Concluzia aparține Companiei sociologice Date Inteligente (iData) care a cercetat inclusiv modul în care pandemia de COVID-19 a afectat bunăstarea cetățenilor.
Sondajul mai arată că președintele Igor Dodon și lidera PAS Maia Sandu rămân în continuare favoriții cursei prezidențiale care se așteaptă să fie organizată în toamna acestui an. Iar distanța între cei doi posibili candidaţi pentru un mandat de președinte este de doar câteva procente.
Una din concluziile generale ce rezultă din sondajul realizat de compania Date Inteligente (iData) este că încrederea moldovenilor în politicieni s-a erodat pe fundalul crizei pandemice. Aproape jumătate dintre respondenţi spun că nu au încredere în nici un politician. Este o cotă nemaiîntâlnită în seria de sondaje din cel puţin ultimul an, spune Veronica Ateş, directoarea departamentului cercetare a companiei iData. La un eventual scrutin prezidențial organizat duminica viitoare fiecare al patrulea respondent nu ar şti cu cine să voteze, iar unul din 10 în general nu s-ar prezenta la vot. Favoriții cursei prezidențiale rămân a fi președintele Igor Dodon şi fosta prim-ministră Maia Sandu, cu o diferență de scor de 2 la sută, în limita marjei de eroare a sondajului. După Igor Dodon şi Maia Sandu, la mare distanţă se poziționează Ilan Şor şi Renato Usatîi.
La un eventual scrutin parlamentar, cota celor care nu s-ar prezenta la vot ar fi de minim 20 de procente, alţi peste 26 la sută dintre respondenți ar fi indeciși. În baza opțiunilor exprimate de cei care s-au decis cum să voteze se poate presupune că în viitorul Legislativ ar putea accede cinci formațiuni: PSRM, PAS, Partidul Şor, Platforma DA şi Partidul Nostru.
Sondajul realizat de compania Date Inteligente (iData) a cercetat şi modul în care pandemia de COVID-19 a afectat bunăstarea cetățenilor. Aproape un sfert dintre respondenţi spun că veniturilor lor s-au diminuat în timpul crizei sanitare. La întrebarea cu cât a scăzut bugetul gospodăriei, răspunsurile respondenţilor variază, cei mai mulţi indicând o diminuare de la 20 până la 90 la sută. unul din zece respondenţi afirmă că în general a rămas fără venituri în perioada pandemiei.
Unii au căutat un job suplimentar, au contractat credite bancare, au vândut bunuri personale
Directoarea departamentului cercetare a companiei iData Veronica Ateş a prezentat câteva dintre opţiunile la care au recurs respondenţii cu venituri ratate pentru a-şi acoperi necesarul de cheltuieli: „13 la sută au declarat că nu au reuşit să le compenseze cumva. Printre cei care cumva s-au descurcat – sunt circa 48 la sută – spun că au utilizat economiile familiei anterior agonisite, 35 la sută spun că au economisit ca să poată face faţă cheltuielilor curente, 23 la sută – au împrumutat de la rude sau prieteni. Avem un procent un pic mai mic – până la 10% - care au căutat un job suplimentar sau au contractat credite bancare, au vândut bunuri personale.”
Cele mai afectate de reducerea veniturilor sunt familiile cu doi sau mai mulţi copii, arată o altă cercetare realizată recent de organizaţia Copil, Comunitate, Familie. Fiecare a doua familie intervievată a declarase că veniturile s-au diminuat constant începând din luna februarie. În aprilie ponderea familiilor cu venituri de peste 3000 lei s-a înjumătățit, iar cota celor fără nici un venit a crescut de şase ori. În cea mai mare parte au scăzut veniturile generate de munca ocazională şi reducerea ofertelor de muncă zilieră, constată cercetarea. Un al motiv este întârzierea plăților unor prestații sociale, dar și imposibilitatea de a accesa din motive birocratice ajutoare bănești destinate familiilor în dificultate.
