Întâlnire a liderilor de facto ai regiunii Nagorno-Karabah, 26 iunie
Autoritățile de facto din regiunea separatistă Nagorno-Karabah afirmă că patru soldați de etnie armeană au fost uciși la începutul zilei de 28 iunie de focuri de armă azere.
De partea cealaltă, Ministerul azer al Apărării din Azerbaidjan susține printr-un comunicat că s-a tras asupra pozițiilor sale dinspre Nagorno-Karabah și că un soldat azer a fost rănit.
Ministerul nu a comentat afirmația autorităților din Nagorno-Karabah potrivit căreia patru dintre soldații lor au fost uciși de gloanțele azere.
Incidentul are loc în contextul în care Statele Unite au deschis la 27 iunie, la Washington, trei zile de discuții de pace între miniștrii de externe din Armenia și Azerbaidjan, în cel mai recent efort de a stinge un conflict care a izbucnit în mod repetat.
La 27 iunie, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a declarat că Washingtonul este încurajat de eforturile recente ale celor două țări de a ajunge la un acord de pace. „Continuăm să credem că pacea este posibilă, iar dialogul direct este cheia pentru a rezolva problemele rămase și pentru a ajunge la o pace durabilă și demnă", a declarat Miller înainte de discuții. Miller a adăugat că discuțiile la care participă ministrul armean de externe Ararat Mirzoian și ministrul azer de externe Jeihun Bairamov vor acoperi domenii „foarte sensibile”.
Secretarul de stat american Antony Blinken a început discuțiile cu ușile închise, a doua negociere în două luni care îi aduce față în față pe adversarii din Caucazul de Sud .
Rusia, puternic implicată în medierea conflictului de lungă durată dintre cele două părți din Nagorno-Karabah, are în prezent trupe de menținere a păcii pe teren pentru a monitoriza încetarea focului negociată de Moscova, care a pus capăt la șase săptămâni de lupte mortale în august 2020.
Acest scurt conflict, soldat cu peste două mii de morți de ambele părți, a avut ca rezultat recâștigarea de către Baku a controlului asupra unei părți din Nagorno-Karabah, regiune ocupată de forțele armenești de la sfârșitul primului război din Nagorno-Karabah, în 1994.
Armenia a declarat în repetate rânduri că forțele ruse de menținere a păcii nu își respectă promisiunile de a proteja etnicii armeni din regiunea muntoasă, care este recunoscută la nivel internațional ca teritoriu al Azerbaidjanului, dar este populată predominant de etnici armeni.
În luna mai, premierul armean Nikol Pașinian a declarat că orice recunoaștere de către Erevan a Nagorno-Karabah ca parte a Azerbaidjanului va depinde de garantarea drepturilor și securității celor aproximativ 100 de mii de etnici armeni care trăiesc acolo.
Rusia a făcut presiuni asupra Azerbaidjanului pentru a permite traficul neîngrădit prin Coridorul Lacin, care leagă teritoriul de Armenia, în conformitate cu încetarea focului.
Frig și penurie | Criza continuă în regiunea separatistă Nagorno-Karabah
1/15Un cuplu plimbându-se într-o seară cețoasă, pe o stradă din Stepanakert, cel mai mare oraș din Nagorno-Karabah, 15 decembrie 2022. Locuitorii acestei regiuni separatiste din Azerbaidjan sunt, în mare parte, armeni de etnie. Este începutul blocadei din Coridorul Lacin, singura legătură terestră între această zonă și Armenia.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
2/15Blocada a fost organizată de persoane care pretind a fi activiști de mediu din Azerbaidjan. Ei susțin că Armenia a efectuat ilegal activități miniere în Nagorno-Karabah. Activiștii sunt susținuți de autoritățile azere.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
3/15Blocada punea în pericol aprovizionarea cu alimente, medicamente și combustibil a celor 120 000 de locuitori din Nagorno-Karabah. Mii de armeni au ieșit în stradă în Stepanakert la 25 decembrie pentru a protesta împotriva Azerbaidjanului.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
4/15Armeni la manifestație, cu un afiș pe care scrie „Putin! Ține-te de cuvânt!” . Manifestanții protestează în fața forțelor de menținere a păcii rusești, la un punct de control din afara orașului Stepanakert pe 27 decembrie.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
5/15Rusia a trimis 2000 de oameni ca trupe de menținere a păcii pentru a asigura astfel deschiderea coridorului Lacin, în cadrul unui acord negociat de Moscova pentru a pune capăt conflictului din 2020.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
6/15Un bărbat privește într-o oglindă lângă o casă incendiată de etnicii armeni care au evacuat satul Cerektar din Nagorno-Karabah, la 14 noiembrie 2020. În conformitate cu termenii acordului, armenii trebuiau să părăsească anumite părți din Nagorno-Karabah.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
7/15Militarii azeri păzesc un punct de control de-a lungul coridorului Lacin. Armenia susține că protestele sunt orchestrate de Azerbaidjan, iar Statele Unite au cerut autorităților de la Baku să ridice blocada.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
8/15Clienți într-un magazin alimentar aproape gol din Stepanakert, pe 7 ianuarie. După mai bine de o lună de blocadă, locuitorii din Nagorno-Karabah au declarat pentru RFE/RL că se înregistrează o criză acută de alimente, medicamente și combustibil.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
9/15Elevi încâlzindu-se în jurul unei sobe, într-o școală din Stepanakert.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
10/15Cupoanele de alimente ale unei familii din Stepanakert. Autoritățile locale armene au introdus un sistem de raționalizare la 20 ianuarie, care acoperă orezul, pastele, hrișca, zahărul și uleiul de floarea-soarelui.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
11/15Doi băieți se încălzesc lângă o sobă pe 18 ianuarie. De asemenea, autoritățile au ordonat închiderea școlilor din cauza lipsei de gaz și electricitate.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
12/15Șoferii fac coadă la benzină în Stepanakert. De asemenea, Azerbaidjanul a întrerupt când și când aprovizionarea cu gaz a regiunii Nagorno-Karabah - cel mai recent la 21 ianuarie.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
13/15O femeie și fiul ei iau cina la lumina lumânărilor în casa lor din Stepanakert.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
15/15Două femei în vârstă se încălzesc lângă un radiator în Stepanakert.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
Secvența anterioară
Secvența următoare
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat la 23 iunie că intrarea pe coridor a fost blocată de Azerbaidjan, într-o acțiune care a sporit tensiunile într-un moment în care Baku și Erevan încearcă să negocieze un tratat de pace.
Sunt informații potrivit cărora coridorul ar fi fost blocat din 15 iunie. Dar Baku a insistat că accesul civililor și al convoaielor de ajutor este permis, în ciuda îngrijorărilor exprimate de Crucea Roșie Internațională că blocarea convoaielor de ajutor ar putea cauza o criză alimentară și de medicamente.
Baku, care a înființat un punct de control de-a lungul coridorului după luni de zile în care acesta a fost blocat, în ciuda armistițiului care prevedea deblocarea tuturor rutelor, a declarat că activiștii azeri care protestează față de presupusele exploatări miniere ilegale sunt responsabili pentru orice blocaje.
