khamenei a spus că el a atins deja „cel mai înalt rang de martiriu”.

Mii de iranieni s-au adunat marți dimineață în orașul Tabriz la procesiunea funerară în onoarea președintelui Ebrahim Raisi și altor șapte membri ai anturajului său, uciși în prăbușirea unui elicopter la 19 mai.

AFP a relatat că participanții purtau portrete ale fostului șef de stat și steaguri naționale când au plecat în marș dintr-o piață centrală a Tabrizului – orașul din nord-estul Iranului spre care se îndrepta președintele în vârstă de 63 de ani când elicopterul s-a prăbușit.

Și-a pierdut viața de asemenea ministrul de Externe, Hossein Amir-Abdollahian, membri ai administrației locale din provincia Azerbaidjanul de Est și ai echipei de pază prezidențiale.

Armata iraniană a pornit o anchetă pentru a stabili cauza prăbușirii elicopterului, ale cărui resturi au fost găsite într-o zonă muntoasă.

Liderul suprem iranian, Ayatollah Ali Khamenei, a declarat cinci zile de doliu național și l-a numit ca președinte interimar pe vicepreședintele Mohammad Mokhber, de 68 de ani.

Presa de stat din Iran a anunțat că alegerile prezidențiale vor avea loc la 28 iunie.

După procesiunea solemnă de marți, trupul lui Raisi va fi dus în provincia Khorasan de Sud joi dimineață, iar apoi în orașul lui natal Mashhad, unde va fi înmormântat joi seară.

O ceremonie funerară cu mii de participanți în onoarea președintelui ultraconservator a fost organizată marți și într-una din piețele centrale ale capitalei Teheran - ca și în mai toate localitățile importante ale țării.

Agențiile de presă notează că la toate adunările, steagul palestinian a fost arborat alături de cel iranian. Iranul este dușmanul declarat al Israelului, pe care vrea să-l distrugă, și sprijină mișcările radicale palestiniene. Milițiile Hamas, angajate de mai multe luni în războiul din Gaza cu Israelul, au fost printre primele care au trimis condoleanțe după moartea lui Raisi. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Legea votului prin corespondență, subiectul unei noi contestații la Curtea Constituțională 

Vicepreședintele socialist al parlamentului, Vlad Batrîncea, a dus la Curtea Constituțională contestația împotriva votului prin corespondență
Vicepreședintele socialist al parlamentului, Vlad Batrîncea, a dus la Curtea Constituțională contestația împotriva votului prin corespondență

Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au contestat luni la Curtea Constituțională legea recentă a votului prin corespondență, spunând că aplicarea ei doar pentru alegătorii moldoveni din unele țări occidentale încalcă principiul drepturilor egale pentru toți alegătorii. 

Autorii sesizării consideră că, prin legea adoptată de majoritatea parlamentară în aprilie și promulgată de președinta Maia Sandu pe 8 mai, guvernarea PAS mai încalcă recomandările Comisiei de la Veneția de a nu modifica legislația electorală cu cel puțin un an înainte de alegeri.

Legea spune că, la alegerile prezidențiale și la referendumul despre aderarea la UE, din 20 octombrie, vor putea vota prin poștă, în premieră, cetățeni moldoveni stabiliți în șase țări: SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.

Autoritățile spun că vor să aplice inițial votul prin poștă pentru moldoveni din țări unde distanțele până la secțiile de votare sunt mari, dar că vor extinde ulterior procedura și pentru alte țări.

Anunțând contestația la Curtea Constituțională, președintele fracțiunii BCS, Vlad Batrîncea, a spus însă că votul prin corespondență în forma actuală poate avantaja puterea, pentru că se aplică acolo unde președinta Maia Sandu a obținut scoruri mari la alegerile din 2020, dar nu și în Rusia, unde a învins, în 2020, Igor Dodon.

Președinta Maia Sandu a spus recent, într-un interviu pentru jurnalistul rus, Yuri Dudi, că țările au fost selectate de către parlament conform „unor criterii clare” și a sugerat că nu are încredere că poșta din Rusia poate asigura că alegerile vor fi corecte.

Legea votului prin corespondență a mai fost contestată la Curtea Constituțională, cu aceleași critici, de aliații din parlament ai oligarhului fugar, Ilan Șor, reuniți într-o mișcare nouă, „Pobeda”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

R. Moldova vrea să-și sporească producția de energie regenerabilă, aderând la o alianță internațională

Autoritățile din Republica Moldova și-au propus să crească până la 30% din consum ponderea energiei regenerabile până în anul 2025.
Autoritățile din Republica Moldova și-au propus să crească până la 30% din consum ponderea energiei regenerabile până în anul 2025.

Republica Moldova intenționează să se alăture Alianței Internaționale pentru Energie Solară (ISA), o organizație ce reunește 98 de state ale lumii preocupate de extinderea proiectelor de energie solară, a anunțat parlamentul de la Chișinău.

Pe 20 mai, comisia parlamentară pentru politică externă și integrare europeană și-a dat avizul consultativ prin care sprijină ideea de aderare la ISA. Autoritățile spun că aderarea „va facilita atragerea investițiilor în producția de energie din resurse regenerabile și va contribui la promovarea tehnologiilor inovatoare de producere a energiei solare”.

Țările membre ISA își propun ca, până în 2030, să mobilizeze 1000 de miliarde de dolari ca investiții în soluții de energie solară, inclusiv pentru activități de inovare, cercetare și dezvoltare.

Guvernul de la Chișinău vrea să crească până la 30% din consum ponderea energiei regenerabile până în 2025, față de 10% în prezent, energia solară fiind una dintre aceste surse alături de cea eoliană, hidroelectrică și altele.

ISA a fost creată la inițiativa Franței și Indiei, în anul 2015, având inițial 16 țări-membre. Începând cu anul 2020, organizația și-a deschis ușile pentru toate statele membre ale ONU. În prezent, ISA are 98 de membri cu drepturi depline.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un lider PAS critică aspru adunarea oponenților Maiei Sandu, care caută un candidat comun la prezidențiale

Fosta jurnalistă Natalia Morari (prima din stânga) a dat publicității o fotografie de la întâlnirea oponenților Maiei Sandu și ai PAS pe 19 mai, confirmând astfel că aceasta a avut loc.
Fosta jurnalistă Natalia Morari (prima din stânga) a dat publicității o fotografie de la întâlnirea oponenților Maiei Sandu și ai PAS pe 19 mai, confirmând astfel că aceasta a avut loc.

Un fruntaș al partidului de guvernământ, PAS, i-a criticat în termeni duri pe oponenții guvernării, inclusiv Natalia Morari, Igor Dodon și Irina Vlah, care s-au întâlnit săptămâna trecută pentru a găsi un candidat comun contra președintei Maia Sandu pentru alegerile prezidențiale din octombrie.

Vicepreședintele PAS, Radu Marian, a scris într-o postare pe rețelele de socializare luni că participanții la întâlnire ar „lupta cu propria țară”.

O fotografie publicată duminică de fosta jurnalistă Natalia Morari o înfățișează pe aceasta și alți politicieni, între care se mai aflau Ion Chicu, Vlad Filat, Tudor Ulianovschi și reprezentanți ai primarului capitalei, Ion Ceban, la o întâlnire la care participanții spun că discutat o strategie comună pentru alegeri. Morari se află într-o relație cu Veaceslav Platon, om de afaceri fugar căutat pentru presupuse crime financiare.

Fostul președinte Igor Dodon a spus și el într-un video online că participanții și-au propus fie să găsească un candidat comun la prezidențiale, fie să nu se atace reciproc înainte de primul tur de scrutin și să se unească în jurul unui singur contra-candidat al Maiei Sandu în turul doi, dacă acesta va avea loc.

Radu Marian, primul reprezentant al guvernării care a comentat public întâlnirea, a descris-o drept „o adunare a corupților și trădătorilor”. Cei vizați nu au răspuns imediat.

Dodon se confruntă cu mai multe anchete de corupție, despre care spune că sunt motivate politic, iar un alt participant la întrevedere, fostul premier Vlad Filat, a fost condamnat într-un proces de corupție și și-a ispășit pedeapsa cu închisoarea.

