Europa Liberă: Sorin Ioniţă a folosit o sintagmăm vorbind despre un posibil viitor Parlament: cu „geometrie variabilă”. Un eufemism care mi-a plăcut foarte mult. Noi deja îl avem în Parlamentul actual, „geometria politică” a actualului Legislativ este foarte variabilă. Pe de o parte, cei de la guvernare spun că acesta este un model de a obţine un Legislativ operant. Pe de altă parte, cei nemulţumiţi de guvernare spun că, de fapt, e dovada lipsei de legitimitate: au intrat în Parlament deputaţii şi formaţiunile cu un brevet, care s-a recroit și s-a schimbat. În ce măsură viitorul model de alegere a parlamentarilor va permite să se constituie o geometrie barem previzibilă a Legislativului?
Igor Boţan: „Nu există absolut nicio certitudine că trecerea la sistemul electoral uninominal va permite să avem o guvernare stabilă, care reprezintă în mod adecvat cetăţenii.”
Europa Liberă: Asumată, mai cu seamă, cum spunea un prim-ministru.
Igor Boţan: „Exact. Ceea ce numiţi dumneavoastră „geometrie variabilă” noi avem în Adunarea Populară din Găgăuzia. Deci, nu contează cum alegi Parlamentul sau Adunarea Populară.”
Europa Liberă: Dar să ne înţelegem, în principiu, asupra acestei noţiuni: aceasta e de rău sau e de bine, atunci când deputaţii găsesc numărul necesar de voturi pentru a promova, de exemplu, o lege în interesul poporului, o strategie?
Igor Boţan: „Această schimbare de geometrie, atunci când este nevoie de a adopta o strategie, a face faţă unui eveniment care este presant pentru societate şi chiar nu este popular nu e nimic rău în aceasta.”
Europa Liberă: De exemplu, să votezi legea care interzice zborul dronelor deasupra vilelor.
Igor Boţan: „Aceasta nu e o problemă. Există problema mandatului liber consacrat de Constituţie care spune că, în exercitarea mandatului, deputatul este în drept să voteze aşa cum găseşte de cuviinţă. E o altă problemă ceea ce numim traseism. Şi am văzut că traseismul există în Adunarea Populară din Găgăuzia, aleasă în baza sistemului uninominal. Și vedem ce se întâmplă actualmente în Parlamentul din Republica Moldova, care este ales în baza sistemului proporţional şi care, iată, ne demonstrează că traseismul este la el acasă.”
Europa Liberă: Presupun că dumneavoastră atribuiţi acestei noţiuni de traseism un sens peiorativ. Eu insist să vă întreb dacă nu cumva oamenii care au trecut de la o formaţiune la alta, şi azi dimineaţă s-a anunţat, alţi şase deputaţi s-au alipit la fracţiunea majoritară din raţiuni nobile, probabil, ei vor să fie eficienţi, să nu fie un balast într-o formaţiune sau într-o fracţiune care nu este operantă?
Igor Boţan: „Voi explica pentru radioascultători ce am în vedere, atunci când mă refer la traseism condamnabil. De exemplu, două treimi din fracţiunea Partidului Comuniştilor au ajuns în Parlament, mă refer la deputaţi, promiţând integrarea în Uniunea Euroasiatică. Părăsind fracţiunea şi aderând la fracţiunea Partidului Democrat, care se proclamă garant al integrării europene, ei au trădat, de fapt, formaţiunea din care făceau parte. Nu poţi veni în Parlament, promiţând oamenilor integrare euroasiatică, iar apoi să îmbrăţişezi ideea integrării europene.”
Europa Liberă: Ce ar fi trebuit să facă, să depună mandatele? E legea care îi obligă?
Igor Boţan: „Nu există lege şi nu există soluţii la modul general, decât o declaraţie în nume propriu a deputaţilor şi a fracţiunii respective că îşi va respecta mandatul deputatului. Aşa se face în Spania. În Spania partidele mari, pentru a opri traseismul, fac declaraţii comune că nu vor încuraja şi nu vor accepta transfugii să vină în fracţiunile lor.”
Europa Liberă: Comuniştii au recurs chiar la semnături. Ne amintim când i-au obligat pe membrii fracțiunii.
Igor Boţan: „Da, este adevărat. În 2011, la 27 ianuarie, toţi membrii fracţiunii comuniste, inclusiv domnul Dodon, inclusiv doamna Greceanîi, au semnat acele declaraţii că nu vor ieşi din cuvântul liderului partidului, vor vota solidar cu fracţiunea şi că ar fi o crimă morală părăsirea fracţiunii şi abaterea de la poziţia comună.”
