Samuel Brownback, ambasador pentru libertatea religioasă în Departamentul de Stat al SUA, a vizitat la sfârşitul săptămânii trecute R. Moldova, unde s-a întâlnit cu oficiali guvernamentali, lideri ai ambelor Biserici ortodoxe, Mitropolia Moldovei şi cea a Basarabiei, şi a participat la un serviciu divin catolic.
Ambasadorul a venit la Chişinău după ce a fost în Grecia, Bulgaria şi România, iar presa a speculat că turneul ar fi avut scopul de a convinge bisericile din aceste state să recunoască recenta structură bisericească de la Kiev, încuviințată de Patriarhul Ecumenic. Într-un interviu pe care ni l-a acordat în scurtul popas de la Chişinău, ambasadorul Brownback ne-a descris altfel scopul turneului său, spunând că ţara sa doreşte să dezvolte relaţiile cu lumea ortodoxă, în faţa violenţelor crescânde împotriva creștinilor. Vizita intervine după atentatele cu bombă asupra bisericilor şi hotelurilor din Sri Lanka din duminica Paştelui catolic.
Samuel Brownback: „Scopul eforturilor mele este de a construi legături cu una din cele mai mari biserici din regiune, pentru a o aduce mai aproape în iniţiativa globală pentru libertatea religioasă. De aceea, am vizitat Grecia, Bulgaria, România, iar acum sunt aici, în R. Moldova. Scopul meu este să elimin persecuţiile religioase care se întâmplă în lume. În acest moment, se atestă un nivel nemaivăzut al acestor persecuţii. Britanicii au făcut un raport şi au estimat că asistăm aproape la un genocid al creştinilor în Orientul Mijlociu şi cel mai mult au de suferit în acest caz creştinii ortodocși. De aceea, noi încercăm cumva să implicăm Biserica ortodoxă, şi nu doar, în lupta pentru libertatea religioasă şi să ajutăm minorităţile religioase să devină mai libere.”
Europa Liberă: Cât de mult aţi avansat cu acest demers?
Samuel Brownback: „Practic, din discuţiile iniţiale pe care le-am avut, lucrurile merg destul de bine. Ce am încercat eu să fac este să conving biserica ortodoxă că e nevoie de implicare şi mai ales în acele locuri unde oamenii sunt ucişi doar pentru că nu cred în ceea în ce crede majoritatea. Sper că atât guvernul, cât şi biserica ortodoxă din R. Moldova se vor implica în acest efort de sporire a protecţiei persoanelor care au nevoie de ea. În iulie, anul acesta, vom organiza şi o conferinţă internaţională la această temă şi vom invita reprezentanţii guvernamentali şi ai clerului din R. Moldova.”
Europa Liberă: Dar cum s-a ajuns la această problemă şi înseamnă asta că lucrurile merg într-o direcţie total greşită?
Samuel Brownback: „Există o serie de factori care contribuie la acest lucru: în acest moment, oamenii migrează mai mult, iar atunci când oamenii se mută ei iau şi religiile lor cu ei, iar uneori credinţele loc contrastează cu credinţele altora; mai există şi indivizi cu viziuni radicale, care iau măsuri extreme faţă de cei care nu cred la fel ca ei. Însă dacă mai mulţi actori nu se vor implica în soluţionarea acestei probleme, nu avem şanse să obţinem rezultate mai bune.”
Europa Liberă: Mă gândeam acum că probabil ar fi minunat ca R. Moldova să-şi poată aduce aportul la acest demers internaţional, dar oare nu ar trebui mai întâi să-şi facă ordine în propria casă? Vreau să explic la ce mă refer: un ONG local - Promolex - care a studiat gradul de prezență a retoricii urii în R. Moldova, a emis niște constatări foarte alarmante: ea apare frecvent - câte două minute de ură pe zi – cel mai des în context religios și politic, iar cel care o practică cel mai frecvent este nimeni altul decât șeful statului. Când faceţi această invitaţie, cum priviţi astfel de reflexe din partea politicienilor moldoveni, care se rostogolesc apoi ca un bulgăre de zăpadă şi în societate, pentru că oamenii fac adesea aşa cum fac liderii?
Samuel Brownback: „Nu cunosc în profunzime realităţile locale, dar ceea ce ştiu e că, dacă colaborăm, putem să avem rezultate importante şi sunt aici pentru a mă implica în stabilirea acestei colaborări.”
Europa Liberă: Un congres al familiei care a fost organizat anul trecut la Chișinău de președintele Igor Dodon a trădat, pentru unii observatori, o înțelegere destul de eronată a libertății religioase de către unele autorități moldovene. Acel mod în care vii cu propria interpretare a familiei și i-o bagi pe gât altuia. Ce credeți despre acest congres și aceste concluzii?
Samuel Brownback: „Practic, libertatea de religie este libertatea de a practica religia fără nici o limitare şi presiune. Dacă cineva are viziuni conservative, nu există nici o problemă până când ei nu dăunează altcuiva să practice relaţia sa. De exemplu, în SUA există foarte multe religii conservative, care cred într-o anumită structură specifică a familiei. Problema este când încep tensiunile între libertatea religioasă şi drepturile altora. Toate aceste cazuri sunt rezolvate la curtea supremă de justiţie. Dar, practic, nu există niciun conflict între opţiunea vestică şi menţinerea valorilor tradiţionale. Aceasta este, de fapt, parte din libertatea de religie.”