Guvernarea a folosit un limbaj la fel de aspru contra altei formațiuni a opoziției pro-ruse, „Pobeda”, înființate la Moscova la sfârșitul lunii aprilie de oligarhul fugar, Ilan Șor, care se ascunde în străinătate pentru a evita o pedeapsă de 15 ani de detenție la care a fost condamnat pentru rolul său în „furtul miliardului”, în 2014.

Schimbul de replici are loc la câteva zile după ce majoritatea parlamentară a stabilit pentru 20 octombrie data alegerilor prezidențiale, care vor avea loc concomitent cu un referendum despre aderarea Republicii Moldova la UE. Președinta Maia Sandu a spus că va cere alegătorilor un nou mandat și sprijin pentru integrarea europeană.

A mai anunțat că va avea un candidat comun la prezidențiale cel puțin încă un bloc al opoziției pro-europene, blocul „Împreună”, dar și Partidul Social Democrat European condus de Ion Sula.

(Editor - Alexandru Eftode)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Procurorul șef CPI vrea mandate de arestare pentru Netanyahu și liderii Hamas

Procurorul-șef al CPI, Karim Khan, a intrat în atenția presei internaționale mai ales prin efortul de a trage Kremlinul la răspundere pentru crimele din Ucraina. Acum, se concentrează asupra luptelor din Gaza.
Procurorul-șef al CPI, Karim Khan, a intrat în atenția presei internaționale mai ales prin efortul de a trage Kremlinul la răspundere pentru crimele din Ucraina. Acum, se concentrează asupra luptelor din Gaza.

Procurorul șef al Curții Penale Internaționale (CPI) a spus luni că solicită emiterea de mandate de arestare pentru premierul israelian, Benjamin Netanyahu, și liderii grupării extremiste Hamas în legătură cu crime de război comise în Israel și Gaza.

Procurorul Karim Khan a spus că printre acuzațiile împotriva liderilor israelieni se numără „înfometarea civililor ca metodă de a purta război” și „lansarea intenționată de atacuri împotriva unei populații civile”.

De partea israeliană este vizat și ministrul Apărării, Yoav Gallant. Dintre liderii Hamas, sunt vizați Yehya al-Sinwar, liderul din Gaza al organizației, Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, șeful aripii militare a grupării, și Ismail Haniyeh, șeful biroului politic.

La 7 octombrie, Hamas a ucis într-un raid fără precedent 1.200 de israelieni, luând 250 de ostatici. De atunci, Israelul bombardează Gaza, omorând - potrivit celor mai recente date palestiniene - peste 35.500 de oameni.

Acuzațiile procurorului CPI adresa Hamas sunt: omorul, violul, luarea de ostatici, tortura și alte acte inumane. Hamas a respins luni acuzațiile și în general demersul CPI spunând că el pune semnul egalității între victimele palestiniene și „călăul” Israel.

Israelul, care nu recunoaște CPI, a respins și el de îndată acuzațiile procurorului șef Khan, spunând că ele însele ar fi „crime împotriva umanității”.

DPA amintește că în aprilie premierul Netanyahu a numit perspectiva emiterii unui mandat CPI pe numele său drept „un delict fără precedent, antisemit, bazat pe ură”, și a invocat dreptul Israelului de a se apăra în Gaza.

Persoanele pe numele cărora s-au emis mandate de arestare CPI ar trebui să fie arestate odată ce sunt depistate pe teritoriile țărilor semnatare ale tratatului de înființare a instanței internaționale.

În urmă cu un an, CPI a emis mandate pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al unei funcționare ruse de rang înalt, în legătură cu deportarea și adoptarea forțată a copiilor ucraineni în Rusia. (M. Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Justiția britanică îi dă lui Julian Assange drept de apel împotriva extrădării în SUA

O participantă la demonstrația de sprijin pentru Assange ținută luni, 20 mai, la Înalta Curte de la Londra.
O participantă la demonstrația de sprijin pentru Assange ținută luni, 20 mai, la Înalta Curte de la Londra.

Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, care luptă în instanță să nu fie extrădat în Statele Unite, a obținut o mare victorie luni, când un tribunal din Londra a decis să îi dea drept de apel deplin.

Înalta Curte a Marii Britanii a spus luni că asigurările primite de la SUA în cazul lui Assange sunt nesatisfăcătoare și că el va fi audiat pe larg, în apel.

În martie, Înalta Curte i-a dat provizoriu lui Assange permisiunea de a face apel în trei chestiuni. Tot atunci, Statelor Unite li s-a solicitat să aducă dovezi satisfăcătoare că nu vor cere pedeapsa cu moartea și că îi vor da lui Assange dreptul de a-și construi apărarea pe dreptul la liberă exprimare garantat de Primul Amendament al Constituției SUA.

Luni, într-un verdict succint, doi judecători londonezi de rang înalt au spus că asigurările primite din SUA nu sunt suficiente și vor permite, de aceea, ca apelul lui Assange să meargă înainte.

Numeroși suporteri ai lui Assange au așteptat decizia curții în fața clădirii, purtând pancarte de sprijin.

Un banner plasat de un susținător al fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, este ilustrat pe balustrada din fața Înaltei Curți de la Londra, la 20 mai 2024.
Un banner plasat de un susținător al fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, este ilustrat pe balustrada din fața Înaltei Curți de la Londra, la 20 mai 2024.

Australianul de 52 de ani se confruntă în SUA cu 17 acuzări de spionaj și una de utilizare frauduloasă a computerului în legătură cu publicarea în urmă cu 15 ani a unor informații secrete referitoare la politica externă americană.

Washingtonul susține că Assange a pus astfel în pericol vieți de americani, dar suporterii lui spun că nu a făcut decât să informeze publicul, în calitate de jurnalist și expert în tehnologie informațională.

Assange se află de cinci ani într-o închisoare britanică cu grad înalt de securitate, după ce s-a refugiat vreme de șapte ani în ambasada Ecuadorului de la Londra.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Israelul vrea să extindă operațiunea militară de la Rafah (ministrul Apărării)

Civilii palestinieni pleacă în grabă din Rafah, pe fondul temerilor că ofensiva israeliană se va intensifica.
Civilii palestinieni pleacă în grabă din Rafah, pe fondul temerilor că ofensiva israeliană se va intensifica.

Ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, i-a spus unui oficial de rang înalt al Casei Albe că țara sa va extinde operațiunea militară din orașul Rafah, în Fâșia Gaza, deși Statele Unite vor exact contrariul.

„Suntem hotărâți să lărgim operațiunea terestră de la Rafah, în scopul dezmembrării (milițiilor) Hamas și recuperării ostaticilor”, i-a spus Gallant consilierului Casei Albe pentru securitate națională Jake Sullivan, care face un turneu în Orientul Mijlociu.

Israelul susține că Rafah, aflat la granița Fâșiei Gaza cu peninsula egipteană Sinai, ar fi ultimul bastion al organizației Hamas, considerată teroristă inclusiv de SUA și de Uniunea Europeană.

Israelul consideră că zeci de ostatici luați de Hamas în incursiunea peste graniță din 7 octombrie ar fi ținuți tocmai la Rafah.

Statele Unite și alte țări occidentale, dar și din lumea arabă și musulmană, spun că o extindere a ofensivei israeliene la Rafah ar adânci și mai mult criza umanitară din teritoriul palestinian ocupat.

Israelul susține că are grijă de civili, la Rafah și în alte locuri din Fâșia Gaza.

Agenția ONU pentru refugiații palestinieni a estimat luni la 810.000 numărul civililor care au fugit din Rafah de la 6 mai, adică posibil mai mult de jumătate din populația de dinaintea războiului.

Israelienii spun că ar fi descoperit la Rafah zeci de tuneluri care fac legătura cu Egiptul, o afirmație despre care Reuters scrie că ar putea reprezenta „un motiv de jenă” pentru Cairo. (M. Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

update

PAS a denunțat la procuratură „împrumuturi abuzive” ale primăriei capitalei

Membrii fracțiunii PAS din Consiliul Municipal Chișinău, Dumitru Ivanov (stânga) și Sergiu Stoian vorbind jurnaliștilor pe 20 mai 2024.
Membrii fracțiunii PAS din Consiliul Municipal Chișinău, Dumitru Ivanov (stânga) și Sergiu Stoian vorbind jurnaliștilor pe 20 mai 2024.