Europa Liberă: Deci, cum se spune ruseşte, им не привыкать. Totuşi, un Parlament ales după formula uninominală cum va funcţiona? Ce geometrie va avea? Dacă, aşa cum se prezintă acum lucrurile, vor fi doar deputaţi liberi de angajamente partinice, ce fel de geometrie se va croi?
Igor Boţan: „Vă răspund, noi avem exemplul Găgăuziei, unde deputaţii au fost aleşi în baza sistemului electoral uninominal. Toţi cei din Găgăuzia spun că sunt euroasiatici, au aderat şi au format o majoritate a unui partid care se proclamă garant al integrării europene. Deci, avem exact acelaşi fenomen.”
Europa Liberă: Struţocămilă.
Igor Boţan: „Struţocămilă. Nu contează cum îi alegi pe deputaţi: dacă mandatul este liber, mandatul reprezentativ, ei au dreptul constituţional să se comporte aşa cum găsesc de cuviinţă. Şi acest principiu este fundamentat foarte-foarte serios. Pedeapsa pentru aceşti deputaţi poate veni doar în cadrul următoarelor alegeri, când oamenii, ştiind cum au procedat, sunt în drept să-i sancţioneze.”
Europa Liberă: Autorii uninominalului promit că alegătorii îi vor putea sancţiona mai devreme. Aşa vedem în spotul publicitar: tu ţi-l alegi, tu ţi-l retragi.
Igor Boţan: „Noi am avut o conferinţă sâmbătă, la care ministrul Justiţiei, domnul Cebotari, a admis că acest principiu încalcă Constituţia Republicii Moldova. Şi acest lucru vine nu de la cineva, dar de la ministrul Justiţiei. Cu toate acestea, formaţiunea merge mai departe, promovează ideea uninominalului cu dreptul de retragere. Toată campania este bazată pe acest lucru. Şi, în acelaşi timp, ne spun că deja au reuşit să colecteze 800.000 de semnături, de fapt, minţind alegătorii. Aceasta e foarte grav. Mai cu seamă că ştim că mandatul imperativ este nul. Curtea Constituţională a explicat foarte clar şi foarte frumos acest lucru în iunie 2012. Există un studiu al Comisiei de la Veneţia care prin exemple, ca să înţeleagă toată lumea, indiferent de pregătirea pe care o are, să înţeleagă că mandatul imperativ este nul. Ştiu acest lucru, cu toate acestea, merg înainte ca tancul, pentru că au un scop.”
Europa Liberă: Unii experţi, care reprezintă punctul de vedere al Partidului Democrat, au spus destul de franc că partidul de guvernământ are nişte interese, nu le ascunde, nu neapărat să se ţină cu dinţii de putere, aşa cum îi acuză opoziţia, dar să rămână pe scena politică şi instrumentează, de fapt, o dorinţă a poporului, aşa cum au spus ei. Sau chiar a formaţiunilor care acum sunt în opoziţie, care şi-au scris în programele lor de activitate obţinerea votului uninominal. Altceva că autorii au spus că aceasta vrea poporul, după care au mers la popor să îl întrebe, adunându-i semnăturile. Totuşi, unora li se pare că, în cele din urmă, este capitalizarea sau instrumentarea unei nemulţumiri faţă de Legislativul din care acest partid de guvernământ face parte. Pe terenul acesta cam şubred se construieşte, de fapt, opţiunea pentru uninominal.
Igor Boţan: „Da. Pentru că suntem în postul mare şi în ajunul sărbătorilor de Paşti, trebuie să ne amintim ce spunea Mântuitorul: „Orice construcţie făcută pe nisip se va dărâma”. Argumentele la care vă referiţi dumneavoastră le poţi combate foarte uşor. În primul rând, cei care şi-au dorit schimbarea sistemului electoral, acum spun foarte clar: „Da, ne dorim acest lucru, dar nu în actualele condiţii, când o formaţiune controlează totul, tot spaţiul mediatic, toate resursele financiare şi converteşte din greu agenţii electorali, cum sunt primarii şi consilierii”. Deci, condiţiile nu sunt propice pentru a face această transformare.”
Europa Liberă: Dar discuţia aceasta, iarăşi, este despre metoda de alegere. Pe mine mă interesează ce se va obţine după. Admitem că se va alege Parlamentul în condiţii ideale, peste un ciclu, două, trei, va fi un Parlament mai funcţional, mai bun, mai aproape de ceea ce îşi doreşte poporul?
