Șase lideri ai unor foste țări sovietice participă la festivitățile de Ziua Victoriei de la Moscova

Șase lideri ai fostelor state sovietice vor participa la 9 mai la parada din Piața Roșie care sărbătorește sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, în 1945, în vreme ce președintele rus Vladimir Putin se zbate să ducă mai departe cel mai mare război terestru de pe continent de după acea perioadă.

Liderilor din Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan, Kârgâzstan și Belarus li se va alătura la eveniment premierul armean Nikol Pașinian.

Cele șase țări făceau parte din Uniunea Sovietică în Al Doilea Război Mondial, dar și-au declarat independența odată cu prăbușirea U.R.S.S.-ului, în 1991.

### Vezi și... ###

„Se tem de mulțime?” Kremlinul reduce amploarea comemorărilor de Ziua Victoriei

Președintele kazah Qasym-Jomart Toqaev va vizita un memorial în Rjev, o localitate situată la vest de Moscova, în regiunea rusă Tver, locul unor lupte grele în timpul războiului și unde sunt îngropați mulți luptători din Asia Centrală.

La 8 mai, președintele kârgâz Sadîr Japarov a inaugurat un memorial acolo, în Rjev, prilej cu care a spus că acesta va „servi drept simbol al memoriei noastre eterne pentru toți eroii care au luptat pentru viitorul nostru”.

Președintele Kârgâzstanului a sosit în Rusia pe 7 mai pentru discuții bilaterale cu Putin și alți oficiali. Se așteaptă ca și ceilalți șefi de stat să poarte discuții cu liderul rus.

Biroul lui Japarov a declarat că liderul Kârgâzstanului va avea o întâlnire bilaterală cu Putin pe 8 mai pentru a discuta despre „problemele actuale de pe agenda bilaterală și multilaterală, precum și despre viitorul dezvoltării în continuare a cooperării reciproc avantajoase”.

Japarov s-a întâlnit cu președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, înainte de dezvelirea monumentului din Rjev.

O sărbătoare pe care mulți o evită

Sub conducerea lui Putin, Rusia a făcut eforturi mari pentru a comemora cel de-Al Doilea Război Mondial - în care au murit peste 20 de milioane de cetățeni sovietici - inclusiv pentru a reînvia pompoasa paradă militară organizată în Piața Roșie în perioada sovietică.

În cei peste 20 de ani de când se află la putere, Putin a încercat tot mai mult să-i unească pe cetățenii ruși în jurul a ceea ce ei numesc Marele Război Patriotic, transformând memoria celor patru ani de luptă împotriva Germaniei naziste într-o parte integrantă a identității naționale.

### Vezi și... ###

„Regimentul nemuritor”: Cum eroii de război au devenit un instrument de rescriere a istoriei

Putin consideră că dizolvarea Uniunii Sovietice este „cea mai mare catastrofă geopolitică” a secolului trecut, iar tendința sa tot mai accentuată de a exercita o guvernare autoritară și de a reprima disidenții sau invazia Ucrainei care nu mai admitea controlul și autoritatea Moscovei, au stârnit comparații, pe scena internațională, cu fostele imperii rus și sovietic.

Comportamentul său a îndepărtat mulți lideri străini, ceea ce a dus la scăderea numărului de demnitari dispuși să participe la nostalgica sa paradă. În 2021, pe fondul pandemiei COVID-19, veteranul președinte tadjik Emomali Rahmon a fost singurul șef de stat care a participat la parada de Ziua Victoriei. Anul trecut, la puțin peste două luni după ce a început invazia totală și neprovocată a Rusiei în Ucraina, niciun lider străin nu a venit la sărbătorirea celui de-Al Doilea Război Mondial la Moscova.

Liderul autoritar al Belarusului, Aliaksander Lukașenko, va participa anul acesta. Lukașenka, care se află la putere de aproape 30 de ani, conduce în mod tradițional celebrarea Zilei Victoriei din 9 mai în Belarus, care a fost devastată în Al Doilea Război Mondial.

O Uniune mai mică

Revoluția lalelelor din Kârgâzstan a avut loc în 2005, pe fondul unor proteste de stradă care cereau reforme politice și care au făcut din această țară un far al democrației incipiente într-o regiune în care se întâlnesc mai des autoritarisme postcomuniste.

Putin a respins evenimentele pro-democratice din această țară și din alte republici post-sovietice, inclusiv Georgia și Ucraina, ca fiind "revoluții colorate" provocate de intervenția occidentală.

### Vezi și... ###

Galia Ackerman: „Oricând putem ajunge din nou la Berlin”| Mesajul anti-occidental al Regimentului nemuritor

Kârgâzstanul face parte din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) condusă de Moscova, o alianță militară din Eurasia care include, de asemenea, Armenia, Belarus, Kazahstan și Tadjikistan.

Însă Japarov a fost o absență surprinzătoare la o reuniune de anul trecut a Comunității Statelor Independente (CSI) condusă de Rusia, care a avut loc la Sankt Petersburg cu ocazia celei de-a 70-a aniversări a lui Putin.

Apoi, Kârgâzstanul a anulat brusc exercițiile de antrenament ale CSTO, într-o mișcare pe care deputatul rus Konstantin Zatulin a sugerat că este o reflectare a faptului că Bișkekul se străduiește „să nu cadă sub nicio răspândire a sancțiunilor occidentale”.

Kârgâzstanul este membru al Uniunii Economice Eurasiatice, un bloc comercial dominat de Rusia care include și Belarus, Armenia și Kazahstan.

### Vezi și... ###

„Han-stituții”: În Asia Centrală, Constituțiile nu sunt pentru cei mulți, ci pentru cei puțini