Fracțiunea PAS din Consiliul Municipal Chișinău a depus luni un denunț la Procuratura Generală, cerând procurorilor să investigheze modul în care primarul capitalei Ion Ceban a luat „abuziv” împrumuturi de la bănci comerciale, sporind gradul de îndatorare al primăriei. Ceban a respins acuzațiile.

Doi consilieri municipali ai partidului de guvernământ, Dumitru Ivanov și Sergiu Stoian, au declarat jurnaliștilor că primăria în frunte cu Ceban a împrumutat de la bănci comerciale 1,5 miliarde de lei în anii 2021-2023, iar pentru jumătate din suma împrumutată a lipsit acordul Consiliului Municipal Chișinău (CMC).

Consilierul PAS, Sergiu Stoian, a declarat că, potrivit legislației, contractarea oricărui împrumut din partea primăriei trebuie să fie însoțită de o decizie de autorizare de către CMC. Băncile comerciale „au fost duse în eroare”, fiindu-le prezentate la solicitarea împrumuturilor acte care nu pot înlocui o decizie a CMC, a spus Stoian.

Într-o replică la ședința de luni a primăriei, citată de IPN, Ceban a spus că „totul este legal”, iar consilierii PAS ar vehicula „tot felul de afirmații care nu corespund realității”. Ceban a acuzat la rândul său guvernul central că „a îndatorat statul cu miliarde de lei”.

Deși îl acuză pe Ceban că a mărit rata de îndatorare a primăriei, denunțul consilierilor PAS nu spune explicit că el trebuie să fie ținta vreunei anchete procurorilor. Consilierii PAS cer ca Procuratura Generală să-i „atragă la răspundere contravențională și penală” pe „funcționari publici și de demnitate publică” ai primăriei bănuiți de „abuz de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu”.

Acuzațiile survin pe fundalul unui blocaj în privința adoptării bugetului municipal pe 2024, în lipsa unei majorități clare în CMC.

Alegerile locale din noiembrie 2023 au dus la un CMC divizat în care primarul Ion Ceban și rivalii săi din partidul de guvernământ controlează un număr aproximativ egal de consilieri, iar majoritatea este formată ad-hoc cu ajutorul unor partide mai mici, în funcție de chestiunea în discuție.

Principalele subiecte aflate în dispută sunt finanțarea grupelor cu program prelungit în clasele primare; salarizarea asistenților personali; compensații la căldură pentru locuitorii municipiului.

Ceban declara portalului NewsMaker în luna februarie că bugetul pe 2024 va fi adoptat „foarte curând”, dar discuțiile trenează. Consilierii PAS sugerează acum că primăria tergiversează propunerea de buget pentru că ar însemna să prezinte contribuabililor nota de plată pentru creditele din trecut.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Parlamentul Georgiei va trece peste veto-ul președintei împotriva „legii agenților străini”

Pentru mulți georgieni, președinta Zurabișvili este singura care poate face ceva împotriva legii „agenților străini”. Puterile ei sunt însă limitate.
Pentru mulți georgieni, președinta Zurabișvili este singura care poate face ceva împotriva legii „agenților străini”. Puterile ei sunt însă limitate.

Președintele parlamentului din Georgia a spus luni că legislativul va anula veto-ul pronunțat de președinta pro-occidentală a țării împotriva unei legi pe care criticii puterii o consideră antidemocratică și contrară interesului integrării în Uniunea Europeană.

Legea numită într-o primă variantă „a agenților străini” a fost votată deja de legislativ, pe fondul unor mari proteste de stradă. Ea prevede ca organizațiile neguvernamentale și mass media finanțate din străinătate în proporție de cel puțin 20% să se înregistreze la poliție ca „servind interesele unei puteri străine”.

Opoziția numește noua lege „legea rusă”, susținând că este inspirată de cea pe care Kremlinul o folosește pentru a-și reduce criticii la tăcere.

Președinta Salome Zurabișvili, aflată în relații tot mai proaste cu partidul de guvernământ Visul Georgian, și-a exercitat sâmbătă dreptul de veto împotriva noii legi, dar formațiunea de la putere are destule voturi în parlament pentru a-l anula.

Șalva Papuașvili, speakerul parlamentului, membru în Visul Georgian, a spus luni: „Sigur că vom anula acest veto”, adăugând că aceasta s-ar putea întâmpla săptămâna viitoare.

Demonstrații împotriva noii legi au loc în Georgia de mai multe săptămâni. La multe dintre ele s-au înregistrat ciocniri cu forțele de ordine.

Legea a fost criticată și de Statele Unite și Uniunea Europeană.

Duminică, într-o declarație comună, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz și-au exprimat „regretul profund” față de votarea legii în a treia lectură, finală, avertizând că este o „deviere” de la parcursul european al țării din Caucazul de Sud.

Georgia este, ca și R. Moldova, țară candidată la aderare la UE.

Premierul georgian Irakli Kobahidze a apărat luni din nou adoptarea legii, spunând că ar fi dorită de „60% din populație”, iar majoritatea trebuie să aibă ultimul cuvânt, în democrație. (M. Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Noul președinte din Taiwan nu va provoca China, dar nici nu-i va ceda

Noul președinte din Taiwan, Lai Ching-te (în centru) și fosta președintă, Tsai Ing-we, la ceremonia de inaugurare ținută la 20 mai la Taipei.
Noul președinte din Taiwan, Lai Ching-te (în centru) și fosta președintă, Tsai Ing-we, la ceremonia de inaugurare ținută la 20 mai la Taipei.

Noul președinte al Taiwanului, Lai Ching-te, a spus luni în discursul său de inaugurare că dorește pacea cu China, dar i-a cerut să renunțe la amenințările și intimidările militare la adresa statului insular pe care Beijingul îl consideră teritoriul său.

„Sper că China va privi în față realitatea existenței (Taiwanului), va respecta alegerile făcute de locuitorii Taiwanului și va prefera, cu bună credință, dialogul în locul confruntării”, a spus Lai după ce a depus jurământul.

El a promis că nu va provoca China, dar nici nu-i va face concesii.

Partidul Progresist Democratic al președintelui Lai nu promovează independența formală față de China, dar susține că Taiwan deja este o țară suverană, informează Associated Press.

Elicoptere ale forțelor armate din Taiwan au survolat în formație centrul capitalei Taipei cu ocazia depunerii jurământului de către noul președinte Lai Ching-te. În plan îndepărtat: Taipei 101, clădirea care a fost o vreme cea mai înaltă din lume.
Elicoptere ale forțelor armate din Taiwan au survolat în formație centrul capitalei Taipei cu ocazia depunerii jurământului de către noul președinte Lai Ching-te. În plan îndepărtat: Taipei 101, clădirea care a fost o vreme cea mai înaltă din lume.

Beijingul a comentat luni învestirea noului președinte, spunând că politicile interne ale Taiwanului nu schimbă cu nimic faptul că insula este „parte a Chinei”.

Un oficial de la ministerul de Externe chinez a spus că independența Taiwanului a intrat pe „drum înfundat”.

Tensiunile legate de Taiwan sunt considerate printre cele mai periculoase din lume, dată fiind puterea militară în creștere a Chinei, intersele marilor puteri occidentale în Orientul Îndepărtat și alți factori de risc.

În vârstă de 64 de ani, Lai preia președinția de la Tsai Ing-we, care a prezidat o perioadă de opt ani de creștere economică și progres social, în ciuda pandemiei și a amenințărilor chineze tot mai dure.

