O femeie rusă plânge isteric în timp ce niște bărbați stau liniștiți într-un microbuz alb; altă femeie țipă la un soldat îmbrăcat în uniformă de camuflaj, după ce acesta trântise ușa microbuzului. O altă femeie plânge și face semnul crucii în direcția unuia dintre bărbați: „Lioșa! Te iubesc!”
„Oameni buni, spuneți-mi, a semnat toată lumea contractul? A fost o decizie voluntară?”, i-a întrebat pe bărbați o femeie care a filmat incidentul din 17 iunie din Penza, un oraș regional cu o populație de jumătate de milion de locuitori, situat la sud-est de Moscova. „Ați fost obligați să faceți asta?”
În timp ce minivanul dădea să plece, altă femeie s-a așezat în fața lui, încercând să-l oprească.
Potrivit martorilor și rudelor cu care RFE/RL a discutat, bărbații fuseseră reținuți cu o zi înainte, luați de pe stradă, duși cu forța la un birou de recrutare militară și obligați să semneze contracte care ar fi dus la trimiterea lor să lupte în Ucraina.
„Desigur, toate acestea par a fi o formă de constrângere ilegală. Tatăl meu nu avea nicio intenție să plece la război; am discutat despre acest lucru cu el”, a spus o femeie. „Nu văd nicio altă explicație pentru asta, în afară de amenințări, violență sau presiune.”
Ca toți cei cu care a vorbit RFE/RL, ea a cerut să nu i se dezvăluie numele sau să i se folosească un pseudonim, pentru a evita urmărirea penală din partea autorităților.
În războiul total declanșat de Rusia, ajuns acum în al cincilea an, forțele ucrainene au reușit să ducă luptele cu trupele ruse până la un fel de stagnare, Moscova având mari dificultăți în a obține câștiguri semnificative pe câmpul de luptă.
Costurile pentru ambele părți sunt șocante; Rusia a înregistrat aproape 500.000 de morți de război, potrivit serviciilor secrete britanice și altor estimări occidentale, iar numărul răniților este de cel puțin două ori mai mare.
Deși ambele părți s-au confruntat cu dificultăți în a înlocui pierderile suferite, Rusia a avut mai mult succes, recurgând la stimulente financiare generoase, precum și la măsuri coercitive și amenințări.
Anul acesta, însă, s-a înregistrat un punct de cotitură, spun experții.
Există tot mai multe zvonuri potrivit cărora Kremlinul ar putea încerca a doua mobilizare în masă, posibil chiar din această toamnă, repetând un șoc tectonic pentru societatea rusă atunci când a avut loc pentru prima dată, în septembrie 2022.
Între timp, recrutorii par să recurgă din ce în ce mai mult la metode coercitive pentru a-i convinge pe bărbați – sau a-i obliga – să lupte în Ucraina. În Penza, locuitorii au declarat că poliția a renunțat la reținerea bărbaților pe străzile orașului și a început să bată din ușă în ușă.
Liudmila, din orașul Kamenka, la vest de Penza, a declarat că a petrecut câteva zile în fața biroului principal de recrutare din Penza, încercând fără succes să-și găsească fiul care, potrivit spuselor ei, fusese răpit de pe stradă.
„Este scandalos. Practic, oamenii sunt răpiți. Trebuie făcut ceva, dar nu știu ce”, a spus ea.
La două zile după publicarea videoclipului pe rețeaua de socializare VK, autoritățile de aplicare a legii au calificat drept „neadevărate” informațiile conform cărora unii bărbați ar fi fost obligați să semneze contracte. Videoclipul a fost ulterior eliminat de VK.
În Ucraina, acest fenomen se numește „busificare”
În Ucraina, practica de a-i ridica de pe stradă pe bărbații care ar putea fi recrutați și de a-i duce la birourile de recrutare este extrem de controversată. Ucrainenii o numesc „busificare” — cuvântul „bus” referindu-se la microbuzele cu care oficialii patrulează pe străzi, în căutarea celor care se sustrag de la recrutare și a altor bărbați aflați la vârsta de recrutare.
Cu excepția decretului de mobilizare emis de președintele Vladimir Putin în septembrie 2022 — care viza în mare parte rezerviștii militari —, autoritățile ruse au reușit să evite impunerea serviciului obligatoriu, cum ar fi o recrutare generală la nivel național.
Autoritățile au recurs la o combinație de plăți din bugetul federal și regional, precum și la alte stimulente, pentru a convinge sute de mii de bărbați să semneze în mod voluntar contracte pentru a lupta în Ucraina. Afluxul de bani a avut un impact deosebit de mare în regiunile mai rurale și mai sărace ale Rusiei.
Autoritățile au recurs și la trimiterea recruților direct pe front, practică interzisă în mare măsură de lege. Recrutorii i-au convins prin persuasiune și constrângere pe recruți să semneze contracte la doar câteva luni după începerea primului lor an de serviciu obligatoriu.
Într-unul dintre cazuri, un recrut trimis într-o tabără militară de pe insula Sahalin din Pacific a relatat că un ofițer le-a ordonat soldaților să participe la marșuri punitive pentru a-i determina să semneze — sau chiar a falsificat semnăturile pe contractele de voluntariat.
Autoritățile au apelat, de asemenea, la pușcăriași, oferindu-le grațierea în schimb. De asemenea, au contactat lucrătorii străini, oferindu-le o cale accelerată către obținerea cetățeniei ruse dacă acceptă să lupte.
Dar în acest an, în premieră, atacurile cu drone ale Ucrainei au fost capabile de a contrabalansa ritmul de recrutare al Rusiei, au afirmat experții, iar acest lucru i-a obligat pe recrutorii ruși să majoreze salariile și bonusurile pentru noii voluntari.
