Însă, rușii au găsit contramăsuri la asemenea raiduri. În orașele și localitățile în care forțele de ordine și reprezentanții birourilor de recrutare desfășoară operațiuni deosebit de agresive, locuitorii au început să se unească pentru a „salva bărbații”, după cum spun ei. Radio Svoboda, serviciul rusesc al RFE/RL, a discutat cu oameni care s-au reunit în astfel de „gărzi de apărare” și a aflat cum acționează.
„Iau pe oricine”
În Bașmakovo, un centru raional cu o populație de nouă mii de oameni din regiunea Penza, localnicii povestesc că raidurile au devenit atât de frecvente încât au început să se avertizeze reciproc și chiar să organizeze patrule, intervenind atunci când observă persoane sau mașini suspecte.
Potrivit unei localnice, pe nume Oksana (numele a fost schimbat din motive de securitate), într-unul din cazuri, mai mulți bărbați în civil - dintre care unul s-a prezentat drept polițist - au venit la locuința angajatului unei firme de pază. Când bărbatul a încercat să le verifice identitatea, aceștia l-au imobilizat și au încercat să-l urce într-o mașină. Fiul său a ajuns la fața locului și a început să-i filmeze, iar bărbatul a fost eliberat.
„Pur și simplu a fost o tentativă de răpire – fără niciun temei, fără nume, fără acte”, spune Oksana.
A doua zi, un alt localnic, Aleksei Denisenko, a fost prins într-un parc în timp ce presta muncă în folosul comunității. Potrivit martorilor, bărbatului i s-a spus că va fi dus la administrația locală pentru „verificarea datelor”. În mașină se afla și o angajată a administrației raionale.
„Îl amenințau că «va fi mai rău» dacă nu merge cu ei”, povestește Artiom, un localnic din Bașmakovo.
Martorii au observat însă că automobilul s-a îndreptat spre Penza și i-au alertat familia. Sora bărbatului a reușit să ajungă din urmă mașina și să-l scoată din ea.
Locuitorii susțin că în astfel de operațiuni sunt folosite inclusiv automobile aparținând administrației raionale. Ei afirmă că au identificat printre cei implicați și un executor judecătoresc.
„Dacă un bărbat beat merge pe stradă, este cu siguranță în zona de risc. Dar, în principiu, iau pe oricine”, a declarat un localnic pentru Radio Svoboda.
Potrivit datelor publicate de proiectul Mediazona, peste 2.000 de locuitori ai regiunii Penza au fost confirmați ca fiind uciși în războiul împotriva Ucrainei.
O „gardă” de aproximativ 250 de persoane
După mai multe asemenea cazuri, localnicii din Bașmakovo au creat o „gardă” informală de patrulare.
„Ne-am organizat pe schimburi și patrulăm localitatea non-stop”, spune Galina, una din participante.
Grupul a fost creat inițial pe VKontakte, unde oamenii publicau informații despre raiduri și despre apariția unor mașini sau persoane necunoscute. În scurt timp, aproximativ 250 de persoane s-au alăturat grupării.
Cei care au mașini patrulează chiar și noaptea, iar membrii grupului contribuie cu bani pentru combustibil și alte cheltuieli. Potrivit Galinei, patrulele au reușit să împiedice răpirea a cel puțin cinci-șase bărbați către centrele de recrutare.
„Este mult mai eficient să-i scoți pe oameni înainte să fie duși la poliție sau la biroul militar. Nu există, pur și simplu, temeiuri legale pentru reținerea lor”, afirmă ea.
Galina spune că aproape toți din grupul lor au motive personale să lupte împotriva recrutorilor.
„Desigur, există și frica pentru cei apropiați. Soțul meu - Doamne ferește să plece de la serviciu și să dispară. În iunie, l-au luat pe vărul meu. Are doi copii. Recent am aflat că avea o datorie la un credit. Unde se află acum și ce s-a întâmplat cu el - nu știu.”
Într-un alt caz, membrii grupării au mers la locuința unui localnic după ce au primit informația că doi polițiști încercau să-l rețină. Când oamenii au ajuns acolo, polițiștii au plecat fără să explice motivul intervenției.
Localnicii acuză administrația
Participanții la patrule susțin că autoritățile locale sunt implicate direct în raiduri și o acuză pe șefa administrației raionale, Tamara Pavlutkina, că ar coordona operațiunile.
Localnicii afirmă că cel puțin două dintre automobilele folosite în raiduri aparțin unor instituții publice din raion.
Ei spun că au încercat să depună plângeri la poliție, însă fără rezultat.
Un caz relatat de localnici îl vizează pe Serghei Milkin, în vârstă de 58 de ani, din satul Podgornoe, situat la 16 kilometri de Bașmakovo. Bărbatul ar fi fost chemat de polițistul de sector pentru o „discuție”, după care a dispărut. A doua zi, familia a aflat că fusese transportat într-un centru de recrutare din Rostov.
