Schimbări în vârful administrației de la Tiraspol: se clatină barca?

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.

Expertul ONU în domeniul drepturilor omului, Thomas Hammarberg, a prezentat un raport despre respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului. Freedom House și concluziile sale privind democrația în lume. Ce înseamnă schimbările din garnitura din vârful administrației de la Tiraspol, făcute cu maximă discreție și minimă mediatizare? Și primul proces împotriva unei organizații neguvernamentale a avut loc la Tiraspol. Centrul Apriori este acuzat de activitate politică ilegală pe bani din străinătate după ce a organizat o expoziție unde a fost criticată conducerea regiunii și denunțate presiunilor asupra jurnaliștilor.

Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

***

Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Tiraspolul insistă asupra respectării în volum deplin a înțelegerilor anterioare semnate cu Chişinăul, inclusiv la capitolul telecomunicații și încetarea a ceea ce administrația separatistă numește „dosare politice” deschise de autoritățile Republicii Moldova pe numele unor responsabili din regiunea transnistreană. Declarații în acest sens a făcut șeful echipei de negociatori transnistreni, Vitali, Ignatiev, la o întâlnire avută cu reprezentanții mediatorilor și observatorilor din formatul 5+2. Ignatiev a menționat că e nevoie de continuarea cooperării pentru soluționarea problemelor social-economice existente între cele două maluri ale Nistrului.

În paralel, Chişinăul continuă să insiste asupra faptului că negocierile trebuie să avanseze pe toate cele trei coșuri, inclusiv cel politic. Declarația a fost făcută de șeful Biroului de reintegrare, Marian Gherman, în cadrul unei întrevederi cu consilierul ambasadei Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, Piotr Picz. Gherman a mai spus că este nevoie și de „monitorizarea gestionării optime a aspectelor în materie de securitate”, precizând că Chişinăul este îngrijorat de ceea ce funcționarul a numit „acțiuni provocatoare ale Tiraspolului” – așa-numitele acte semnate de către liderul de la Tiraspol precum că satul Varnița și unele localități din raionul Dubăsari se află sub controlul temporar al Republicii Moldova și deschiderea unei pretinse reprezentanțe a regiunii transnistrene la Moscova.

Tensiuni au existat și la ultimele ședințe ale Comisiei Unificate de Control, unde Chişinăul și Tiraspolul se acuză reciproc de încălcări în Zona de securitate. În același timp, Tiraspolul a avertizat Chişinăul să nu introducă forțe suplimentare de menținere a ordinii publice în localitățile din Zona de securitate pentru asigurarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 24 februarie. Alegerile din câteva localități de pe malul stâng al Nistrului, dar aflate sub jurisdicția Chişinău, în special cele din satul Corjova, sunt blocate de regulă de forțele de ordine transnistrene.

Bărbații din stânga Nistrului cu vârsta de până la 50 de ani sunt chemați la un cantonament de pregătire a contingentului de pacificatori transnistreni, care va dura trei luni. La finalul acestuia, cei mai buni participanți vor putea deveni militari în bază de contract. Presa de la Tiraspol anunță că participanții au echipamentul, cazarea și masa inclusă și vor primi câte 2500 de ruble pe luna în perioada cantonamentului. Iar cei care vor deveni militari în bază de contract vor fi remunerați cu 3500 de ruble, aproximativ 210 de dolari lunar.

Artileriștii din cadrul armatei transnistrene efectuează exerciții militare cu ieșire pe teren care durează o săptămână. Exercițiile sunt parte a pregătirilor pentru aplicațiile militare din primăvară, când cor avea loc inclusiv trageri de luptă, anunță presa de la Tiraspol. Exercițiile militare în stânga Nistrului au loc practic săptămânal. La acestea participă atât militarii din așa-numita armată transnistreană, cât și cei din Grupul operativ de trupe ruse staționat în zonă.

