La mijloc se află statutul vechilor legi anticorupție. Pe 30 octombrie, Zelenski a cerut Curții constituționale sa purceadă la anularea propriului său verdict care, printre altele, a îngrădit puterile și atribuțiile agenției naționale anticorupție (NAZK). Sesizată de 50 de deputaţi proruşi, Curtea Constituţională a anunţat miercurea trecută că a anulat o parte din legile anticorupţie în vigoare de mai mulţi ani, considerându-le prea severe. Curtea a decis astfel că pedeapsa prevăzută de lege împotriva oficialilor care fac declarații de avere inexacte era prea aspră.
Curtea a suprimat așadar responsabilitatea penală pentru oficialii care se fac vinovaţi de informaţii false în declaraţiile de avere, un delict pasibil până acum de o pedeapsă de doi ani de închisoare; Curtea a mai restricționat și accesul la declaraţiile de avere publicate online.
Zelenski argumentează însă că verdictul pune în pericol funcționarea instituțiilor țării și a cerut Parlamentului să dizolve Curtea Constituțională. Ca răspuns, președintele Curții, Oleksandr Tupițki, a spus ca declarațiile și faptele lui Zelenski nu sunt constituționale și că echivalează cu o „lovitură de stat” sau un „puci” prin care președintele dorește instituții obediente.
În Kiev, grupuri de manifestanți s-au strâns în fața Curții, cerând judecătorilor să-și explice decizia.
Verdictul Curții este cu atât mai controversat, cu cât patru dintre judecători sunt direct anchetați de NAZK pentru declarații de avere suspecte sau incomplete. Cei patru judecători în cauză nu s-au autosuspendat în acel caz care îi privea direct, cu toate apelurile guvernului și ale societății civile să o facă.
Absența progresului în lupta anticorupție este principalul obstacol în calea implementării programului de 5 miliarde de dolari decis de guvern în luna iunie împreună cu Fondul Monetar Internațional (FMI).
Uniunea Europeană, la rândul sau, își condiționează continuarea acordării ajunului financiar de implementarea reformelor promise în cadrul luptei împotriva corupției.