Igor Boţan: „Nimeni nu ştie şi nimeni nu vă poate răspunde cu certitudine la întrebarea dumneavoastră, decât dacă face referire la studiile fundamentate foarte bine, internaţionale, de Universitatea Harvard, de exemplu, care spune că sistemul majoritar, mai ales cel pe care îl promovează Partidul Democrat, va favoriza partidele mari, în special partidul dominant, care actualmente este Partidul Socialiştilor. Deci, Partidul Socialiştilor ar trebui să obţină un extra-bonus care, dacă ar fi alegerile libere şi corecte, ar putea obţine majoritate nu simplă, ci majoritate constituţională.”
Europa Liberă: De fapt, e visul lui Voronin de cândva, el făcea trimitere la experienţa Greciei. Asta voia Voronin, bonus pentru câştigător.
Igor Boţan: „Da. Dar Voronin voia bonus pentru câştigători în cadrul sistemului proporţional, de fapt, folosind ceea ce se numeşte sindromul acerbo, legea adoptată în Italia la începutul anilor ’20, care permitea unui partid ce acumulează, de exemplu, 25% să obţină în mod automat majoritatea absolută în Parlament şi posibilitatea de a guverna nestingherit. Noi ştim că acest sindrom acerbo a adus la putere partidul lui Mussolini. Sistemul majoritar distorsionează dramatic, demonstrat pe cazul Marii Britanii, pe care chiar preşedintele Parlamentului l-a invocat ca un caz pozitiv. Dimpotrivă, în Marea Britanie noi ştim că populaţia este nemulţumită, dar cele două partide care se alternează la guvernare s-au deprins, le place sistemul şi ele refuză că modifice acest sistem electoral.”
Europa Liberă: Deci, dacă pot scoate o concluzie din ceea ce îmi spuneţi dumneavoastră: alegătorul, care astăzi este convins că va delega în Parlament un deputat perfect ca un cub, s-ar putea să se trezească că, ajuns în Parlament, acest deputat va lua o formă absolut bizară şi se va constitui într-un cerc sau într-o amibă informă pe care nu o va mai recunoaşte?
Igor Boţan: „Mai mult decât atât, alegătorul care acum susţine, chipurile, acest sistem uninominal s-ar putea să aibă surpriza chiar în seara zilei alegerilor, când va înţelege că va fi reprezentat din circumscripţia uninominală un segment de doar 30%, iar majoritatea absolută, de exemplu, de 70%, 60%, chiar de 80% va fi nereprezentată. Şi atunci întrebarea este: pe cine va reprezenta cel care va ajunge din circumscripţie, de exemplu, dacă să zicem Partidul Democrat va acumula 30% şi această majoritate va fi relativă, ceilalţi 70 doar vor fi împotrivă, ei rămân nereprezentaţi. Acest lucru nu se întâmplă în cadrul sistemului proporţional. Sau dacă va fi invers, domnul Dodon, liderul informal al unui Partid Socialist pro-euroasiatic, care a devenit deja partid dominant, uniform distribuit pe ţară el poate, practic, în toate circumscripţiile uninominale lua majoritatea relativă, pentru că, candidaţi democraţi vor fi mulţi, iar candidaţi euroasiatici, probabil, va fi unul singur, care va capitaliza totul. Aceşti oameni, care promovează acest sistem, ei ştiu despre acest lucru, noi le vorbim despre acest lucru. Şi le spunem nu că am fi împotriva Partidului Socialiştilor, nu de aceasta venim cu aceste argumente, ci le spunem că distorsionează dramatic reprezentativitatea. Din 45 de ţări din Europa în 39 se aplică sistemul proporţional. Se aplică sistemul uninominal în Marea Britanie care, în primul rând, este o monarhie, dar acolo sistemul uninominal se foloseşte în mod istoric, tradiţional. Se aplică în Belarus care este o ţară cu regim prezidenţial. Şi Franţa, democraţie consacrată. Dar Franţa a trebuit să treacă la sistemul majoritar pentru a opri, aşa cum credeau ei, invazia comuniştilor. Şi, de aceea, sistemul majoritar din Franţa este foarte special. Până la urmă, eu sunt de acord că cetăţenii şi suportul cetăţenilor trebuie să fie determinant în eventuala schimbare a sistemului electoral. Numai că cetăţenii trebuie informaţi.”
Europa Liberă: Şi nu minţiţi.
Igor Boţan: „Şi nu manipulaţi cu minciuni şi cu distorsiuni care sunt evidente pentru toată lumea.”