Agenții economici din Republica Moldova, inclusiv cei din regiunea transnistreană, în continuare nu-și pot exporta producția pe piața rusească din cauza embargoului impus de Rusia. Guvernul de la Moscova a interzis importul de la începutul acestui an al tuturor mărfurilor care tranzitează Ucraina. Administrația de la Tiraspol a declarat anterior că negociază problema cu Moscova. Iar președintele Igor Dodon a declarat că a discutat problema cu președintele rus Vladimir Putin. Ultimul a dat asigurări acum două săptămâni că există decizia de principiu ca fructele și legumele moldovenești să poată fi exportate liber în Rusia și că decizia va fi formalizată într-o hotărâre a guvernului rus în scurt timp. Putin a mai spus că decizia va fi valabilă până la sfârșitul lunii martie. Nu este clar ce se va întâmpla după această dată și nici cum se va proceda în cazul producției industriale, textile și de altă natură livrate pe piața rusească.

Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la Radio Europa Liberă.

Guvernul de la Moscova a avizat pozitiv proiectul de lege privind eventuala deconectare a internetului în Rusia de la rețeaua globală. Autorii proiectului de lege invocă pretinse acțiuni agresive ale Statelor Unite ale Americii în spațiul cibernetic.

Rada supremă de la Kiev a introdus în Constituția Ucrainei obiectivul strategic de aderare a țării la Uniunea Europeană și NATO. Luând cuvântul înainte de vot, președintele Petro Poroșenko a declarat că Rusia a reușit să declanșeze o agresiune împotriva Ucrainei pentru că unii politicieni ucraineni au promovat principiul neutralității țării.

Parlamentarii ucraineni au votat să interzică prezența cetățenilor ruși în misiunile de monitorizare a alegerilor din acest an. OSCE a transmit Kievului echipa de monitorizare a scrutinului prezidențial din 31 martie, pe care se aflau doi cetățeni ruși. Potrivit noii legi, Ucraina nu poate accepta observatori electorali dintr-o țară recunoscută oficial de Kiev drept „stat agresor și o putere ocupantă”.

Țările NATO au semnat protocolul de aderare al Macedoniei, care urmează să devină a 30-a membră a alianței politico-militare, probabil vara aceasta. Aderarea a devenit posibilă datorită acordului de normalizare a relațiilor cu Grecia, prin care fosta republică iugoslavă a acceptat să-și schimbe denumirea în Macedonia de Nord.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: Expertul ONU în domeniul drepturilor omului, Thomas Hammarberg, a vizitat săptămâna trecută Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, și a prezentat un raport despre respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului sau, mai bine zis, un raport despre felul cum au fost aplicate propriile sale recomandări în această privință făcute cu șase an în urmă.

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au întrebat oamenii întâlniți întâmplător pe stradă ce opinie au cu privire la respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană.

- Drepturile omului nu se respectă, în opinia mea. Deși oamenii în Transnistria trăiesc mult mai bine – în Chişinău sunt foarte mulți săraci.

​- La mine nu se încalcă nimic. Un pic m-au jignit cu pensia – calculele sunt unele, iar când să primesc banii, e altă sumă. Am sunat și mi s-a spus că următoarea majorare va fi la 80 de ani, peste un an și jumătate, că mi-a fost majorată cu 200 de ruble pensia la 70 și 75 de ani și e destul. Mi-a fost obijduitor un pic… Chiar am plâns.

- Habar n-am. Eu o duc bine. Iar când o duci bine e păcat să te plângi. Eu nu am pretenții.

- Eu în general nu urmăresc politica. Mi se pare că s-a îmbunătățit un pic.

- Nu, nu se încalcă drepturile. Dacă ai nevoie de ceva trebuie să întrebi, să mergi la instituții și ți se răspunde, ți se rezolvă problemele. Și apoi te mai duci și pe la alte instituții, și tot așa. Așa că totul este bine.

- Eu nu lupt pentru ce este al meu, pentru că știu că nu voi reuși să obțin nimic. Pentru că de fiecare dată ți se spune că ceva nu e în regulă, lipsește vreun act și ți se dă un șut în fund și te trimit la plimbare.

- Cred că fiecare vede lucrurile în felul lui. Pentru unii se îmbunătățește, pentru alții se înrăutățește. Dar îmbunătățiri nu prea se văd. Și în consecință toată lumea pleacă. Ca mamă tânără pot spune că îndemnizația nu se mărește, iar acum s-a anunțat că se va scumpi mâncarea pentru copii – pe noi asta ne afectează foarte mult.