În trecut, China l-a numit pe Lai „separatist periculos” – dar pe baza unor declarații de-ale lui din vremea când folosea o retorică mai radicală, abandonată între timp. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

O televiziune transnistreană a publicat o emisiune cu Vadim Krasnoselski subtitrată în română cu grafie latină

Captură de ecran din emisiunea unui post de televiziune din stânga Nistrului, subtitrată în limba română, cu grafie latină, la care a participat liderul nerecunoscut de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.
Captură de ecran din emisiunea unui post de televiziune din stânga Nistrului, subtitrată în limba română, cu grafie latină, la care a participat liderul nerecunoscut de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.

În premieră de la secesiune, o televiziune transnistreană controlată de administrația de la Tiraspol a subtitrat o emisiune în limba română cu grafie latină, deși regimul din stânga Nistrului recunoaște doar „limba moldovenească” scrisă cu grafie chirilică.

Jurnalista portalului Zona de Securitate, Irina Tabaranu, a observat că patru părți ale unei emisiuni cu liderul separatist, Vadim Krasnoselski, au fost publicate pe canalul de YouTube al televiziunii „Pervîi Pridnestrovski” cu subtitrare în limba română cu grafie latină.

Această decizie nu este pe deplin clară, având în vedere că postul de televiziune continuă să difuzeze episoade obișnuite ale emisiunii „Cum a fost” («Как это было») în „limba moldovenească” cu grafie chirilică.

Emisiunea cu liderul separatist a fost tradusă și în engleză și a fost publicată în luna aprilie pe același canal de YouTube, a remarcat Europa Liberă.

Moldova, pe atunci încă sovietică, a trecut de la grafie chirilică la grafie latină pe 31 august 1989, când la Chișinău a avut loc Marea Adunare Națională. În 2023, limba oficială a R. Moldova a fost redenumită în Constituție și în toate actele normative și legislative ale țării din „moldovenească” în „română”.

Regiunea transnistreană este unicul loc unde mai este funcțională „limba moldovenească” cu grafie chirilică, așa ca pe timpul Uniunii Sovietice.

Odată cu autoproclamarea „Republicii Moldovenești Nistrene”, pe care nu a recunoscut-o nicio țară din lume, au fost instituite și limbile oficiale ale pretinsului stat: rusa, ucraineana și „moldoveneasca”.

În 2021, liderul regiunii, Vadim Kransoselski, spunea: „La noi există limba moldovenească, etnia moldovenească și cultura moldovenească. Cât există Transnistria, există și limba moldovenească”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

update

Lideri interimari la conducerea Iranului, după prăbușirea elicopterului cu președintele și ministrul de Externe

Captură care arată locul prăbușirii elicopterului care îl transporta pe președintele Ebrahim Raisi.
Captură care arată locul prăbușirii elicopterului care îl transporta pe președintele Ebrahim Raisi.

Președintele iranian Ebrahim Raisi și mai multe persoane care îl însoțeau într-o călătorie, inclusiv ministrul de externe Hossein Amir-Abdollahian, au fost găsiți morți la locul prăbușirii unui elicopter, în nord-vestul Iranului.

Televiziunea de stat iraniană a informat pe 20 mai că elicopterul s-a prăbușit din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile într-o zonă muntoasă, la altitudinea de 2500 m.

Liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a anunțat luni că ramura executivă a puterii va fi condusă de prim-vicepreședintele Mohammad Mohber, care are la dispoziție 50 de zile ca să organizeze alegeri prezidențiale.

A fost numit tot luni un înlocuitor interimar pentru ministrul de Externe: viceministrul de până acum, Ali Bagheri Kani.

Salvatorii cară trupuri neînsuflețite la locul prăbușirii elicopterului în care se afla președintele Iranului, luni, 20 mai.
Salvatorii cară trupuri neînsuflețite la locul prăbușirii elicopterului în care se afla președintele Iranului, luni, 20 mai.

Elicopterul lui Raisi se afla în drum spre orașul Tabriz când a căzut în apropierea orașului Jolfa, în ceea ce televiziunea de stat a declarat că a fost o „aterizare dură”. Mai multe instituții de presă au informat că elicopterul s-a prăbușit în timp ce traversa o zonă muntoasă împădurită.

Echipele de căutare și salvare căutaseră de zor elicopterul după ce acesta a căzut în condiții meteorologice nefavorabile într-o zonă muntoasă a țării, la 19 mai.

Guvernul iranian a declarat că elicopterul era unul dintre cele trei care zburau într-un convoi, iar celelalte două ar fi aterizat în siguranță la Tabriz.

Ultraconservatorii Raisi și Amir-Abdollahian fuseseră mai devreme în Azerbaidjan, pentru a inaugura un baraj cu președintele Azerbaidjan Ilham Aliyev, care a declarat pe rețeaua X că Azerbaidjanul este „profund tulburat” de vestea că elicopterul lui Raisi s-a prăbușit.

Luni, autoritățile iraniene au anunțat că au fost identificați toți cei nouă morți, iar trupurile lor au fost transportate la Tabriz. Printre ei s-ar fi aflat un imam din Tabriz care a mai trăit o jumătate de oră după prăbușire, apucând să informeze administrația prezidențială despre cele întâmplate.

Înmormântarea lui Raisi va avea loc marți, 21 mai, la Tabriz.

Condoleanțe au venit pe adresa conducerii Iranului din multe țări ale lumii.

Israelul, inamicul declarat al Teheranului, a precizat că nu a avut niciun fel de implicare în eveniment.

Raisi a fost ales președinte în 2021. De atunci a înăsprit multe restricții, inclusiv prin aplicarea „legilor morale” iraniene. S-a implicat de asemenea în reprimarea sângeroasă a protestelor antiguvernamentale provocate de moartea tinerei Mahsa Amini în timp ce ea se afla în custodia poliției pentru că ar fi încălcat „codul de ținută”.

De asemenea, Raisi s-a implicat în „discuțiile nucleare” cu puterile mondiale, încurajând de asemenea extinderea semnificativă a programului iranian de îmbogățire a uraniului.


📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pakistanul evacuează studenți în urma violențelor de la Bișkek împotriva străinilor

Ministrul pakistanez de interne Mohsin Naqvi (stânga) salută un student rănit în atacurile de la Bișkek, pe aeroportul din Lahore, la 18 mai. Ambasada pakistaneză din Bișkek a anunțat zboruri speciale pentru a aduce studenții acasă în următoarele zile.
Ministrul pakistanez de interne Mohsin Naqvi (stânga) salută un student rănit în atacurile de la Bișkek, pe aeroportul din Lahore, la 18 mai. Ambasada pakistaneză din Bișkek a anunțat zboruri speciale pentru a aduce studenții acasă în următoarele zile.

Înalți oficiali din Kârgâzstan și Pakistan s-au întâlnit după ce violențele din Bișkek împotriva studenților străini au rănit cel puțin 29 de persoane, inclusiv mai mulți străini, și au declanșat tensiuni diplomatice cu Pakistanul și India.

Ministrul adjunct de externe kârgâz, Avazbek Atakhanov, a purtat discuții la 19 mai, la Bișkek, cu Hassan Ali Zaigham, ambasadorul Pakistanului în Kârgâzstan.

Atakhanov a declarat că situația este sub control și a adăugat că autoritățile din Kârgâzstan au lansat o anchetă cu privire la incident, care ar fi fost provocat de o dispută neclară cu câteva zile înainte, în care au fost implicați migranți.

Circa 140 de studenți și alți 40 de pakistanezi au zburat de la Bișkek la sfârșitul zilei de 18 mai. Studenții au fost întâmpinați de ministrul de interne Mohsin Naqvi pe Aeroportul Internațional Lahore, au declarat pentru Radio Mashaal al RFE/RL oficiali ai Autorității Aviației Civile.

Ambasada pakistaneză din Bișkek a informat Radio Azattyk la 19 mai că au fost organizate zboruri speciale pentru repatrierea studenților pakistanezi în următoarele câteva zile.

Un student pakistanez a declarat pentru Radio Mashaal că și-a petrecut noaptea pe aeroportul internațional din Bișkek, așteptând să plece.

„Universitatea noastră a organizat transportul noaptea trecută.... Au fost trei dube.... Am fost aduși la aeroport și aici suntem în deplină siguranță. Zborul nostru este programat pentru astăzi. Este un zbor direct de la Bișkek la Islamabad. Ne-am petrecut noaptea fără probleme și nu a existat niciun atac", a declarat pentru Radio Mashaal Hasnain Ali, student la medicină la Universitatea Internațională Ala-Too din Bișkek.

