Premierul interimar Aureliu Ciocoi, care este și șeful diplomației moldovene, a organizat marți o conferință de presă comună cu președintele CEC, Dorin Cimil. Tema a fost votul în străinătate la alegerile anticipate parlamentare din 11 iulie – iar cei doi oficiali au promis îndreptarea până atunci a unor neajunsuri văzute la ultimul scrutin major – cel prezidențial, din toamna anului trecut. Printre altele, Ciocoi a propus dublarea numărului secțiilor de votare în orașele din străinătate unde a fost prea mare îmbulzeală la scrutinul precedent.
Poziția externelor, prin urmare a guvernului în general, e că în alegerile viitoare nu pot fi admise mai puține secții de vot în străinătate decât în prezidențialele trecute, când au funcționat 139, dar s-ar cere și o suplinire, chiar dublare, acolo unde a existat aglomerație, orar extins și insuficiență de buletine.
Numărul secțiilor de votare peste hotare nu poate fi mai mic decât cel din scrutinul prezidențial
Aureliu Ciocoi a declarat despre asta în conferința de astăzi, fără a preciza însă numărul concret de secții propuse de minister și dând în schimb asigurări că chestiunea financiară nu trebuie privită ca un impediment „Numărul secțiilor de votare peste hotare nu poate fi mai mic decât cel din scrutinul prezidențial din noiembrie 2020, ministerul consideră necesar de a lua în calcul posibilitatea dublării secțiilor de votare acolo unde s-a votat peste 5 mii de persoane, dar decizia finală aparține CEC.”
Câte secții și unde anume vor fi deschise, comisia electorală va anunța abia la începutul lunii viitoare, a susținut la rândul lui șeful CEC, Dorin Cimil, cel care și-a atras multiple critici într-un scrutin anterior cu propunerea de mărire la 220 a acestui număr, dintre care tocmai 37 ar fi urmat să fie în Rusia, fapt prin care și-a atras acuzația că ar vrea să-l favorizeze pe candidatul pro-rus din acel scrutin, Igor Dodon.
Alegerile despre care este vorba sunt cele prezidențiale, din noiembrie 2020, pe care le-a câștigat pro-europeana Maia Sandu, inclusiv grație votului masiv din diaspora.
Acest vot a ajuns în ultimii ani la 20 la sută din electoratul general și vine în cea mai mare parte din țări occidentale, tocmai de asta observatorii sunt extrem de atenți ori de câte ori autoritățile iau decizii administrative cu potențial să afecteze, în scădere sau creștere, numărul alegătorilor care vor putea participa efectiv la alegeri în străinătate.
Anunțurile de azi ale CEC și externelor nu clarifică totuși cu nimic chestiunea, ceea ce îl face pe Valeriu Pașa, analistul de la comunitatea Watchdog Moldova, să nu întrevadă nimic mai mult decât o pasare de responsabilități între instituții:
„Ministerul încearcă să evite niște riscuri și să paseze responsabilitatea către CEC, pentru că și în alegerile prezidențiale ministerul de externe a fost mai deschis și a propus un număr mai mare, însă CEC le-a tăiat. Propunerile acestea sunt un fel de minim de bun simț pe care ar putea să-l facă autoritățile, pentru că nu se mai pot plânge că ei nu știu unde și câți vor dori să voteze. Alegerile prezidențiale au fost foarte recent și știm unde și ce potențial există.”
Organizația neguvernamentală condusă de Valeriu Pașa desfășoară zilele acestea o campanie mai specială, îndemnând, prin voci ale unor vloggeri mai cunoscuți, cetățenii din străinătate să se înregistreze în prealabil pentru participarea la scrutinul viitor, o înregistrare ce poate determina numărul și locul secțiilor de votare deschise în străinătate. Va avea scrutinul din 11 iulie totuși condiții mai prielnice comparativ cu altele pentru votul diasporei? Președintele Watchdog nu este prea încrezător:
„Pentru că având în vedere experiențe anterioare, nu ne putem baza pe autorități. Și pentru că miza este foarte mare – la modul real în joc sunt cel puțin 15 mandate. Mai mult ca atât, eu cred că rezultatul final va fi determinat de activismul diasporei, pentru că dacă prezența va fi mică, șansele partidelor pro-europene să facă o majoritate parlamentare sunt mici, iar dacă va fi mare – aceste șanse se ridică estimativ la 70%.”
Igor Dodon, liderul principalului partid al stângii moldovene, a îndemnat, pe de altă parte, responsabilii de procesul de definitivare a rețelei de secții peste hotare să nu admită o discriminare a diasporei din Rusia. Spre deosebire de partide de pe segmentul pro-european de eșichier, formațiuni ca cele ale lui Igor Dodon adună, de obicei, de acolo sufragii, în condiții de participare la vot mult mai redusă însă.
