Barometrul Opinie Publice dat publicităţii azi arată că Partidul Socialiștilor rămâne în topul preferințelor electoratului din R.Moldova, dar ratingul acestuia scade. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, în legislative ar intra trei partide: Partidul Socialiștilor cu 23%, urmat de Partidul Democrat cu 7,6% şi PAS cu 7,4 la sută.
O treime dintre respondenţi nu ştiu cu ce partid ar vota daca alegerile ar avea loc în proxima duminică, iar alți 16%, pe care autorii cercetării îi atribuie la același grup al indecișilor, spun că nu i-a convins nici o formațiune că ar merita voturile lor. Prin urmare, fiecare al doilea respondent nu are o motivare sigură. Cota indecișilor e aproape dublă faţă de cea atestată de alte sondaje recente. Barometrul opiniei publice mai arată că circa o treime dintre cei chestionaţi nu au de gând să ajungă la secțiile de votare. Numărul celor care sunt siguri că vor merge la vot a scăzut de la 53% în luna mai la 37% câți sunt acum.
La capitolul intenţii de vot sondajul confirmă tendinţele surprinse de alte trei sondaje din ultimele săptămâni. Partidul Socialiştilor în continuare conduce în preferinţele alegătorilor, dar scorul acestuia e în ușoară scădere. A ajuns la cota de 23%, faţă de 26% cât acumulau socialiştii în mai, dar şi în decembrie anul trecut. Scorul Partidul Democrat de guvernământ este în creştere lentă, cu 0,6% faţă de luna mai şi atinge acum 7,6%. Anul trecut în aceeași perioada democraţii acumulau sub 3% din intenţiile de vot. Scorul PAS a scăzut cu aproape 5% faţă de luna mai şi constituie 7,4%. Iar PPDA îşi menţine cota de 5% din opţiunile de vot, sub pragul electoral. Totuşi, această formaţiune va intra cel mai probabil în legislativ pentru că împreuna cu PAS au anunţat deja crearea blocului electoral intitulat ACUM. Iată cum explică analistul Igor Boţan creşterea democraţilor şi declinul celorlalte partide cotate cu şanse de a accede în viitorul legislativ:
Ratingurile PD, PAS, PPDA, practic, reproduc ceea ce am avut în 2016...
„Atunci când începe campania electorală partidele se mobilizează. E evident că partidele cu resurse au un potenţial mai mare de mobilizare. Ce este uimitor? Ratingurile partidelor Democrat, PAS, PPDA practic reproduc la acest moment ceea ce am avut în 2016, an electoral. Mai mic, dar în limita erorii, e ratingul PSRM, deşi este pe primul loc. Putem spune că în ultimii doi ani avem o imagine stabilă. Când nu e campanie puternică, atitudinea cetăţenilor se relaxează. Când e campanie, cei cu resurse au posibilitatea să se ridice mai mult. În campania electorală va conta cel mai mult cine va avea resurse şi cine va lupta pentru indeciși.”
Intenţiile de vot măsurate de sondaj se referă doar la partea proporţională a sistemului mixt, adică la listele de partid, nu şi la cea uninominală din circumscripții. Măsurarea preferinţelor electoratului în circumscripţii e dificilă, spun ajutorii sondajului. Mai cu seamă în condițiile în care doar socialiştii au anunţat câțiva dintre potenţialii candidați.
Autorii sondajului au încercat să afle dacă în circumscripțiile uninominale ar avea mai multe șanse un candidat propulsat de un partid sau unul intrat in cursa pe cont propriu. Cercetarea arata ca recolta unui independent ar fi de 27%, iar 34% ar optat pentru un candidat afiliat unui partid.
La capitolul politică externă, Barometrul opiniei publice confirmă că numărul cetățenilor care doresc aderarea Moldovei la Uniunea Europeană depășește cota celor care optează pentru Uniunea Eurasiatică dominată de Rusia. Această tendinţă a fost înregistrată în premieră la finele anului trecut şi se menţine fără oscilații. Până atunci opțiunile erau inversate în favoarea Uniunii Eurasiatice.
Potrivit Barometrului, în eventualitatea unui plebiscit, pentru aderarea la UE ar vota 37,8%, faţă de 29,5% câţi ar opta pentru aderarea la Uniunea Eurasiatică. Această diferenţă de 8% e mai modestă decât cea atestată, bunăoară, de un recent sondaj al Institutului Republican Internaţional, care indica un decalaj de 11%.
Într-o secţiune specială, Barometrul a măsurat nostalgiile moldovenilor. Fiecare al doilea respondent regretă destrămarea Uniunii Sovietice. Patru din 10 spun că ar dori reconstituirea Uniunii Sovietice şi a sistemului socialist. Iar dacă într-o proximă duminică s-ar organiza un referendum, 40% din cei chestionaţi ar opta pentru ca Moldova să redevină parte a URSS. Iată cum tălmăcește aceste date comentatorul politic Victor Ciobanu:
„Aceştia nu sunt, cum se interpretează uneori, bătrâni, pensionari, rusofoni. Acesta este un segment foarte mic. Iar aici avem jumătate de populaţie orientată spre Uniunea Sovietică care nu este nici valabilă, nu mai poate fi reconstituită, dar acest mit există în percepţia populaţiei din R. Moldova.”
Nostalgiile în mod inevitabil influențează intenţiile de vot, spune Victor Ciobanu, prin urmare, astfel s-ar putea explica popularitatea stângii pro-ruse reprezentată în mare parte de socialişti.