Altul a descris modul în care studenților străini li se spunea să nu se aventureze afară.

„Primim și mesaje de la universitate că lucrurile sunt normale, dar nu le putem crede. Nu este ok pentru că ne cer să ieșim doar în grupuri de trei sau patru, nu singuri. Suntem limitați la căminul nostru”, a explicat Syed Shah Rukh Khan.

Între timp, trei cetățeni străini răniți în timpul tulburărilor din Bișkek sunt în continuare în stare stabilă, potrivit informațiilor din 19 mai, spune purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătății, Jyldyz Aigerchinova, care a vorbit cu Serviciul Kârgâzstan al RFE/RL.

Ministerul Sănătății a declarat pe 18 mai că 15 dintre cele 29 de persoane rănite au fost transportate la Spitalul de Urgență al orașului Bișkek și la Spitalul Național, iar restul au fost tratate la fața locului.

Guvernul kârgâzgâz a declarat anterior că patru cetățeni străini născuți între 1993 și 2003 au fost arestați în urma violențelor. Acesta a precizat că aceștia au fost plasați într-un centru de detenție temporară ca parte a unui dosar penal pentru huliganism, fără a preciza naționalitatea lor sau circumstanțele arestării lor.

În timpul violențelor de vineri noaptea, studenții străini din Bișkek au fost sfătuiți să rămână în case.
În timpul violențelor de vineri noaptea, studenții străini din Bișkek au fost sfătuiți să rămână în case.

Cei care vor fi găsiți vinovați vor fi pedepsiți, a precizat guvernul kârgâzstanului într-o declarație, respingând ceea ce a spus că sunt „insinuări menite să incite la intoleranță față de studenții străini”. Dar a părut să dea vina pentru violențe pe migranții ilegali, afirmând că autoritățile au luat „măsuri decisive pentru a suprima migrația ilegală și pentru a expulza persoanele indezirabile din Kârgâzstan”.

Ministerul kârgâz de Interne a declarat, într-o declarație din 18 mai, că violențele au fost declanșate de apariția pe rețelele de socializare a unei înregistrări video care ar fi arătat un grup de „persoane cu înfățișare asiatică" hărțuind studenții străini în noaptea de 13 mai și apoi urmărindu-i în căminul lor, unde cel puțin un student străin a fost agresat de mai mulți bărbați și târât pe podea.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Charles Michel consideră veto-ul președintei Georgiei la legea privind „agenții străini” un „moment de reflecție

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a calificat veto-ul drept o „oportunitate” pentru „a se asigura că Georgia rămâne pe cursul european pe care populația îl susține„.
Președintele Consiliului European, Charles Michel, a calificat veto-ul drept o „oportunitate” pentru „a se asigura că Georgia rămâne pe cursul european pe care populația îl susține„.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că veto-ul președintei Georgiei, Salome Zurabishvili, asupra unui proiect de lege care vizează mass-media și ONG-urile care primesc finanțare străină „oferă un moment de reflecție suplimentară” asupra legislației controversate care a declanșat săptămâni întregi de proteste în Georgia și îngrijorare în Occident.

„Fac apel la toți politicienii și liderii din Georgia să folosească bine această oportunitate și să se asigure că Georgia rămâne pe cursul european pe care populația îl susține”, a scris Michel pe X, fostul Twitter.

Legea ar obliga mass-media și ONG-urile să se înregistreze ca „urmărind interesele unei puteri străine” dacă primesc mai mult de 20% din finanțare din străinătate.

În decembrie anul trecut, UE a oferit Georgiei statutul de țară candidată, dar a declarat, în același timp, că Tbilisi trebuie să îndeplinească recomandările de politică pentru ca oferta sa de aderare să avanseze. Printre altele, Bruxelles-ul a cerut Georgiei să se asigure că alegerile rămân libere și corecte, să lupte împotriva dezinformării „privind UE și a valorilor sale” și să protejeze independența instituțiilor publice, cum ar fi banca centrală și organismele anticorupție.

Anunțându-și decizia pe 18 mai, Zurabishvili, care a intrat din ce în ce mai mult în conflict cu partidul de guvernământ Visul Georgian, de când acesta i-a susținut candidatura în 2018, a declarat că legislația contravine Constituției Georgiei și „tuturor standardelor europene” și a adăugat că aceasta „trebuie abolită”.

Partidul de guvernământ, Visul Georgian, are o majoritate suficientă pentru a trece peste veto-ul președintei Zurabishvili și este de așteptat să facă acest lucru în zilele următoare. Visul Georgian a fost fondat de miliardarul favorabil Rusiei și fostul prim-ministru Bidzina Ivanishvili.

În postarea sa pe X, Michel a declarat că va continua să monitorizeze evoluțiile din Georgia.

La începutul săptămânii, pe 14 mai, Michel a declarat că, dacă georgienii „doresc să adere la UE, trebuie să respecte principiile fundamentale ale statului de drept și principiile democratice”.

Zurabishvili a declarat că partidul Visul Georgian, împreună cu mai mulți parlamentari din opoziție, a votat legislația în pofida protestatarilor care se opun oricărei schimbări de la un curs pro-occidental înapoi spre Rusia.

Legea privind transparența influenței străine a fost condamnată de Statele Unite, de Uniunea Europeană și a provocat săptămâni de proteste care au fost în mod repetat reprimate violent de către autorități.

Protestatari în fața Universității de Stat din Tbilisi la 17 mai.
Protestatari în fața Universității de Stat din Tbilisi la 17 mai.

Sâmbătă, pe 18 mai, opozanții legii au fost atacați de susținătorii Visului Georgian în fața Universității de Stat din Tbilisi, unde așteptau sosirea prim-ministrului Irakli Kobakhidze, care predă un curs la universitate în zilele de sâmbătă.

Kobakhidze i-a acuzat pe protestatari că „urmează agenda minorității politice” și a acuzat că aceștia dau dovadă de o „mare iresponsabilitate” față de țara lor.

Opozanții au subliniat asemănarea cu legislația folosită de președintele Vladimir Putin pentru a zdrobi disidența în Rusia și pentru a înăbuși instituțiile independente, ceea ce i-a determinat pe georgieni să se refere la această măsură ca fiind „legea rusească”.

Zurabishvili a folosit această descriere într-un briefing după ce și-a anunțat veto-ul.

„Această lege este o lege rusă în esență și spirit, care contravine constituției noastre și tuturor standardelor europene. Astfel, ea reprezintă un obstacol în calea noastră europeană", a declarat ea. „Acest veto este complet legal și va fi transmis parlamentului astăzi”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un avion militar american a sosit la Chișinău pentru exercițiul „Scutul păcii”

Aeronava de tip C-17, care a aterizat pe aeroportul din Chișinău pe 18 mai.
Aeronava de tip C-17, care a aterizat pe aeroportul din Chișinău pe 18 mai.

O aeronavă a Gărzii Naționale Aeriene din Carolina de Nord a aterizat sâmbătă, 18 mai, pe aeroportul din Chișinău pentru a sprijini exercițiul „Scutul păcii”, a anunțat Ambasada SUA în R. Moldova într-un comunicat.

35 de membri ai Gărzii Carolinei de Nord și ai Forțelor Aeriene ale SUA în Europa, care se aflau la bordul avionului, vor colabora cu ministerele Republicii Moldova pentru a implementa tactici de răspuns pentru asigurarea protecției cetățenilor moldoveni în cazul situațiilor de urgență civilă.

Aeronava a livrat și echipamente medicale și de apărare non-letale care vor fi donate Ministerului Apărării, ca parte a asistenței prin grant americane.

Ministerul Apărării de la Chișinău precizează că exercițiul „Scutul păcii” se desfășoară începând cu anul 2009. Acesta are ca scop evaluarea subunităților Armatei Naționale în conformitate cu Conceptul Capabilităților Operaționale (OCC), care este o condiție obligatorie pentru participarea în operațiuni internaționale de menținere a păcii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Atacatorul premierului slovac pledează vinovat în fața judecătorilor

Momentul arestării suspectului în cazul atentatului asupra premierului slovac.
Momentul arestării suspectului în cazul atentatului asupra premierului slovac.

