Sander L. van der Linden este expert în psihologie socială și conduce din 2016 Laboratorul de luare a deciziilor sociale din cadrul Universității Cambridge. Este în plus și director de studii în științe psihologice și comportamentale la Churchill College, Cambridge, o filială de cercetare a Programului Yale privind comunicarea schimbărilor climatice. Van der Linden este cunoscut în special pentru cercetările sale despre psihologia problemelor sociale, cum ar fi fake news și schimbările climatice. A fost de altfel unul dintre experții care au explicat fenomenul fake news în cadrul Forumului Mondial al Democrației, organizat de Consiliul Europei la începutul acestei luni, la Strasbourg.
„Platformele sociale amplifică fenomenul fake news, spune, într-un interviu cu Europa Liberă, Van der Linden, pentru că prin efectul de multiplicare ne fac să credem că toată lumea este de acord cu noi”, adaugă expertul. „Unii vor spune că propaganda nu e ceva nou, că a existat mereu. Da, dar de data asta este foarte diferit. Magnitudinea cu care se răspândește fenomenul și mulțimea de informații diferite care se răspândesc fac ca de această dată fenomenul să fie foarte diferit și periculos. Tehnologia poate fi benefică dacă este gândită să ajute psihologia umană, nu cum este acum, când este folosită într-un mod dăunător pentru oameni”, arată Van der Linden.
Europa Liberă: Este creierul uman ultima barieră, ultimul filtru care distinge fake news de celelalte?
Sander Van der Linden: „Cred că este o întrebare foarte dificilă, pentru că oamenii sunt atenți la informație în mod selectiv. Suntem bombardați cu informații, iar creierul nostru este foarte selectiv la ce acordă atenție. Din nefericire, media online, așa-numitele camere eco și algoritmii amplifică acest proces, astfel că ajungem să procesăm informație într-o manieră neobiectivă. Astfel, creierul este păcălit și cade în capcana informațiilor false.”
Europa Libera: Și cum să facem să nu cădem în capcană?
Există două motive pentru care se răspândesc știrile false: politica și banii. Cele două sunt legate între ele...
Sander Van der Linden: „Ar trebui să contăm nu doar pe noi și judecata noastră, ci și pe societate și oamenii pe care îi apreciem. Informația se răspândește rapid de la o persoană la alta, dar și vaccinul, antidotul împotriva acesteia se răspândește tot așa, de la o persoană la alta. Putem vorbi și educa elevii de la o vârstă fragedă pentru ca tinerii să devină conștienți și să identifice știrile false. De asemenea, guvernele, societatea civilă, oamenii de afaceri trebuie să devoaleze și să condamne știrile false. Ne putem ajuta astfel reciproc, unii pe alții să recunoaștem și să ignorăm sau sa ne ferim de știrile false.”
Europa Liberă: Care este motivul pentru care entitățile sau oamenii răspândesc fake news?
Sander Van der Linden: „Există două motive pentru care se răspândesc știrile false: politica și banii. Cele două sunt legate între ele, pentru că banii sunt legați de politică. Dar nu trebuie să fie așa mereu. Spre exemplu, vedem ferme de trolli unde tineri sunt angajați să producă fake news pentru un salariu; nu au o agendă politică, li se pare distractiv și într-un fel revoluționar, anti-sistem, și nu le trece prin cap că fac rău. Ce este mai toxic este atunci când politicienii încearcă să influențeze publicul cu agenda lor politică prin răspândirea unor știri false. Sigur, asta este ideea în politică: să ajungi la putere. Dar de această dată este diferit: am putea fi subiectul unor mesaje țintite, cu scopul clar de a ne fi influențată opinia pentru a vota cu cineva anume. Faptul că se investesc atât de mulți bani ca să ni se influențeze opiniile și votul, este foarte problematic.”
Europa Liberă: Suntem din ce în ce mai dependenți de tehnologie, suntem dependenți de online și implicit de tot ce vine din online. Cum putem să ne apărăm de fake news?
Sander Van der Linden: „Platformele sociale amplifică fenomenul, pentru că prin efectul de multiplicare ne fac să credem că toată lumea este de acord cu noi. Întrebarea este dacă ajută să facem pauză de tehnologie. Unii vor spune că propaganda nu e ceva nou, că a existat mereu. Da, dar de data asta este foarte diferit. Magnitudinea cu care se răspândește fenomenul și mulțimea de informații diferite care se răspândesc fac ca de această dată fenomenul să aibă o gravitate deosebită.
Ceea ce trebuie să facem este să redefinim relația noastră cu tehnologia...
Ca atare, să facem pauză de tehnologie și să ne gândim înainte de a distribui ceva este una dintre abordări. Să facem o pauză, să ne gândim dacă există suficiente dovezi că ce scrie într-o postare este adevărat sau nu. Se mai pune problema dacă interacțiunea oamenilor cu tehnologia este sănătoasă pentru oameni sau nu. Este multă cercetare pe tema asta, unele studii arată că nu este atât de dăunătoare, altele că este foarte dăunătoare în ceea ce privește puterea de concentrare și dezvoltarea creierului. Ceea ce trebuie să facem este să redefinim relația noastră cu tehnologia.
Până acum, tehnologia a fost construită fără a lua în considerație felul în care oamenii vor interacționa cu aceasta - dacă ne gândim la echo chambers și filter bubbles. Echo chambers sunt medii online unde o persoană este expusă doar unor opinii asemănătoare cu ale sale. Filter bubbles sunt spațiile virtuale în care un utilizator de internet întâlnește doar informații și opinii care se conformează și consolidează propriile credințe, cauzate de algoritmi care personalizează experiența online a unui subiect. Ca atare, tehnologia este benefică dacă o construim în așa fel încât să fie croită pe modelul real al interacțiunii umane. Tehnologia poate fi benefică dacă este gândită să ajute psihologia umană, nu cum este acum, când în mediul online este folosită într-un mod dăunător pentru oameni.”
Europa Liberă: Există o moralitate a internetului? Și dacă nu, poate ar trebui inventat așa ceva?
Cel mai bun vaccin împotriva aspectului dăunător al mediului online este educația despre noilele media încă de la vârste fragide...
Sander Van der Linden: „Moralitatea internetului, așa cum o denumiți Dvs., ar trebui să fie predată în școli. Cel mai bun vaccin împotriva aspectului dăunător al mediului online este educația despre noilele media încă de la vârste fragide. Copiii trebuie să învețe cum să utilizeze aceste tehnologii în mod responsabil. Grupurile cele mai influențate sunt copii, adolescenții și, culmea, bătrânii. Primii, pentru că atunci când suntem tineri valorile și lucrurile în care credem sunt fluide, nu sunt încă fixe, ca atare suntem mult mai predispuși să fim influențați.
În fabricile de trolli se află doar tineri. Fac o muncă ușoară, iau bani buni și li se pare foarte amuzant. Combinația perfectă, dacă ignorăm aspectul moral și de conștiință. Pe de altă parte, bătrânii sunt cei care răspândesc știrile false. Iar asta pentru că nu sunt obișnuiți cu tehnologia, să caute surse mai multe și să citească cu circumspecție ce găsesc pe internet.”