Potrivit familiei, Milkin avea probleme grave de sănătate și fusese operat la inimă. Cu toate acestea, a fost trimis în armată și a murit zece zile mai târziu.
Familia spune că a sesizat procuratura militară și Comitetul de Investigații, însă nu a primit niciun răspuns.
Cei care protestează sunt și ei intimidați
Participanții la grupurile de patrulare spun că au început să fie șicanați de autorități.
O femeie cu patru copii, Vera Makavțova, ar fi fost amenințată cu un dosar penal după ce a criticat pe rețelele de socializare raidurile și a acuzat administrația locală că facilitează trimiterea forțată a oamenilor la război.
Potrivit unei înregistrări audio publicate online, polițiștii au venit la domiciliul femeii și i-au cerut să-i însoțească. Ea a cerut să vadă mandatul, însă polițiștii ar fi intrat cu forța în locuință și au reținut-o.
În paralel, un blogger din Penza, Stanislav Morozov, a creat un grup online destinat ajutorării bărbaților reținuți și forțați să semneze contracte cu ministerul rus al Apărării. În prima zi, grupul a atras aproximativ 300 de persoane, iar după o săptămână depășise 1.200 de membri. Ulterior, Serviciul Federal de Securitate a deschis un dosar împotriva bloggerului.
Raidurile se extind în alte regiuni
Cazuri similare au fost raportate și în alte regiuni ale Rusiei, inclusiv Ulianovsk, Rostov, Amur, Iaroslavl, Udmurtia, Tatarstan, Kaluga, Voronej și Arhanghelsk.
La începutul lunii august, în orașul Omsk, un bărbat de 31 de ani ar fi fost ridicat din stradă și dus la un centru de recrutare.
„Are soție și copii. Dimineața a ieșit cu o sticlă de bere ca să stea pe banca de lângă propria scară. De acolo l-au și luat”, povestește sora sa, Valentina. „Mașina care l-a luat era una privată. Bine că vecinii au reușit să noteze numărul de înmatriculare.”
Bărbatul a reușit să fugă, dar în aceeași seară oamenii care îl căutau au revenit. Potrivit rudelor, în cele din urmă, bărbatul a fost prins în curtea blocului, în fața soției și copiilor, și transportat din nou la centrul de recrutare.
„Cerem să fie eliberat — nici măcar nu ne permit să vorbim cu el la telefon. Este o răpire în toată regula”, spune femeia.
Familia susține că bărbatul a fost bătut și obligat să semneze un contract cu Ministerul Apărării. În prezent, rudele încearcă să obțină ajutor juridic pentru anularea contractului.
Un alt caz a fost relatat în regiunea Primorie. Un bărbat cu dizabilitate severă de vedere ar fi fost oprit pe stradă de doi militari și presat să semneze un contract. Familia spune că deși a prezentat documente care atestau dizabilitatea de gradul I, a fost dus cu forța la un centru de recrutare și urma să fie transportat către zona de război.
„A doua zi, dis-de-dimineață, Mișa sună și spune că l-au urcat într-un autobuz spre aeroport. Gata! Direct în Ucraina, să lupte. Cum se va descurca acolo?! Aici umblă singur pentru că știe străzile pe de rost. Iar acolo nici măcar nu va putea să se deplaseze. La ce le trebuie lor?!”, a povestit fratele său, Ivan.
Juriștii citați de Radio Svoboda avertizează că, odată semnat contractul, anularea lui devine extrem de dificilă, chiar dacă persoana susține că a fost constrânsă.
De ce recurg autoritățile la raiduri
Potrivit ziarului Financial Times, Kremlinul și Ministerul rus al Apărării au stabilit pentru regiuni obiectivul de a recruta în 2026 aproximativ 409.000 de oameni pentru armată. Autoritățile locale trebuie să-și îndeplinească aceste cote de recrutare.
În același timp, numărul rușilor care se oferă voluntar să meargă la război ar fi scăzut puternic în ultimele luni. Acest lucru pune presiune asupra autorităților regionale și a birourilor militare de recrutare, care încearcă să găsească noi metode pentru a-și atinge țintele.
Mai mulți experți consideră că, în aceste condiții, Kremlinul ar putea lua în calcul o nouă mobilizare în toamnă. Autoritățile ruse neagă însă că pregătesc un asemenea scenariu.
Între timp, în mai multe regiuni apar rețele locale menite să avertizeze populația cu privire la raiduri. Un serviciu online care permitea marcarea pe hartă a locurilor unde au avut loc rețineri a fost însă spart la doar câteva zile de la lansare.
Pentru locuitorii din Bașmakovo, organizarea în patrule a devenit, după cum spun ei, singura modalitate de a reacționa la ceea ce consideră abuzuri ale autorităților.
„Facem asta din disperare. Nu ne-a mai rămas altă soluție. Când metodele legale de protecție nu mai funcționează, singurul scut care rămâne este umărul vecinului”, a declarat bloggerul Stanislav Morozov.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.