Juraj Cintula, arestat pentru că l-a împușcat și rănit grav pe premierul slovac Robert Fico, a pledat vinovat sâmbătă în fața instanței care trebuie să decidă dacă îl ține în arest preventiv, relatează presa locală.

Bărbatul, identificat de media slovace drept poetul Juraj Cintula, în vârstă de 71 de ani, a tras miercuri cinci focuri de armă asupra lui Fico şi l-a nimerit de mai multe ori.

Parchetul a solicitat această măsură împotriva presupusului agresor, care a declarat că nu este de acord cu politicile lui Fico, și care a fost acuzat de poliție de omor cu premeditare.

Atacul a avut loc în timp de Fico îşi saluta susţinătorii după o reuniune a guvernului relocată în oraşul Handlova, în centrul Slovaciei.

El a fost transportat la spital cu elicopterul şi a fost supus unei intervenţii chirurgicale ce a durat cinci ore.

Robert Fico, devenit premier după ce partidul său populist centrist, Smer, a câştigat alegerile generale în toamna anului trecut, a fost supus vineri unei noi intervenţii chirurgicale de două ore.

Fico e la al patrulea mandat în calitate de prim-ministru, după ce a făcut campanie cu propuneri de pace între Rusia şi Ucraina, ţară vecină Slovaciei, afirmând că va opri ajutorul militar pentru Kiev, ceea ce guvernul său a şi făcut ulterior.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Grant de trei milioane de euro pentru construcția blocurilor sanitare în 125 de școli

Reprezentanta UNICEF în Moldova, Maha Damaj, și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, au semnat Planul de Acțiuni 2024 - 2025.
Reprezentanta UNICEF în Moldova, Maha Damaj, și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, au semnat Planul de Acțiuni 2024 - 2025.

Până anul viitor, în 125 de școli din R. Moldova vor fi construite sau renovate blocuri sanitare interioare. Pentru realizarea lucrărilor, UNICEF acordă R. Moldova un grant în valoare de trei milioane de euro.

Astfel, UNICEF și Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale au semnat un Plan de acțiuni 2024-2025 prin care pun bazele unui parteneriat pentru îmbunătățirea accesului la apă, servicii de sanitație și igienă în școlile din R. Moldova.

Pe lângă grantul în valoare de 3 milioane de euro, UNICEF va oferi sprijin tehnic pentru consolidarea capacității autorităților de a planifica și oferi acces mai bun la apă sigură și curată, igienă și sanitație pentru toți copiii, asigurând sustenabilitatea și reziliența la schimbările climatice.


Din 1.201 școli care activează în R. Moldova, în 88 - elevii pot utiliza doar toaletele cu latrină, amplasate în curtea instituției de învățământ.

În 546 de instituții, elevii folosesc toalete cu apă, amplasate în interiorul clădirilor de studiu. În 39 de școli sunt utilizate toaletele uscate, cu acces din interiorul clădirii, iar în patru - toalete uscate cu acces din curte.

În alte 278 de cazuri, reprezentanții instituțiilor de învățământ au raportat utilizarea latrinelor amplasate în exteriorul clădirilor de studiu, concomitent cu toaletele cu apă din interiorul blocului. Cinci instituții au raportat utilizarea latrinelor amplasate în exterior, în paralel cu utilizarea toaletelor uscate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

update

Zeci de răniți în Bishkek, în urma violențelor în masă împotriva străinilor

Sute de locuitori din Bișkek s-au adunat în capitala Kârgâzstanului în noaptea de 17 mai.
Sute de locuitori din Bișkek s-au adunat în capitala Kârgâzstanului în noaptea de 17 mai.

Guvernul din Kârgâzstan spune că 28 de persoane au fost rănite, inclusiv trei străini, în violențe de masă care au avut loc în capitala Bishkek în noaptea de 17-18 mai și care par să fi fost îndreptate împotriva studenților străini și imigranților.

Violențele au izbucnit după ce un videoclip în care se presupune că studenți kârghâzi se băteau cu studenți egipteni de la medicină pe 13 mai a fost distribuit online, devenind viral. Mai multe grupuri de kârgâzi s-au organizat în mai multe locuri din Bishkek, după ce utilizatorii rețelelor sociale au afirmat că cei bătuți erau tineri kârgâzi.

În noaptea de pe 17-18 mai, alte înregistrările video distribuite online au arătat mulțimi atacând ceea ce păreau a fi studenți străini pe stradă, dar și într-un cămin. Poliția a intervenit mai târziu, încercuind zonele unde s-au adunat grupurile de bătăuși.

Violențele au provocat reacții diplomatice din partea Pakistanului și Indiei, care și-au avertizat studenții din Bishkek să nu iasă în stradă.

Muhammad Ihtisham Latif, un student pakistanez la medicină în Bishkek, a declarat pentru serviciului pakistanez al RFE/RL că localnicii „protestează și bat studenți pakistanezi și indieni”, vânându-i prin cămine și case, după ce „studenți egipteni s-au ciocnit cu kârgâzii”.

Prim-ministrul pakistanez, Shehbaz Sharif, și-a exprimat „îngrijorarea profundă”, spunând într-o declarație că a îndrumat ambasadorul Pakistanului la Bishkek să ofere toată asistența necesară studenților pakistanezi.

„Am stabilit contactul cu autoritățile kârgâze pentru a asigura protecția studenților pakistanezi”, a declarat ministrul de externe pakistanez, Ishaq Dar.

Guvernul kârgâz a spus într-un comunicat că a fost deschisă o anchetă și cei găsiți vinovați vor fi pedepsiți, respingând ceea ce a numit „insinuări menite să incite intoleranța față de studenții străini”, dar părând să pună vina pentru violențe pe seama imigranților ilegali. În comunicat se spune că autoritățile au luat „măsuri decisive pentru a suprima migrația ilegală și a expulza persoanele nedorite din Kârgâzstan”.

Forțele de securitate din Kârgâzstan au izolat unele zone din Bișkek pe fondul violențelor
Așteptați
Forțele de securitate din Kârgâzstan au izolat unele zone din Bișkek pe fondul violențelor

Nici o sursă media

0:00 0:01:09 0:00

Șeful Comitetului de Stat pentru Securitate Națională (UKMK) din Kârgâzstan, Kamchybek Tashiev, a spus într-un mesaj că 500-700 de localnici cu vârste între 18 și 25 de ani s-au adunat în centrul orașului pentru a protesta împotriva a ceea ce au spus că este creșterea numărului de imigranți care lucrează în Kârgâzstan.

Ministrul Sănătății, Alymkadyr Beishenaliev, a declarat într-un comunicat că trei cetățeni străini au fost internați pentru îngrijiri medicale după ciocniri, fără a le dezvălui naționalitățile.

Separat, ambasada Pakistanului a declarat că 14 cetățeni pakistanezi au fost răniți în incident.

Incidentul are loc în contextul unei campanii a autorităților kârgâze de a expulza lucrătorii străini. Pe 16 mai, UKMK a anunțat arestarea a 28 de muncitori pakistanezi presupus ilegali. Pe 15 mai, poliția din Bishkek a interzis serviciile de livrare la domiciliu, în care erau implicați de peste 400 de studenți străini pe motociclete și scutere, invocând preocupări legate de siguranța traficului.

După relatările Serviciului kârgâz al RFE/RL (editor - Alexandru Eftode)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Președinta Maia Sandu a discutat la Berlin cu cancelarul și cu președintele Germaniei

Cancelarul german, Olaf Scholz, și președinta moldoveană, Maia Sandu, susțin o conferință de presă comună la Cancelaria din Berlin, la 17 mai 2024.
Cancelarul german, Olaf Scholz, și președinta moldoveană, Maia Sandu, susțin o conferință de presă comună la Cancelaria din Berlin, la 17 mai 2024.

