La Chișinău, ministra justiției a anunțat anularea concursului pentru preselecția candidaților la funcția de procuror general, organizat sub patronajul Ministerului Justiției. Iar Guvernul a decis miercuri că această preselecție va fi făcută de premier, o „răspundere politică” pe care Maia Sandu a declarat că și-o asumă. Indiferent de argumentele invocate de ministra justiției pentru anularea concursului, fapt este că în acest moment s-a revenit în punctul în care alegerea este una politică. Suficient pentru Partidul Socialiștilor să se indigneze și să o acuze pe Maia Sandu că ar vrea chiar să provoace căderea Guvernului.
Guvernul Maiei Sandu a anulat rezultatele propriului concurs de selecţie a procurorului general, acuzând socialiştii că l-au viciat prin trimisul lor în comisie, care i-ar fi depunctat pe cei mai buni şi supraevaluat pe cei mai slabi candidaţi.
„Rezultatele au fost influenţate semnificativ. În calitate de ministru al justiţiei şi membru al comisiei, nu pot să promovez lista la Consiliul Procurorilor”, a declarat ministra justiţiei, Olesea Stamate.
Socialiştii au ripostat: „Ei au fost cei care au decis cine sunt cei patru, ca la urmă să ne trezim că iarăşi concursul a fost anulat. Noi ce treabă avem aici?”, se întreba un deputat socialist, Grigore Novac, într-o conferinţă convocată de fracţiunea PSRM din Parlament pentru a-i cere ministrei Stamate demisia.
Ministra, pe de altă parte, susţine că socialiştii au totuşi cea mai directă legătură cu vicierea concursului. Dacă Petru Bobu, un fost procuror care a ajuns în comisia de concurs prin voinţa preşedintei Parlamentului, socialistei Zinaida Grecianâi, ar fi fost obiectiv, afirmă Stramate, printre candidaţi s-ar fi regăsit şi numele lui Ştefan Gligor, descalificat în urmă cu o săptămână de comisie, spre furia suporterilor cunoscutului avocat şi activist civic.
La scurt timp de la anularea concursului, Guvernul adopta, prin asumare de răspundere, o lege ce ar împuternici-o pe Maia Sandu să-i selecteze ea pe candidaţii propuşi Consiliul Procurorilor pentru numirea finală, iar Maia Sandu explica în felul următor decizia Guvernului său de a apela la o astfel de formulă.
„Justiţie adevărată am promis atunci când am fost de acord să devin prim-ministru şi acest obiectiv a stat la baza creării şi menţinerii acestei majorităţi parlamentare. Funcţia de prim-ministru este secundară pentru mine în comparaţie cu misiunea de a construi un stat de drept, de a asigura justiţie adevărată. Noi am dus o luptă grea şi lungă, am făcut şi compromisuri ca să putem îndeplini această misiune şi nu putem să ratăm această misiune. Ţara are nevoie de un procuror onest, corect, curajos. Din păcate, procesul de desemnare a procurorului general a fost viciat.”
Maia Sandu a devenit premier în urmă cu cinci luni după ce formaţiunea sa politică se aliase, alături de cea a lui Andrei Năstase, cu un partid rival şi cu viziuni geopolitice diametral opuse, cel socialist, pentru a-i lipsi de putere pe democraţii lui Vlad Plahotniuc. Cele trei formaţiuni au început însă să se certe în timpul recentului scrutin local, care l-a adus în fruntea primăriei capitalei pe un socialist, Ion Ceban, iar perdantul cursei, Andrei Năstase, crede că a pierdut inclusiv din cauza coalizării cu socialiştii. Maia Sandu, care sugerase de mai demult că îl suspectează pe liderul neformal al socialiştilor, preşedintele Igor Dodon, că ar vrea să-şi resubordoneze după plecarea lui Plahotniuc justiţia, a devenit acum mai categorică.
Noi suntem aici în primul rând pentru a curăța statul, pentru a face ordine în justiţie...
„Este responsabilitatea noastră politică. Noi ne-am asumat să aducem oameni oneşti în această funcţie, respectiv, trebuie să ne asigurăm că avem pârghii - acesta este motivul din care am ales această cale. Este un pas riscant, dar noi suntem aici în primul rând pentru a curăţa statul, pentru a face ordine în justiţie. Dacă nu avem în majoritate angajamente sincere pentru reformă, alte procese nu-şi au rostul.”
Socialiştii, de altă parte, care o acuză pe prim-ministra Sandu de încercarea de a-şi subordona procuratura, au mai spus astăzi că Sandu încalcă, prin asta, acordul de coaliţie. Un deputat socialist, Vasile Bolea, a sugerat chiar că, dată fiind perspectiva clară că Guvernul va cădea urmare a acestei acţiuni, miza Blocului ACUM ar putea fi să-şi păstreze controlul asupra procuraturii, dacă nu printr-un viitor procuror, atunci prin cel interimar desemnat în urmă cu câteva luni:
„Daţi-vă o întrebare: da ce stă după anularea acestui concurs? Nu faptul că o să rămână dl Robu, finul cumetrei ministrului de interne în calitate de procuror interimar? Şi acuma faceţi legătură: de cine este desemnată în funcţia dna ministru Stamate? Oare nu este ea aliniată la un partid care face parte din Blocul ACUM? Iată aceste întrebări să vi le daţi şi să le daţi şi actorilor implicaţi în acest dezmăţ”.
Situaţia se va clarifica în următoarele zile, când socialiştii vor trebui fie să accepte legea votată astăzi de Guvern, fie să-i înainteze acestuia o nouă moţiune, dacă fireşte nu o vor vota pe cea mai veche, a democraţilor. Reacţia de astăzi a socialiştilor arată oricum că atât existenţa legii, cât şi existenţa de mai departe a Guvernului şi a coaliţiei este de scurtă durată.
