Începând cu 1 noiembrie, Muntenegru va introduce obligativitatea vizelor pentru cetățenii Rusiei și Belarusului. Măsura face parte din procesul de aliniere a politicii externe și de migrație la standardele Uniunii Europene, în contextul negocierilor de aderare la blocul comunitar. Totuși, organizațiile pentru drepturile omului avertizează că noile reguli îi vor afecta și pe cei care au fugit din cauza represiunii politice sau s-au opus războiului declanșat de Kremlin împotriva Ucrainei, transmite Current Time, televiziunea de limbă rusă a RFE/RL.
Printre cei care s-au stabilit în Muntenegru după începutul războiului din Ucraina se numără și Samvel Mnațakanian. Acesta locuiește de patru ani în orașul Herceg Novi și își amintește că, la început, era convins că și-a găsit locul potrivit.
„Am fost impresionat de Muntenegru încă din prima clipă. Mult timp am crezut că sunt foarte norocos. Este o țară mică, rar apare în știri, este foarte frumoasă și are o climă care mi se potrivește perfect. Sunt un om care iubește soarele”, a declarat Mnațakanian, într-o discuție cu jurnaliștii Current Time.
Samvel a lucrat ca profesor de educație tehnologică la o școală pentru copii vorbitori de limbă rusă. Deține un permis de ședere temporară, însă acesta este valabil doar un an.
„Când îți expiră permisul de ședere, trebuie să ieși din țară și să reintri, apoi să depui din nou actele. Problema este că, după introducerea vizelor, nu vei mai putea reveni fără viză”, explică el.
Un nou obstacol pentru rezidenți
În prezent, cetățenii ruși pot rămâne în Muntenegru fără viză timp de 30 de zile. Mulți recurg la o manevră simplă: ies pentru scurt timp din țară și revin imediat, obținând astfel încă o perioadă de ședere fără viză.
Autoritățile muntenegrene promit că procedura de obținere a vizelor va fi „cât mai simplă și accesibilă”. Cu toate acestea, noul sistem va semăna cu procesul de obținere a unei vize turistice Schengen, care a devenit tot mai dificil pentru cetățenii Rusiei și Belarusului în ultimii ani.
Juristul specializat în drept internațional Gleb Boguș afirmă că decizia este determinată în mare măsură de parcursul european al Muntenegrului.
„Dintre toate statele candidate, Muntenegru este cel mai aproape de aderarea la Uniunea Europeană. Una din cerințele esențiale este armonizarea politicii de vize, astfel încât regulile privind intrarea și șederea cetățenilor din state terțe să fie similare cu cele aplicate în Uniunea Europeană. Din acest motiv, este un pas, în mare parte, inevitabil”, spune el.
Potrivit lui Mnațakanian, apropierea de UE a schimbat deja viața comunității ruse din Muntenegru. În paralel cu pregătirile pentru introducerea vizelor, autoritățile au înăsprit deja condițiile de obținere și reînnoire a permiselor de ședere.
- Vezi și: Un influent congresman din SUA îndeamnă sârbii să privească spre vest, ca moldovenii și românii
El consideră că țara îi primește cu brațele deschise pe turiști, dar nu și pe emigranții anti-război.
„Treptat am înțeles că Muntenegru nu ne mai vrea. Fac tot posibilul ca noi să nu rămânem aici prea mult. Am început să simt asta după doi-trei ani. Anul 2025 a fost anul unui adevărat exod. Foarte mulți oameni au plecat. Am văzut asta chiar în școala unde lucram: părinții își retrăgeau copiii și se mutau în alte țări”, spune el.
Un punct de întâlnire pentru familii despărțite
Muntenegru a devenit și un loc important unde emigranții anti-război se puteau întâlni cu rudele rămase în Rusia sau Belarus, explică Andrei Pivovarov, un cunoscut activist politic și opozant rus, consul al Comitetului Anti-Război.
„Din Rusia și Belarus se putea ajunge acolo fără viză. Era foarte convenabil pentru cei care obținuseră azil în Europa și voiau să se întâlnească cu familia. Nu există multe astfel de locuri: Ciprul de Nord, până de curând Turcia și Muntenegru”, afirmă el.
Potrivit lui, regimul fără vize a fost unul din principalele motive pentru care în Muntenegru s-a format o comunitate importantă de ruși care se opun războiului.
Printre cei care au obținut protecție în această țară se numără și fostul colonel al Serviciului Federal de Securitate (FSB) din Rusia, Dmitri Senin. Rusia a solicitat extrădarea sa, însă autoritățile muntenegrene au refuzat. Presa rusă a relatat că și soția acestuia, împreună cu cei trei copii ai lor, s-a refugiat în Muntenegru și ulterior în Serbia.
Tot mai puține opțiuni
Pe fondul zvonurilor privind o posibilă nouă mobilizare în Rusia, activista pentru drepturile omului Anastasia Burakova, fondatoarea organizației „Kovceg”, creată pentru a sprijini cetățenii ruși care se opun războiului din Ucraina, estimează că numărul rușilor care caută să părăsească țara va crește.
În același timp, lista statelor care permit intrarea fără viză și aplică reguli relativ permisive privind migrația se reduce constant. Burakova menționează Armenia, Georgia și Serbia printre puținele destinații rămase accesibile.
Nici Georgia nu mai este însă la fel de deschisă ca în trecut. Autoritățile au înăsprit deja regulile privind acordarea permiselor de ședere temporară și permanentă, precum și procedurile de obținere a autorizațiilor de muncă.
Și Samvel Mnațakanian se pregătește de plecare. Recent și-a dat demisia de la școala unde preda și a luat decizia de a se muta în Serbia, fără să mai aștepte intrarea în vigoare a noului regim de vize.
Samvel spune că, pentru el, perspectiva unui nou început într-o altă țară este mai puțin dificilă decât incertitudinea creată de schimbările legislative din Muntenegru.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te