Președinta Maia Sandu s-a întâlnit la Berlin cu cancelarul Olaf Scholz și cu președintele Frank-Walter Steinmeier, în prima zi a vizitei sale în Germania din 17-18 mai.

Șefa statului a discutat cu cancelarul german despre aspirațiile Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană, despre „securitatea regională, legăturile economice și sprijinul critic pentru Ucraina”.

Într-un mesaj publicat pe rețeaua X (fostul Twitter), Maia Sandu i-a mulțumit lui Olaf Scholz pentru „dialogul fructuos de astăzi pe teme esențiale și pentru sprijinul constant al Germaniei”.

Mai devreme, președinta a avut o întâlnire cu omologul său german Frank-Walter Steinmeier, la Palatul Bellevue.

„Mă aflu la Berlin pentru a consolida și mai mult parteneriatul nostru deja solid cu Germania”, a declarat Maia Sandu.

La întâlnirea cu Steinmeier, șefa statului a mai discutat despre „consolidarea legăturilor noastre economice și angajamentul nostru comun de a apăra valorile democratice”.

Pe 18 mai, la Leipzig, președinta Maia Sandu va primi Premiul Robert Blum pentru democrație, distincție acordată pentru prima dată în acest an, sub patronajul președintelui german. Adresându-i felicitări cu această ocazie, președintele federal Steinmeier a menționat că președinta Sandu este „o democrată aprigă, o europeană pasionată și o reformatoare curajoasă”.

„În vremuri în care războiul a revenit în Europa și în care democrația liberală trebuie să se afirme atât pe plan intern, cât și extern, vă conduceți țara cu curaj și încredere. Fie ca acest premiu să vă dea puterea de a vă continua angajamentul pentru o Moldovă democratică și europeană”, a declarat Frank-Walter Steinmeier, potrivit unui comunicat al președinției germane.

Totodată, președintele federal a salutat eforturile de reformă și cursul pro-european continuu al Chișinăului.

Germania este conștientă de provocările imense cu care se confruntă Republica Moldova în calitate de vecină a Ucrainei, în imediata vecinătate a războiului de agresiune al Rusiei, și va continua să sprijine țara cu toată puterea sa, se mai spune în comunicatul citat.

Premiul pentru democrație care va fi oferit președintei Maia Sandu la Leipzig are și o componentă bănească, în valoare de 25 de mii de euro, sumă pe care „președinta o va dona”, a precizat Președinția de la Chișinău.

Programul vizitei șefei statului mai include o întrevedere cu președinta Bundestagului (Parlamentul german), Bärbel Bas.

„Președinta va aborda subiecte cum ar fi sprijinul Germaniei pentru economia R. Moldova afectată de războiul din Ucraina, procesul de aderare la UE și cooperarea pentru stabilitatea regională”, a anunțat Administrația Prezidențială, în ajunul vizitei Maiei Sandu în Germania.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Parlamentul va condamna deportarea ilegală a copiilor ucraineni de către Rusia

În februarie 2023, 17 copii s-au reîntors acasă după ce au fost duși cu forța de autoritățile ruse în Crimeea ocupată.
În februarie 2023, 17 copii s-au reîntors acasă după ce au fost duși cu forța de autoritățile ruse în Crimeea ocupată.

Parlamentul moldovean se pregătește să adopte o declarație prin care va condamna deportarea ilegală a copiilor de către Rusia din zonele ucrainene ocupate. Spicherul Igor Grosu a făcut anunțul vineri, la o întâlnire cu o delegație a Radei Supreme, aflată în vizită la Chișinău.

Totodată, președintele Parlamentului a confirmat participarea Republicii Moldova la Conferința pentru reconstrucția Ucrainei, care va avea loc la Berlin, pe 11-12 iunie, precum și la Summitul de pace pentru Ucraina, găzduit de Elveția pe 15-16 iunie - evenimente la care se așteaptă participarea a zeci de lideri din întreaga lume.

„Republica Moldova și Ucraina au aceleași aspirații - să facă parte din marea familie europeană, într-o lume a păcii și a libertății. Pentru aceasta, împreună cu colegii din Ucraina ne facem temele pentru acasă, așa încât, în cel mai scurt timp, să deschidem negocierile cu Uniunea Europeană”, a spus Igor Grosu după întâlnirea cu deputații ucraineni Mihail Radutski și Mikola Stefanciuk.

Delegația Radei Supreme a Ucrainei (stânga), la întâlnirea cu deputați din parlamentul de la Chișinău
Delegația Radei Supreme a Ucrainei (stânga), la întâlnirea cu deputați din parlamentul de la Chișinău

În discuție s-au aflat și „modalitățile” prin care Republica Moldova ar putea ajuta Ucraina să facă față agresiunii ruse, se mai spune într-un comunicat al legislativului, fără alte precizări.

Kievul a îndemnat autoritățile moldovene să condamne Moscova pentru deportarea copiilor ucraineni din zonele de conflict, un îndemn lansat de vicepreședinta Radei Supreme, Olena Kondratiuk, în timpul unei recente vizite la Chișinău. Potrivit Kievului, de la începutul războiului, peste 20 de mii de copii ucraineni au fost duși cu forța în Rusia.

De la începutul războiului din Ucraina, peste 1,4 milioane de ucraineni au intrat în Republica Moldova. În prezent, în Moldova se află peste 117 mii de refugiați ucraineni, în mare parte femei și copii. Pe 1 martie, Chișinăul a prelungit cu încă un an mecanismul de protecție temporară pentru aceștia, oferindu-le cazare temporară în centre de plasament și acces la sănătate și educație.

Totodată, Moldova a devenit o țară importantă și pentru tranzitul mărfurilor ucrainene. În 2023, peste 1,2 milioane de tone de produse din Ucraina, în mare parte cereale, au tranzitat Republica Moldova către UE.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Încălcare brutală”. Pacificatorii ruși vor să mute blindatele fără acordul Chișinăului

Delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control a calificat inițiativa drept „inoportună” în contextul situației regionale de securitate.
Delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control a calificat inițiativa drept „inoportună” în contextul situației regionale de securitate.

Delegația moldoveană în Comisia Unificată de Control (CUC) spune că a primit o notificare de la forțele Federației Ruse de menținere a păcii, care intenționează să verifice „prin mișcare” blindatele staționate la posturile de pacificare. Chișinăul spune că asemenea „inițiative” sunt inoportune.

În perioada 17 mai – 17 iunie 2024, forțele rusești de menținere a păcii intenționează să efectueze manevre de verificare prin mișcare a capacităților tehnicii blindate staționate la posturile de pacificare, potrivit unui comunicat al delegației moldovene în CUC.

„Anunțul a venit la câteva ore după încheierea ședinței Comisiei Unificate de Control, la care nu a fost abordat subiectul respectiv”, se arată în mesajul publicat.

Delegația Republicii Moldova a declarat că condamnă asemenea „inițiative inoportune” în contextul situației regionale de securitate.

„Recurgerea demonstrativă și repetată la astfel de acțiuni necoordonate este o dovadă în plus de încălcare brutală a principiilor misiunii de menținere a păcii pe râul Nistru”, mai precizează delegația, atenționând asupra unor „posibile consecințe nedorite”.

Ultimul incident legat de contingentul militar rusesc de menținere a păcii în Zona de Securitate de la Nistru a fost semnalat în aprilie 2024.

Militarii ruși au desfășurat antrenamente pe care Chișinăul le-a calificat drept ilegale, „provocatoare” și „contrare principiilor de pacificare”.

Exercițiile au fost ținute în preajma posturilor de control de lângă localitățile Dubăsari, Cocieri, Bender, Fârlădeni și Hagimus.

Aceștia au mai desfășurat exerciții la posturile de menținere a păcii, fără notificarea CUC, și pe 22 decembrie 2023.

În timpul aplicațiilor, forțele rusești au folosit arme, echipamente și tehnică militară.

Reprezentanții Chișinăului afirmă că militarii ruși și forțele separatiste transnistrene au blocat deplasarea observatorilor OSCE la fața locului.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un punct de trecere moldo-ucrainean, inaugurat după renovare

Punctul comun de control al documentelor moldo-ucrainean de la Giurgiulești-Reni.
Punctul comun de control al documentelor moldo-ucrainean de la Giurgiulești-Reni.

