Proiectul pentru drepturile omului „Kovceg” a înregistrat în ultimele trei luni cu aproximativ 50% mai multe solicitări de consultanță privind plecarea din Rusia, a declarat fondatoarea organizației, Anastasia Burakova, pentru „Echo” (fostul Radio Echo Moskvî). Din iunie, solicitările privind relocarea au cunoscut o creștere accentuată, în timp ce unele grupuri de sprijin ale organizației și-au mărit de câteva ori numărul de membri.
Și proiectul „Relokats” a constatat o creștere similară. Din iulie, numărul solicitărilor privind emigrarea a fost de aproximativ 1,7 ori mai mare. Unele dintre acestea sunt urgente, oamenii încercând să plece „până în septembrie-octombrie”, potrivit activiștilor.
Burakova spune că evoluția poate fi deja considerată „începutul unui nou val de emigrare”, deși, deocamdată, este vorba mai ales despre pregătirea plecării și căutarea unor soluții, nu despre un exod în masă. Dimensiunea fenomenului este dificil de evaluat în această perioadă, inclusiv din cauza sezonului concediilor.
De câteva luni, Kievul susține că Moscova ar putea recurge la o nouă mobilizare în toamnă, după alegerile pentru Duma de Stat. Kremlinul respinge aceste speculații.
Teama de mobilizare, printre principalele motive
Solicitanții de consultanță vorbesc frecvent despre posibilitatea unei noi mobilizări. Potrivit reprezentanților „Kovceg”, oamenii invocă însă și alte motive: atmosfera tot mai tensionată din Rusia, oboseala față de viața de acolo și dorința de a putea „trăi și munci liniștiți”.
Datele privind căutările pe internet indică, de asemenea, o creștere a interesului pentru plecare. În iulie, căutările după termenul „relocare” au atins cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani și jumătate, în timp ce numărul căutărilor pentru „mobilizare” aproape s-a triplat într-o singură lună.
Totuși, coordonatorul grupurilor de sprijin ale „Kovceg”, Evgheni Fomiciov, consideră că mobilizarea nu este neapărat factorul decisiv. În opinia sa, pleacă mai ales oameni care nu mai văd un viitor în Rusia și au decis să-și construiască o nouă viață în afara țării, fără să se gândească la o eventuală întoarcere.
De la Caucaz la America Latină
Cele mai mari creșteri ale solicitărilor au fost observate în grupurile dedicate Armeniei și Georgiei, urmate de cele pentru Serbia și, într-o măsură mai mică, Spania.
În Armenia, tabloul este diferit, întrucât mulți dintre cetățenii ruși care sosesc sunt etnici armeni veniți pentru a obține cetățenia țării. Potrivit lui Fomiciov, afluxul acestora, care se suprapune într-o anumită măsură cu emigrarea din Rusia, contribuie la deficitul de locuințe și la creșterea chiriilor.
Kazahstanul, care fusese una din destinațiile preferate în valurile de emigrare din 2022, este acum mai puțin căutat. Burakova pune această schimbare pe seama înăspririi legislației privind migrația și a dezvăluirii unor scheme de falsificare a documentelor pentru obținerea permisului de ședere.
În același timp, crește interesul pentru Argentina și alte țări din America Latină, destinații care nu s-au aflat printre principalele opțiuni ale valurilor precedente.
Fomiciov spune că numărul solicitărilor a început să crească treptat încă din februarie, însă accelerarea s-a produs în timpul verii. Într-unul dintre grupurile „Kovceg” din Georgia, numărul membrilor a crescut de mai multe ori. Și cererile pentru consultanță individuală s-au înmulțit: de la 11 în mai la 54 în august.
Cine sunt cei care pleacă
„Kovceg” spune nu colectează date socio-demografice detaliate despre persoanele care solicită ajutor, astfel încât nu există o imagine statistică exactă a noului val.
Burakova observă însă o creștere a numărului de tineri aflați la începutul carierei, interesați inclusiv de programe de master în străinătate.
Potrivit lui Fomiciov, cei mai mulți dintre cei care se pregătesc acum să plece au între 25 și 40 de ani, dispun de economii sau lucrează de la distanță și au șanse să-și găsească relativ ușor un loc de muncă în țara de destinație. Există și persoane fără economii sau o calificare profesională, însă acestea sunt mai puțin numeroase.
Ceea ce îi diferențiază, în opinia sa, pe noii potențiali emigranți este rapiditatea cu care iau decizia. Dacă în valurile precedente oamenii puteau petrece luni întregi în grupurile de sprijin pentru a aduna informații, acum unii își organizează plecarea în doar câteva săptămâni.
„Sunt oameni care sunt deja pregătiți să plece: au informații și un plan, nu doar curiozități. Și se mută mai repede”, spune Fomiciov.
Date contradictorii la frontiera cu Georgia
Datele privind numărul persoanelor care au intrat recent din Rusia în Georgia prin punctul de frontieră Verhni Lars, singura trecere terestră oficială dintre cele două țări, sunt contradictorii.
Serviciul Vamal Federal al Rusiei a susținut că pe 15 și 16 august au trecut în Georgia peste 19.000 de persoane, iar pe 18 august – aproximativ 20.000, cifre despre care autoritatea rusă spune că sunt mult peste nivelurile înregistrate în perioade similare în anii precedenți.
Ministerul georgian de Interne a respins însă aceste informații. Potrivit datelor sale, pe 18 august, prin Verhni Lars au intrat în Georgia 7.880 de cetățeni din diferite țări. Ministerul a calificat cifra de 20.000 drept neconformă cu realitatea și a acuzat anumite persoane interesate de răspândirea deliberată a dezinformării.
Ulterior, autoritățile vamale ruse au revenit asupra informațiilor inițiale, iar un jurnalist al publicației „Echo”, care a vizitat punctul de frontieră, a constatat că la Verhni Lars nu se înregistra un aflux neobișnuit de călători.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.