Și, precum la Penza, i-a făcut să recurgă la metode mai dure.
O altă femeie din Penza, Margarita, a declarat că fiul ei a fost reținut și dus la centrul de recrutare fără niciun document. În mai puțin de o oră, au întocmit documentele necesare pentru a-l trimite în Ucraina, a spus ea.
„A reușit să mă sune și mi-a spus în șoaptă: «Mă duc în Ucraina»”, a declarat ea pentru RFE/RL. „Se vedea clar că se resemnase deja să plece.”
„«Am strigat: «De ce ai semnat?»», a spus ea. «El mi-a răspuns: «A trebuit să o fac.» Sunt sigură că a fost bătut. Nu avea de gând să plece la război.»”
„Oamenii sunt răpiți chiar de pe stradă”
Activiștii pentru drepturile omului susțin că practica de a reține bărbați în mod arbitrar și de a-i obliga să semneze contracte pentru a lupta se înregistrează și în alte regiuni, pe lângă Penza.
Autoritățile rețin bărbații sub pretextul verificării actelor de identitate, a declarat Valeri, un avocat care oferă consiliere juridică soldaților. Scopul este de a stabili dacă aceștia sunt căutați pentru dezertare sau dacă sunt migranți care au obținut recent cetățenia rusă, dar nu s-au înregistrat la biroul local de recrutare.
„Oamenii sunt răpiți chiar de pe stradă”, a spus el. „Înainte, erau vizați în principal trecătorii beți, iar acum sunt răpiți bărbați de orice vârstă și în orice stare.”
„Acum fenomenul s-a răspândit în toată țara”, a spus el.
În orașul portuar Vladivostok, de pe malul Pacificului, Iaroslav Kubov, în vârstă de 26 de ani, a fost reținut pe 9 iunie, în timp ce se întorcea acasă de la petrecerea de ziua unui prieten. Igor, o rudă a lui Kubov, a declarat că doi bărbați îmbrăcați în haine civile l-au invitat la o bere și, după ce acesta a refuzat, l-au înșfăcat și l-au dus cu mașina în afara orașului.
Kubov a fost bătut și înjurat, iar autoritățile i-au eliberat un nou pașaport și o nouă carte de identitate militară și l-au trimis la Rostov-pe-Don, un oraș din sud care servește drept punct de tranzit militar către Ucraina vecină, unde, potrivit lui Igor, a luat legătura cu rudele sale cinci zile mai târziu.
Nu avea niciun motiv să vrea să lupte în Ucraina; nu avea nevoie de bani, a declarat Igor pentru RFE/RL, adăugând că el și alți membri ai familiei au depus plângeri la poliția militară și la parchet.
„Dacă nu evadează, nu va mai exista nicio modalitate de a-l scoate de acolo pe cale legală”, a spus Igor.
Artiom Nikolaiev, alt locuitor din Penza, a declarat că un membru al familiei sale, în vârstă de 53 de ani, a fost reținut în timp ce se întorcea târziu acasă de la serviciu și a fost obligat să semneze un contract. El a spus că el și familia sa l-au căutat timp de trei săptămâni înainte ca acesta să îi contacteze din Rostov-pe-Don.
„Este în stare de șoc, desigur. Cu toții suntem în stare de șoc pe aici. Pur și simplu, este periculos pentru bărbați să se plimbe pe străzile din Penza în acest moment”, a declarat el pentru RFE/RL. „Nu contează dacă ești în vârstă, treaz sau ai acte la tine; oricine poate fi reținut.”
„Ca o vacă dusă la abator”
Arina, o locuitoare din Spassk, un oraș situat la nord-vest de Penza, a declarat că ușa vecinului ei, Serghei, a fost spartă pe 19 iunie de către autorități, care îl căutau.
„I-au strigat să-și arate actele, imediat. El a refuzat, așa că au spart ușa cu picioarele și l-au dus la o dubiță care îi aștepta”, a declarat ea pentru RFE/RL. „Nu știu unde se află acum.”
„Asta nu se întâmplă doar la Penza. Pe străzi circulă mașinile poliției rutiere și ale executorilor judecătorești”, a spus ea. „Acum nu doar străzile sunt periculoase; în curând va trebui să ne ascundem acasă ca să nu fim furați.”
Arina a spus că o altă rudă din satul Kamenka s-a certat cu polițiștii și cu executorii judecătorești, care susțineau că acesta avea restanțe la rambursarea unui împrumut. Când autoritățile au încercat să-l ia cu forța, copiii bărbatului l-au ținut strâns, iar soția lui a încercat să-l împiedice să fie târât afară.
„I-au smucit brațul, au dat la o parte copiii și l-au târât afară din casă.”
Odată ce el s-a urcat în mașină, ea a reușit să-i înmâneze copiile documentelor de împrumut, a spus ea. „Dar era clar că lor nu le păsa. Scopul era să-l ducă la biroul de recrutare. Ca pe o vacă la abator.”
„De câțiva ani se înregistrează astfel de cazuri”, a declarat Artiom Klîga, avocat al organizației neguvernamentale „Obiectorii de conștiință”, dar acestea au atras o atenție deosebită în Penza, datorită amplorii raidurilor de arestare și a reacțiilor vehemente ale rudelor.
„De multe ori nu e nevoie să bați sau să torturezi o persoană. E suficient doar să o intimidezi cu consecințele posibile pentru ea însăși sau pentru familia ei”, a declarat Klîga pentru RFE/RL. „Oamenii se află sub o presiune psihologică intensă și iau decizii din frică.”
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te