Punctul de trecere a frontierei moldo-ucrainene de la Giurgiulești-Reni a fost inaugurat joi după renovare. Noua infrastructură ar permite acum o mai mare fluiditate a traficului la frontieră și o mai bună conectivitate între Ucraina, Republica Moldova și România.

Reconstrucția a inclus și amenajarea unei benzi speciale ce va permite fluidizarea traficului, atât pentru camioane, cât și pentru autocare. Totodată, autoturismele cu pasageri nu vor mai fi obligate să se oprească la punctul de control moldovenesc, deoarece toate procedurile de control vor fi efectuate de partea ucraineană, potrivit Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale de la Chișinău.

„Este un moment important de conexiune între cele trei țări. Angajamentul nostru de a sprijini Ucraina în reconstrucția infrastructurii rămâne puternic. Vrem să permitem transportului să treacă ușor dinspre Ucraina spre UE și viceversa, prin intermediul Republicii Moldova”, a declarat Secretarul de stat, Mircea Păscăluță, cu ocazia inaugurării punctului de trecere pe 16 mai.

Punctul de trecere a frontierei va fluidiza traficul la vamă atât pentru camioane, cât și pentru autocare, care vor beneficia de o bandă special amenajată.
Punctul de trecere a frontierei va fluidiza traficul la vamă atât pentru camioane, cât și pentru autocare, care vor beneficia de o bandă special amenajată.

Proiectul a fost posibil datorită eforturilor comune dintre Republica Moldova, Ucraina, România și partenerii din SUA și UE, în contextul întâlnirilor Quint Meeting, a precizat sursa citată.

Comisia Europeană a sprijinit lucrările la acest punct de trecere în cadrul inițiativei privind culoarele de solidaritate. În plus, UE a alocat până la 11 milioane de euro pentru alte lucrări substanțiale de renovare și pentru posibila extindere a punctului de trecere a frontierei, precum și pentru dezvoltarea altor infrastructuri de frontieră prioritare, informează un comunicat al Executivului comunitar.

Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat că atractivitatea acestei rute va crește după inaugurarea punctului de trecere renovat.

„De la înființarea culoarelor de solidaritate în luna mai 2022, coridorul Dunării a fost un excelent exemplu de cooperare strânsă între Ucraina, Republica Moldova și România – cea mai mare parte a mărfurilor care ies din și intră în Ucraina au folosit acest coridor în ultimii doi ani, costurile logistice fiind comparabile cu cele pentru ruta Mării Negre. Cu sprijinul nostru, punctul îmbunătățit de trecere a frontierei dintre Ucraina și Moldova de la Reni va reduce și mai mult timpul de așteptare la frontieră și, astfel, va spori atractivitatea acestei rute”, a declarat Adina Vălean.

Până în prezent, culoarele de solidaritate au permis Ucrainei să exporte peste 136 de milioane de tone de mărfuri, inclusiv cereale, minereuri și oțel, și să importe peste 52 de milioane de tone de mărfuri de care are nevoie. Culoarele de solidaritate au generat venituri de aproximativ 50 de miliarde de euro pentru economia Ucrainei și au permis importul în Ucraina de bunuri din UE în valoare de aproximativ 107 miliarde de euro, potrivit Comisiei Europene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Medicii slovaci vor evalua luni starea premierului împușcat, Robert Fico

Robert Fico vorbind cu oamenii în Handlova, înainte de a fi împușcat, pe 15 mai
Robert Fico vorbind cu oamenii în Handlova, înainte de a fi împușcat, pe 15 mai

Medicii din Slovacia se vor întâlni luni pentru a evalua starea de sănătate a premierului Robert Fico și pentru a discuta posibilitatea transportării acestuia din Banska Bystrica în capitala Bratislava, a relatat presa slovacă vineri.

Fico se află într-o stare gravă, dar stabilă și poate vorbi puțin, a declarat președintele ales al țării, Peter Pellegrini, joi, la o zi după atentatul asupra premierului slovac, care a zguduit Europa.

Împușcat pe 15 mai, când ieșea de la o întâlnire guvernamentală în orașul Handlova din centrul țării, Fico a fost transportat cu elicopterul în capitala regională Banska Bystrica și supus unei intervenții chirurgicale. Portalul de știri aktuality.sk a relatat că un consiliu de medici va discuta luni dacă situația pacientului permite transportarea la Bratislava.

Atentatul asupra premierului slovac populist, în vârstă de 59 de ani, a fost prima tentativă majoră de asasinat asupra unui lider politic european în peste 20 de ani și a atras condamnări internaționale.

Analiștii politici și parlamentarii spun că acest eveniment a expus un climat politic din ce în ce mai tensionat și polarizat atât în Slovacia, cât și în întreaga Europă.

Făptașul a fost reținut pe loc în momentul atacului, fiind un bărbat de 71 de ani, despre care presa a scris că a fost paznic la un centru comercial, dar că este și autor a trei cărți de poezie și membru al Uniunii Slovace a Scriitorilor.

Autoritățile au spus că atacul este motivat politic, dar că autorul lui este un „lup singuratec”, care nu face parte din vreo grupare organizată.

Un admirator al premierului ungar Viktor Orban, Fico este o figură controversată care a împărțit multă vreme societatea în Slovacia și a cauzat îngrijorare peste granițele ei. Revenirea sa la putere anul trecut, pe o platformă pro-rusă, a stârnit îngrijorări printre membrii Uniunii Europene și NATO că ar putea abandona cursul pro-occidental al țării sale, în special în ceea ce privește Ucraina.

Viktor Orban (stânga) pozează cu Robert Fico la un summit al Consiliului European, la Bruxelles, pe 22 martie 2024.
Viktor Orban (stânga) pozează cu Robert Fico la un summit al Consiliului European, la Bruxelles, pe 22 martie 2024.

Fico și Orban au criticat amândoi livrările de arme occidentale către Ucraina.

Vineri, Orban a spus la radioul public ungar că Fico se zbate „între viață și moarte” și că, chiar dacă se va însănătoși, nu-și va putea relua activitatea timp de multe luni, într-un moment critic înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, programate pentru începutul lunii viitoare.

„Ne aflăm în fața unei alegeri care va decide nu doar cine sunt membrii Parlamentului European, ci, împreună cu alegerile din SUA, poate determina cursul războiului și păcii în Europa”, a declarat Orban, care este la rândul său un admirator al stilului autoritar al liderului rus, Vladimir Putin.

După Reuters și AP (editor - Alexandru Eftode)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Compensații pentru profesorii din Chișinău la plata chiriei

Vladimir Cebotari are 26 de ani și este singurul profesor de clase primare de la liceul „George Meniuc” din Chișinău.
Vladimir Cebotari are 26 de ani și este singurul profesor de clase primare de la liceul „George Meniuc” din Chișinău.

288 de profesori au beneficiat de compensații de 2.000 de lei pentru chiria locuințelor în primele patru luni ale anului 2024.

Potrivit Direcției educație a Primăriei Chișinău, astfel autoritățile vor să atragă și să mențină tinerii specialiști în pedagogie, în condițiile în care numai în Chișinău lipsesc circa 200 de specialiști.

Primăria urmează să ofere compensații pentru 300 de persoane, în sumă totală de 5,4 milioane de lei.

Pentru a atrage tinerii specialiști în sistemul educațional, Ministerul Educației a decis să dubleze bursele la pedagogie. Totodată, un sfert din cele circa 8.700 de locuri în universitățile finanțate de la bugetul de stat în anul de studii 2024-2025 vor fi la științele educației. În acest fel, autoritățile speră să acopere cele peste 2.000 de posturi vacante de profesori și educatori în școlile și grădinițele din Moldova.

Din acest an, absolvenții facultăților pedagogice vor primi, în decurs de 5 ani, o indemnizație de 200.000 de lei și vor beneficia de scutire la achitarea serviciilor comunale. În trecut, ei primeau 120.000 de lei timp de 3 ani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG