Schimbul de 200 de prizonieri, care a avut loc la un punct de control din apropierea orașului Horlivka, din regiunea separatistă Donețk, la 29 decembrie, a inclus personal militar, civili, membri ai forțelor de securitate Berkut desființate din Ucraina și doi jurnaliști ai postului nostru de radio.
Ucraina a predat 124 de prizonieri, în timp ce separatiștii au eliberat peste 76 ca parte a acordului negociat în cadrul reuniunii de la Paris din 9 decembrie a țărilor din formatul de negocieri Normandia - Ucraina, Rusia, Germania și Franța.
Într-o declarație de luni, Ministerul de Externe al Rusiei a descris schimbul drept un „pas umanitar crucial care a permis ca zeci de oameni să se reîntâlnească cu familiile lor și să sărbătorească Anul Nou cu familiile și cu cei dragi”. Președintele francez Emmanuel Macron și cancelara Germaniei, Angela Merkel, au salutat schimbul de prizonieri într-o declarație comună duminică.
O măsură umanitară mult așteptată...
„Schimbul de prizonieri care a fost finalizat este o măsură umanitară mult așteptată”, se arată în declarația publicată de biroul președintelui francez. „În conformitate cu deciziile luate la summitul de la Paris, acesta trebuie să fie urmat de punerea în aplicare integrală a acordului de încetare a focului”, se mai precizează în declarație.
Un purtător de cuvânt al coordonatorului politicii externe al Uniunii Europene, Josep Borrell, a vorbit despre „un exemplu binevenit de punere în aplicare” a uneia dintre măsurile convenite la summit-ul în formatul Normandia: Uniunea Europeană se așteaptă ca „acțiunile pentru implementarea măsurilor convenite la summit să continue”.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a alăturat membrilor familiilor și susținătorilor foștilor prizonieri care s-au adunat pe aeroportul din Borispil noaptea trecută pentru a-i saluta pe repatriați. „Oamenii sunt acasă. Am făcut ceea ce am spus: [Schimbul de prizonieri a avut loc] înainte de Anul Nou”, a spus Zelenski reporterilor după primirea emoțională. „Deci, ei vor sărbători Anul Nou împreună cu familiile lor, în casele lor, cu părinții, cu copiii. Asta este grozav. Sunt fericit și sunt convins că la fel sunt și ei”, a mai adăugat el.
De asemenea, președintele Zelenski a vorbit și despre decizia controversată de a preda cinci membri din Berkut, acuzați că au ucis participanți la protestele de pe EuroMaidanul din 2014 și care au dus la înlăturarea președintelui pro-rus Viktor Ianukovici. „Dacă nu am fi schimbat luptători Berkut, nu ne-am fi putut aduce acasă oamenii noștri vii”, a spus Zelenski reporterilor după ce i-a salutat pe foștii captivi la sosirea lor pe aeroportul din Kiev. „Dacă aș putea da 100 de luptători de la Berkut pentru a returna unul dintre cercetașii noștri, aș face-o”, a mai spus liderul de la Kiev.
Familiile protestatarilor uciși de luptătorii Berkut în timpul tulburărilor pro-occidentale din 2014 au criticat decizia Kievului și au avertizat într-o scrisoare deschisă pe Facebook că eliberarea acestora ar putea duce la un „val de proteste”.
Printre cei primiți în Ucraina s-au numărat 12 militari și 64 de civili, printre care și colaboratorii postului nostru de radio, jurnaliștii Stanislav Aseiev și Oleh Halaziuk, deținuți de separatiști din 2017. „Suntem încântați și ușurați că Stas și Oleh au fost eliberați", a declarat președintele Europei Libere/Libertatea, Jamie Fly, într-un comunicat de presă de duminică. „Ei au fost reținuți și ținuți în izolare timp de doi ani și jumătate, nu din cauza vreunei crime pe care au comis-o, ci pentru că au scris adevărul despre ocuparea patriei lor de către Rusia”, a adăugat el.
PEN America, un grup de advocacy pentru libertatea de expresie, a salutat și el eliberarea jurnaliștilor. „Reporterii și scriitorii au fost ținte frecvente ale separatiștilor sprijiniți de Rusia în timpul conflictului brutal din estul Ucrainei”, a spus Polina Kovaleva, directorul de proiect Eurasia PEN America.
Schimbul de prizonieri de ieri a fost al doilea schimb major de la începutul conflictului de la Donbas. Războiul din Ucraina a făcut peste 13.000 de victime de când Moscova a anexat Crimeea, în 2014, și a declanșat conflictele din estul Ucrainei. Rusia insistă că nu este parte la conflict, în ciuda dovezilor că îi sprijină activ pe separatiști.
