De partea cealaltă, Ministerul azer al Apărării din Azerbaidjan susține printr-un comunicat că s-a tras asupra pozițiilor sale dinspre Nagorno-Karabah și că un soldat azer a fost rănit.
Ministerul nu a comentat afirmația autorităților din Nagorno-Karabah potrivit căreia patru dintre soldații lor au fost uciși de gloanțele azere.
Incidentul are loc în contextul în care Statele Unite au deschis la 27 iunie, la Washington, trei zile de discuții de pace între miniștrii de externe din Armenia și Azerbaidjan, în cel mai recent efort de a stinge un conflict care a izbucnit în mod repetat.
La 27 iunie, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a declarat că Washingtonul este încurajat de eforturile recente ale celor două țări de a ajunge la un acord de pace. „Continuăm să credem că pacea este posibilă, iar dialogul direct este cheia pentru a rezolva problemele rămase și pentru a ajunge la o pace durabilă și demnă", a declarat Miller înainte de discuții. Miller a adăugat că discuțiile la care participă ministrul armean de externe Ararat Mirzoian și ministrul azer de externe Jeihun Bairamov vor acoperi domenii „foarte sensibile”.
Secretarul de stat american Antony Blinken a început discuțiile cu ușile închise, a doua negociere în două luni care îi aduce față în față pe adversarii din Caucazul de Sud .
Rusia, puternic implicată în medierea conflictului de lungă durată dintre cele două părți din Nagorno-Karabah, are în prezent trupe de menținere a păcii pe teren pentru a monitoriza încetarea focului negociată de Moscova, care a pus capăt la șase săptămâni de lupte mortale în august 2020.
Acest scurt conflict, soldat cu peste două mii de morți de ambele părți, a avut ca rezultat recâștigarea de către Baku a controlului asupra unei părți din Nagorno-Karabah, regiune ocupată de forțele armenești de la sfârșitul primului război din Nagorno-Karabah, în 1994.
Armenia a declarat în repetate rânduri că forțele ruse de menținere a păcii nu își respectă promisiunile de a proteja etnicii armeni din regiunea muntoasă, care este recunoscută la nivel internațional ca teritoriu al Azerbaidjanului, dar este populată predominant de etnici armeni.
În luna mai, premierul armean Nikol Pașinian a declarat că orice recunoaștere de către Erevan a Nagorno-Karabah ca parte a Azerbaidjanului va depinde de garantarea drepturilor și securității celor aproximativ 100 de mii de etnici armeni care trăiesc acolo.
Rusia a făcut presiuni asupra Azerbaidjanului pentru a permite traficul neîngrădit prin Coridorul Lacin, care leagă teritoriul de Armenia, în conformitate cu încetarea focului.
Frig și penurie | Criza continuă în regiunea separatistă Nagorno-Karabah
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat la 23 iunie că intrarea pe coridor a fost blocată de Azerbaidjan, într-o acțiune care a sporit tensiunile într-un moment în care Baku și Erevan încearcă să negocieze un tratat de pace.
Sunt informații potrivit cărora coridorul ar fi fost blocat din 15 iunie. Dar Baku a insistat că accesul civililor și al convoaielor de ajutor este permis, în ciuda îngrijorărilor exprimate de Crucea Roșie Internațională că blocarea convoaielor de ajutor ar putea cauza o criză alimentară și de medicamente.
Baku, care a înființat un punct de control de-a lungul coridorului după luni de zile în care acesta a fost blocat, în ciuda armistițiului care prevedea deblocarea tuturor rutelor, a declarat că activiștii azeri care protestează față de presupusele exploatări miniere ilegale sunt responsabili pentru orice blocaje.
