Președintele României Klaus Iohannis l-a desemnat pe generalul în rezervă Nicolae Ciucă să formeze noul guvern de la București.
Criza politică din România se apropie de sfârșit. Președintele Klaus Iohannis este mulțumit de aranjamentele pentru noul guvern, cu toate că ele au fost făcute cumva împotriva votului dat de români la alegerile generale, care au avut loc în urmă cu un an. Atunci, și liberalii și Klaus Iohannis erau fericiți că social-democrații fuseseră dislocați de la putere și că ar fi fost posibil statul de drept să fie reinstaurat.
Acum și Klaus Iohannis și o parte a liberalilor se bucură de noua majoritate care se creionează: PSD-PNL-UDMR. Președintele l-a desemnat pe generalul în rezervă Nicolae Ciucă să formeze guvernul.
Generalul Ciucă e bine văzut în PSD, ascensiunea sa a început în perioada 2000-2004, sub guvernarea Adrian Năstase și președinția lui Ion Iliescu. În același timp, generalul este un apropiat al președintelui Iohannis, de aceea o bună coabitare între guvern și președinție e de așteptat.
Nu se înțelege deocamdată de ce a renunțat Iohannis la coaliția de dreapta, care a funcționat până la începutul lui septembrie, o coaliție formată din USR, PNL și UDMR, înlocuind-o cu această mare alianță stânga-dreapta, în care liberalii se vor dilua și își vor pierde probabil, cel puțin parțial, adepții.
E posibil să fie o nostalgie a președintelui, care în criza politică din 2009, când era doar primar al Sibiului, fusese propus de PSD - aflat în coabitare cu PNL și cu micul partid al fondatorului Antenei 3. Decizia ar fi avut loc la biroul lui Dan Voiculescu de la compania sa Grivco. Traian Băsescu, pe atunci președintele țării, l-a și numit pe Iohannis, „premierul de la Grivco”.
Ministerele negociate până acum par să le dea social-democraților un mare avantaj, iar aceștia se laudă deja că au cedat funcția de premier liberalilor în schimbul aplicării programului lor social, adică mărirea pensiilor, a alocațiilor copiilor și a salariilor minime pe economie. În acest scop, PSD și-a adjudecat, Finanțele, Transporturile, Sănătate, Muncă, Agricultură, Apărare, Cultură plus Tineret și Familie. PNL primește în schimb Justiție, Fonduri Europene, Digitalizare, Interne, Energie, Externe, Educație și Turism. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România și-a adjudecat trei ministere, Dezvoltarea, Mediu și Sport.
Din această împărțire, rezultă că PSD a negociat mai bine și a obținut mai mult. E posibil ca ministerele de imagine pentru social-democrați și discursul ponderat-concesiv al liderului lor Marcel Ciolacu să aducă servicii PSD-ului. Primărița social-democrată a Craiovei, Olguța Vasilescu l-ar fi lăudat pe șeful ei de partid pentru rezultat spunându-i: „Bravo, Marcele! Ai luat și banii de pe pieptul mortului.”
La liberali situația nu e la fel de roză, iar premierului demisionar Florin Cîțu, ales recent în funcția de președinte al PNL, i se cere demisia fiindcă ar fi „negociat în genunchi”. Ministrul Muncii, Raluca Turcan i-a reproșat lui Cîțu că întregul său mandat ar fi fost doar „un şir de minciuni, greşeli şi jocuri personale”.
Turcan a mai spus că nu mai sunt bani pentru pensii şi alocaţii, după ce Ministerul Finanţelor nu a răspuns solicitărilor făcute de Ministerul Muncii, în care subliniat că data limită pentru virarea acestor fonduri este 26 noiembrie, pentru a putea face plăţile la începutul lui decembrie.
Liderul PSD, Marcel Ciolacu a anunțat că până luni se va face o rectificare bugetară în așa fel încât pensiile să fie plătite la timp. O situație similară este la ministerul Sănătății, unde nu sunt bani pentru plata salariilor pe luna noiembrie. Fruntașii social-democrați susțin că-și vor putea pune în practică programul social printr-o mai bună colectare a veniturilor la bugetul de stat. Liberalii n-au negociat însă bugetul de investiții și nu și-au expus proiectele cu care intră în noua guvernare.
PSD și PNL vorbesc despre o alianță pe șapte ani cu premieri rotativi, o inovație autohtonă preluată după o idee fostului premier israelian Benjamin Netanyahu, idee care nu a apucat să fie însă pusă în practică acolo și e greu de crezut că se va putea pune în România. Potrivit Constituției, premierul României poate fi schimbat, dacă demisionează, dacă este dat jos de o moțiune de cenzură sau dacă pierde alegerile, iar pentru instalarea unui nou șef de guvern e nevoie de noi negocieri, noi audieri în comisiile de specialitate ale legislativului și firește de un vot majoritar în Parlament.