- Mie mi se pare că totul a rămas cum a fost, mișcări deosebite în sus sau în jos nu văd. Pur și simplu trebuie să se respecte constituția. Și asta nu se respectă din păcate. Dar acest lucru trebuie soluționat la nivel înalt – de președinte, de guvern. Din păcate noi nu putem face nimic cu asta. Iar de ridicat proteste nu este o soluție, cel puțin în regiunea noastră. Pentru că în Europa e un pic altă situație – acolo când se ridică proteste se fac și schimbări.

- Naiba să-i pieptene! Ei promit una, dar fac cu totul altceva. Așa că întrebați-i mai bine pe politicieni. Pentru tineri trebuie de creat condiții – ca tinerii să poată lucra aici, să nu plece nicăieri, să aibă salarii bine. Dar nu așa ca acum – promit multe la televizor, dar de fapt nu se face nimic.

***

Europa Liberă: Expertul ONU în domeniul drepturilor omului, Thomas Hammarberg, a declarat că a elaborat, pe lângă raport, și o listă cu 50 de recomandări adresate administrației de la Tiraspol pentru îmbunătățirea situației.

Evaluarea expertului ONU Thomas Hammarberg constată că respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană s-a îmbunătățit la mai multe capitole, dar că au fost înregistrate doar „progrese minime” în asigurarea unui sistem de justiție corect, imparțial și non-corupt. Alla Ceapai are detalii:

Starea de lucruri privind respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană s-a îmbunătățit la mai multe capitole, dar progrese durabile nu sunt posibile în lipsa unui plan de acțiuni pe termen lung, constată expertul superior al ONU pentru drepturile omului, Thomas Hammarberg în raportul său. Documentul analizează în ce măsură recomandările făcute în precedentul său raport, cel din 2013, au fost îndeplinite.

Expertul atestă în general o creștere a gradului de conștientizare a drepturilor persoanelor cu dizabilități, ale victimelor violenței domestice precum şi a diverselor aspecte legate de HIV și TBC. Expertul atestă o îmbunătățire semnificativă a condițiilor de identificare și tratament al HIV și tuberculozei în închisori. Cu toate acestea, ratele înalte ale arestului preventiv și pedepsei cu închisoarea, dar și condițiile de detenție rămân a fi domenii de îngrijorare. Expertul şi-a menținut recomandarea de acum cinci ani cea de a micșora numărul aresturilor preventive, inclusiv în rândul minorilor. O altă recomandare este eliminarea măsurilor disciplinare inumane în penitenciare.

Thomas Hammarberg a criticat o lege recent adoptată care limitează activitatea mai multor ONG-uri definite ca fiind politic angajate şi a celor finanţate din exterior.

„Această legislaţie poate fi folosită pentru acţiuni represive faţă de unele organizaţii”, a menţionat expertul. După părerea sa, aceste norme legale pot fi aplicate arbitrar şi ar putea restricţiona inclusiv activităţile legate de protejarea drepturilor omului.

El a mai afirmat că reprezentanţi din mai multe ONG-uri i-au raportat dificultăţi în accesarea de granturi externe, dificultăţi cauzate de existența unei proceduri de autorizare la consiliul de coordonare a granturilor transnistrene, precum și din cauza unor reglementări restrictive. Expertul a recomandat revizuirea acestor norme legale şi evitarea practicilor de control asupra organizaţiilor neguvernamentale.

Expertul constată progrese minime şi în asigurarea unui sistem de justiție corect, imparțial, non-corupt și profesional.

Foarte gravă şi îngrijorătoare rămâne a fi situaţia romilor, afirmă expertul ONU. Multe dintre persoanele de etnie romă sunt analfabete, nedocumentate și sărace. Copiii romi sunt marginalizați în grădinițe și rata de absenteism școlar este foarte ridicată. Majoritatea romilor nu sunt angajați în câmpul muncii, iar cei care sunt angajați, sunt discriminați la locul de muncă. Majoritatea persoanelor rome nu au acces la servicii de sănătate calitative și accesibile. Persoanele de etnie roma în etate, romii cu dizabilități și femeile roma sunt printre cei mai afectați, afirmă Thomas Hammarberg.

El a apreciat avansarea în ultimul timp a negocierilor politice bilaterale, dar și în formatul 5+2 ce au dus la soluționarea unor chestiuni importante de drepturile omului, cum ar fi recunoașterea diplomelor de studiu emise de universităţile din regiune și funcționarea școlilor cu grafie latină de pe malul stâng al Nistrului. „Este esențial de a folosi acest avânt și de a sistematiza eforturile. Dimensiunea de drepturile omului ar trebui să fie și mai proeminent încorporată în procesul de reglementare”, a spus Thomas Hammerberg.

Prezentă la lansarea raportului, experta Promo-LEX Nicoleta Hriplivîi a menţionat că aceste monitorizări pe care le face ONU o dată la cinci ani nu ar fi suficiente pentru o regiune gri în care nimeni nu e lăsat să monitorizeze cum se respectă drepturile omului. Experta s-a mai arătat îngrijorată de fenomenul răpirii persoanelor de pe malul drept al Nistrului de către organele securităţii din regiunea transnistreană.

„Şi asta se întâmplă sistematic, respectiv riscă fiecare cetăţean deoarece dumnealor au acces liber pe malul drept, iar noi nu avem acces.”

Reprezentantul avocatului poporului în Varniţa, Veaceslav Ursu, a menţionat că inclusiv accesul ombudsmanului R. Moldova în regiune rămâne în continuare limitat.

„Autorităţile din stânga Nistrului ne consideră pe noi cetățeni străini. Ombudsmanul copilului, Maia Bănărescu, a vrut să se deplaseze la un liceu cu predare în limba română din regiune şi i s-a spus că ea reprezintă un pericol pentru regiune. Faceţi-vă concluziile.”

El a mai spus că cetăţenii din stânga Nistrului nu se adresează avocatului poporului de frică să nu fie ulterior persecutaţi de administrația transnistreană.

***

Europa Liberă: Cel mai recent raport al organizației internaționale Freedom House menționează Republica Moldova printre țările „parțial libere” și la capitolul democrație, și la cel al libertății economice. Potrivit experților, motivele din cauza cărora țara nu reușește să devină prosperă sunt corupția endemică și influențele care vin din partea Rusiei. Relatează Diana Răileanu:

Pentru al 13-lea an consecutiv, organizația internațională Freedom House constată că „democrația este în retragere” în întreaga lume. Tendința aceasta nu a ocolit nici Republica Moldova, care a înregistrat un regres de trei poziții. În prezent se află pe locul 61, la două puncte distanță de țara vecină Ucraina, care însă se confruntă din 2014 cu un conflict secesionist.

Orice regres democratic ar trebui să dea de gândit autorităților unui stat, e de părere comentatorul politic Ion Tăbârță, care constată că deși Republica Moldova se află în clasamentul statelor „parțial libere” e totuși mai aproape de zona nedemocratică și societățile totalitare.

„Am avut perioade când Republica Moldova practic atinsese scoruri care încă puțin și ne plasau în topul societăților democratice, chiar pe anumite criterii de evaluare noi eram societate democratică. Însă, acum, în ultimii ani, noi vedem o involuție a scorurilor acumulate de către Republica Moldova. De aceea, evaluările făcute de Freedom House sunt un barometru foarte important atât la nivel de clasă politică, cât și de societate că lucrurile nu merg în direcția corectă în Republica Moldova.”

Desigur, autoritățile s-ar putea apăra spunând că, de fapt, democrația este afectată în întreaga lume, și nu doar în Republica Moldova, anticipează Ion Tăbârță. În acest caz, însă, guvernanții care se laudă că nivelul de trai este unul în creștere ar trebui s-o facă cu jumătate de gură, crede expertul.

***

Europa Liberă: Am discutat cu Ion Tăbârță și referitor la felul în care a fost văzută situația din regiunea transnistreană în raportul Freedom House.

Ion Tăbârță: „Principala concluzie este că, de fapt, regiunea transnistreană nu este un teritoriu liber. Dacă ne uităm la notele acumulate pe criteriile de bază, este clar că regiunea transnistreană la aspectele ce țin de libertate, drepturi politice, libertăți civice nu este o societate liberă. Asta cred că este principala concluzie.”

Europa Liberă: Am văzut pe rețele de socializare anumite obiecții și dezbateri legate de faptul că Transnistria a fost inclusă – cu asteriscul de rigoare, evident – dar a fost inclusă în acest raport de rând cu țări recunoscute, pentru că la Tiraspol ar putea fi interpretat ca o cvasi-recunoaștere.

​Ion Tăbârță: „Nu, nu este o cvasi-recunoaștere. Trebuie să spunem că acest tip de evaluare nu se referă doar la regiunea transnistreană, mai sunt acolo teritorii necontrolate de către autoritățile constituționale care sunt evaluate.

De fapt, mai degrabă este o recunoaștere a faptului că autoritățile de la Chișinău de facto nu controlează acest teritoriu. Pentru că pe undeva într-adevăr este incorect pentru a evalua întreaga Republică Moldova legată de anumite scoruri democratice, incluzând teritorii pe care Chișinăul nu le controlează. Pentru că trebuie să ne uităm la scorul pe care îl are Republica Moldova – da, și Republica Moldova e cu tendințe în involuție democratică – însă scorul Republicii Moldova este mult mai mare decât cel al regiunii transnistrene.

Desigur că aceste aspecte pe undeva sunt deranjante, dar, totodată, este o realitate pe care noi nu putem deocamdată să o combatem – că acest teritoriu nu este controlat de către autoritățile constituționale de la Chișinău.

Iar referitor la viitorul regiunii transnistrene – va fi aceasta reintegrată în componența Republicii Moldova sau, dimpotrivă, va avea o altă evoluție – nu depinde de anumite evaluări făcute de instituții de cercetare la nivel internațional, da, trebuie să recunoaștem, foarte prestigioase. Depinde de autoritățile Republicii Moldova și desigur de marii actori care sunt implicați în soluționarea problematicii transnistrene.

Însă, desigur, în primul rând, depinde de Republica Moldova și cum va reuși ea să negocieze și să-și mențină propria poziție și în general să aibă o poziție unitară, consolidată pe problematica transnistreană. Pentru că la noi știm foarte bine că avem câteva centre politice, care văd în mod diferit soluționarea problematicii transnistrene.”

Europa Liberă: Tot în contextul drepturilor omului, săptămâna trecută regiunea transnistreană a fost vizitată de reprezentantul ONU pentru drepturile omului, dl Hammarberg, care a venit cu anumite recomandări. Și el spune că dialogul cu autoritățile transnistrene s-a îmbunătățit acum față de cum era.

Ion Tăbârță: „Situația drepturilor omului în regiunea transnistreană este una problematică. Trebuie să începem de la faptul că în regiunea transnistreană nu există pluralism de opinii.

Această regiune tot timpul a fost subordonată unui centru clar informațional propagandistic cu nuanțe clare pro-ruse, anti-europene, anti-NATO, dar și anti-Republica Moldova.

Și această lipsă de pluralism de opinii se explică prin faptul că în societatea transnistreană s-a menținut acel tip de abordare informațională care a fost în perioada sovietică și chiar uitându-ne ce învață ei în școli sau care sunt măsurile educative, la aspecte ideologice este evident că anumite mesaje sovietice au fost transpuse și în perioada post-sovietică cu nuanțe clare pro-ruse.

De la faptul că nu avem pluralism politic în societatea regiunii transnistrene acest lucru s-a transmis și la alte aspecte legate de drepturile omului care sunt problematice. Cetățeanul dacă nu se implică în politică, cetățeanul dacă nu este activ civic, cetățeanul dacă este, hai să spunem așa, cuminte, atunci el în linii mari nu are probleme legate de drepturile omului. Însă dacă cetățeanul este activ politic și este împotriva puterii de acolo, dacă el încearcă să-și revendice anumite drepturi legate de aspectele civice sau în general de orice tip de libertate, dacă el inițiază cumva o afacere sau vrea să manifeste o anumită doză de libertate, imediat el este taxat și pedepsit sau, cel puțin, luat sub observare de așa-numitele autorități de forță, de justiție din regiune.

De aceea, desigur, aspectele legate de drepturile omului rămân în continuare foarte precare în regiunea transnistreană.

De fapt, unul dintre cele trei coșuri în reglementarea transnistreană se referă anume la aspectele legate de drepturile omului, pe care noi știm, Chișinăul așa și n-a reușit să-l deschidă. Doar anumite aspecte au fost tatonate, însă nici pe departe subiectul drepturilor omului nu este prezent în regiunea transnistreană. Ba mai mult, anumite organizații care observau procesele de respectare a drepturilor omului în regiunea transnistreană sunt interzise. Ne aducem aminte că în anumite perioade însăși Misiunea OSCE în Republica Moldova a fost acolo non grata.

De aceea poate în observațiile făcute de anumiți experți sau reprezentanți ai organizațiilor internaționale se atestă o anumită îmbunătățire, această îmbunătățire trebuie să recunoaștem că este una minimă, dacă doriți, un fel de îmbunătățire dozată cu permisiunea autorităților de acolo tot pentru anumite beneficii ale puterii politice de la Tiraspol.”

Europa Liberă: Atunci când vorbeați despre libertatea de participare și de expresie în regiunea transnistreană, cred că ar fi de menționat cazul Centrului Apriori de la Tiraspol, cunoscutul Club 19, care a avut săptămâna trecută un prim proces, în cadrul căruia este acuzat de procuratura regiunii de activitate politică ilegală cu finanțare din străinătate. Deci, o lege pe calapod rusesc, care vine să pună „la colț”, cumva, organizațiile neguvernamentale. Și în contextul acesta voiam să vă întreb cum vedeți Dvs. aspectul acesta al libertății activității civice și activității neguvernamentale în regiunea transnistreană?

Ion Tăbârță: „Activitatea organizațiilor necomerciale este una foarte problematică în regiunea transnistreană. Aceste organizații dacă sunt și dacă activează fără probleme este cumva în suportul regimului de acolo sau cu acordul regimului de acolo pentru a-l susține.

Iar acele organizații nonguvernamentale, care au și o anumită sponsorizare din exterior și care cumva sunt critice sau nu fac jocurile regimului de acolo, ele au probleme serioase în activitatea lor. Dvs. ați menționat că se merge după calapodul rusesc, unde știm foarte bine că, practic, activitatea ONG-urilor finanțate din exterior a fost interzisă. Asta s-a pornit încă de la început anilor 2000 când a fost interzisă activitatea SOROS în Federația Rusă și s-a ajuns până acolo că și Martorii lui Iehova deja să fie declarați interziși în Federația Rusă.

În regiunea transnistreană au fost preluate în versiune desigur „mini” aceste metode, iar activitatea oricărui ONG în mod independent este una foarte deficitară. Și pot să confirm acest lucru, fiind reprezentant al unui ONG care avem anumite proiecte, studii, cercetări legate de problematica transnistreană, că este foarte dificil de a identifica anumiți parteneri din regiunea din stânga Nistrului pentru a avea anumite proiecte comune.”

***

Europa Liberă: Așadar, după cum ați auzit și în discuția cu Ion Tăbârță, la Tiraspol a avut loc primul proces împotriva organizației neguvernamentale Apriori, în baza căreia funcționează cunoscutul Club 19 – un centru cultural care găzduiește expoziții, proiecții de filme, concerte și dezbateri.

La sfârșitul anului trecut Procuratura din regiunea transnistreană a acuzat organizația neguvernamentală Apriori de activitate politică ilegală finanțată pe bani din străinătate, după ce centrul a organizat o expoziție despre presiunile asupra jurnaliștilor din stânga Nistrului și a criticat politica liderului transnistrean. Evgheni Dunaev, președintele centrului Apriori, a scris atunci pe pagina sa de Facebook că sesizarea venită de la Procuratură este o consecință a unei legi adoptate la Tiraspol pe modelul rusesc, care interzice organizațiilor neguvernamentale să se ocupe de politică.

Centrul Apriori este acuzat că în iunie 2018 a organizat o expoziție numită „Presa sub presiunea a trei atmosfere: Smirnov, Șevciuk, Krasnoselski”, iar în cadrul discuțiilor au fost criticate intențiile administrației transnistrene de a închide mai multe portaluri on-line. A doua acuzație ține de prelegerea „Sistemul electoral mixt și perspectivele lui pentru Transnistria”, ținută de expertul Anatoli Dirun, în cadrul căreia acesta a propus ca deputaților să li se interzică să aibă afaceri cât dețin mandatul și a afirmat că „în Transnistria s-a instituit un model oligarhic de conducere”.

Corespondentul publicației NewsMaker la Tiraspol notează că la procesul care a avut loc săptămâna trecută procurorii nu au putut formula foarte clar în ce constă încălcarea comisă de Centrul Apriori, în schimb erau foarte interesați de opiniile personale ale directorului acestuia și de numărul de participanți la evenimentele organizate de Club 19. Avocatul Centrului Apriori, Stepan Popovski, a declarat în cadrul procesului că demersul procurorilor este de fapt o încălcare a dreptului la libera exprimare garantată de constituția regiunii, precum și a dreptului de a se informa cu privire la activitatea instituțiilor publice și a participa direct și indirect la administrarea treburilor publice.

Procesul a fost amânat pentru data de 12 februarie. Stepan Popovski a mai spus că Centrul Apriori va contesta atacul Procuraturii transnistrene pe toate căile, mergând până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

***

Europa Liberă: Un alt eveniment interesant din stânga Nistrului care a trecut practic neobservat a fost destituirea din funcție a președintelui Sovietului suprem, a legislativului de la Tiraspol, Alexandr Șcerba, și numirea la scurt timp a unui nou președinte, Alexandr Korșunov, care fusese anterior șef al comisiei pentru buget din legislativul transnistrean. Presa oficială din regiune nu a publicat nicio informație cu privire la destituirea șefului Sovietului suprem și motivele care au stat în spate.

Am stat de vorbă despre această schimbare surprinzătoare de cadre cu jurnalistul de la NewsMaker, Evgheni Șolari:

Europa Liberă: Știrea care a apărut după numirea noului președinte al Sovietului suprem spunea că Transnistria are nevoie acum de „decizii corecte” și „lucru consolidat”. Poate că aceasta era problema fostului președinte?

Evgheni Șolari: „Eu cred că demisia lui Alexandr Scerba a arătat că în culoarele partidului puterii din Transnistria, Partidul Obnovlenie, și ale holdingul Sheriff care stă în spatele acestuia nu există acea unitate care se considera anterior că ar exista.

Percepția era că există o forță unitară, consolidată, ghidată dintr-un centru unic și сă toți merg încolonați. De facto nu e chiar așa. În cadrul partidului există diverse grupuri cu propriile lor interese care în felul lor, din interior, luptă pentru putere, pentru influență și pentru încrederea oamenilor care adoptă decizii cu privire la promovările sau retrogradările din partid. Și prin această demisie au ieșit la suprafață contradicțiile dintre aceste grupuri.

Faptul că a fost numit un nou speaker, Korșunov, și că s-a votat unanim, arată că acest conflict nu va merge mai departe în acest moment și că s-a ajuns la un nou echilibru de putere în acest sistem.”

Europa Liberă: Foarte interesant a fost că presa oficială de la Tiraspol nu a scris despre această demisie. Cum se poate explica acest lucru?

Evgheni Șolari: „Eu cred că s-a decis să nu se accentueze prea mult atenția publică asupra faptului că există aceste contradicții, acest conflict. Adică să nu se dea un semnal societății transnistrene că exista vreo instabilitate. Informația oricum a ajuns la publicul interesat, dar nu a fost explicată în niciun fel și nimeni nu a înțeles ce s-a întâmplat de fapt. Și pentru a nu fi nevoiți să explice situația ea a fost prezentată ca un eveniment minor care ține de rotația de cadre.

După o anumită perioadă s-a anunțat doar că interimatul funcției este deținut de Galina Antiufeeva, dar de demiterea propriu-zisă și de cauzele ei nu s-a comunicat nimic, pentru a nu bulversa societatea. Acum a fost numit un alt președinte care a fost votat unanim și e ca și cum nu a fost niciun fel de șoc și totul este stabil.”

Europa Liberă: Ați menționat că votul a fost unanim. Ce înseamnă acest lucru – că au fost eliminate toate vocile incomode? Anterior existau măcar câțiva deputați care votau împotrivă sau se abțineau – adică existau anumite voci în opoziție.

Evgheni Șolari: „Opoziție în cadrul legislativului transnistrean acum nu există. Anterior era Oleg Horjan, dar acum, că a fost închis pentru patru ani, e clar că a ieșit din jocul politic pentru o anumită perioadă. Și o anumită confruntare care exista pe culoare avea loc de fapt în cadrul aceluiași partid, a Partidului Obnovlenie. Acum în Sovietul suprem există doar Partidul Obnovlenie și adepții lui – cam aceasta e componența legislativului. Așa că opoziție nu există.

Deci, exista un anumit grup de interese în cadrul partidului care putea să-și permită uneori fie să nu voteze pentru anumite decizii. Acum această votare unanimă arată că în interiorul Partidului Obnovlenie, a concernului Sheriff, a fost găsit un nou echilibru de forțe și interese care în acest moment convine tuturor.

Eu nu exclud că mai aproape de viitoarele alegeri în Sovietul suprem grupările diferite din interiorul Partidului Obnovlenie ar putea crea un așa-numit partid de opoziție, adică Partidul Obnovlenie să se scindeze din interior în anumite fracțiuni, una dintre care să se declare în opoziție și să pretindă la alegeri că este o forță nouă.

Pentru că în acest moment toți politicienii, toți deputații gravitează în jurul unui singur pol și nu există o opoziție care să nu aibă legătură cu acest pol.”

Europa Liberă: În opinia Dvs. vor urma și alte demisii? Au existat zvonuri că următorul la rând e șeful legislativului, Alexandr Martînov. Sau credeți că schimbările de cadre se vor opri aici

Evgheni Șolari: „Am auzit și eu informații că ar fi posibile schimbări în executiv la Tiraspol. Dar nu cred că este amenințată poziția șefului guvernului – el stă destul de bine pe picioare, din câte știu eu. Altceva este că în cadrul executivului la nivelul miniștrilor sunt posibile careva mutări, pentru că înțeleg că există nemulțumiri legate de domeniul social.

Dar trebuie să ne amintim că în perioada lui Șevciuk astfel de schimbări de cadre se făceau foarte des, o dată la câteva luni. Așa că în comparație cu acea perioadă, acum situația e stabilă.”

Europa Liberă: Experții transnistreni cu care am stat de vorbă spun că în Transnistria nu există un interes special față de alegerile pentru parlamentul de la Chişinău și față de cele două mandate care revin regiunii transnistrene. Pe de altă parte, am văzut declarațiile lui Vladimir Putin care a spus că pentru Moscova nu este indiferent care vor fi rezultatele acestor alegeri și știm și că Igor Dodon este interesat să acumuleze un scor cât mai bun și că mizează pentru asta și pe electoratul transnistrean. Credeți că va juca vreun rol electoratul transnistrean în acest joc? Administrația din stânga Nistrului îl va ajuta în vreun fel – direct sau indirect?

Evgheni Șolari: „Eu cred că autoritățile transnistrene nu vor împiedica socialiștii să desfășoare o campanie la un anumit nivel minim, poate chiar în Transnistria. Din câte știu eu, acolo deja se distribuie unele materiale electorale, au apărut deja ziarele socialiștilor. Adică ei nu sunt împiedicați.

Dar nici nu vor fi ajutați prea mult. Pentru că față de Dodon la nivelul conducerii din Transnistria atitudinea este destul de negativă. Cei de acolo apleacă urechea la ce spun partenerii ruși, sau le intuiesc dorința de a-l ajuta pe Dodon și partidul lui, iată de ce nu-i vor pune piedici. Nu știu cât de realist este să se mizeze că îl vor ajuta cu transport. Eu cred totuși că transnistrenii nu vor organiza nimic în mod special pentru Dodon, dar nu-l vor împiedica și astfel o anumită prezență la aceste alegeri va fi. Și este clar că cel mai probabil voturile vor merge către Partidul Socialiștilor, care va primi aceste mandate.

Dar aceste mandate vor fi acordate fără acea atmosferă triumfală sau fără acea campanie care s-a organizat pentru alegerile în Duma de stat sau pentru cele prezidențiale din Rusia. Atunci în Transnistria a fost organizată o campanie întreagă, cu apeluri la votare și așa mai departe. În cazul acestor alegeri așa ceva în mod sigur nu va fi, dar Dodon nu va fi împiedicat să-și ia mandatele.”

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune.