Liderul de la Cotroceni Klaus Iohannis a declarat, marţi, că demersul iniţiat de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) de înlăturare a guvernului Maia Sandu, într-un moment „esenţial” pentru reforma justiţiei, este îndreptat împotriva intereselor pe termen mediu şi lung ale Republicii Moldova şi ale cetăţenilor săi. Președintele think-tank-ului „Expert Forum” de la București, Sorin Ioniță, sugerează că acum sau mai târziu, guvernul Sandu ar fi picat.
Europa Liberă: V-a surprins căderea Guvernului Sandu?
Sorin Ioniță: „Cred că da, într-un fel, pentru că s-a mers într-o escaladare pe care n-o înțeleg. Probabil că există un plan. Mă refer, în special, la Dodon și la socialiști, de ce împing lucrurile atât de departe, când li s-a oferit ieșire pe parcurs. Sunt două teme probabil care îi motivează. Una e teama de un procuror independent. Ei se tem, se tem și democrații, probabil chiar mai tare, dar sunt și alegerile prezidențiale de la anul și toată lumea vede...”
Europa Liberă: Și chiar credeți că ele încep de azi?
Sorin Ioniță: „E clar că încep de azi sau că acesta a fost motivul principal, pentru că orice s-ar spune, când o persoană rămâne în funcție foarte mult timp – mă refer la Maia Sandu –, oamenii se obișnuiesc cu o persoană într-o funcție mare; probabil guvernul începe să dea niște rezultate, dacă trece iarna, dacă, într-adevăr, se pune în practică acel buget și cu măsuri de-ale socialiștilor, se creează așa un fel de forță a lucrurilor cu care te-ai obișnuit. Și atunci, devine un concurent serios pentru prezidențiale Maia Sandu. Cred că Dodon a vrut chestia asta. De Năstase a scăpat prin pierderea alegerilor de la Chișinău, adică lui Năstase îi va fi mai greu un pic să revină cu șanse undeva la vârf, și acum vrea să-și termine și al doilea contracandidat Dodon.”
Europa Liberă: Dar Igor Dodon a insistat mereu pe ideea că nu ar vrea să semene cu Vladimir Plahotniuc sau să se gândească măcar că ar fi cu putință să își concentreze puterea în mâinile sale.
Sorin Ioniță: „Asta spune el, dar din toate acțiunile lui vedem că despre asta este vorba. Deci, pe justiție a făcut tot ce a depins de el ca să controleze instituțiile, unde s-au pus oameni, sau să nu le lase să-i scape din mână; pe mass-media concentrează. Este pe cale de a prelua moștenirea Plahotniuc, să zic așa. Toate semnele sunt într-acolo.
Nu va fi exact ca Plahotniuc, va fi un pic altfel, va avea un alt stil personal, dar direcția tot aia este...
Deci, degeaba zici, dacă acțiunile indică în direcția cealaltă. Nicio situație nu seamănă cu alta, niciun om nu seamănă cu celălalt, nu va fi exact ca Plahotniuc, va fi un pic altfel, va avea un alt stil personal, dar direcția tot aia este - putere totală, control pe spațiul public de discuție, oameni în structuri de forță și, probabil, telefoane. Deocamdată, nu știu dacă se dau telefoane și în mediul privat și pe antreprenori, dar dacă trece criza asta și el rămâne câștigător, vor începe și alea, deocamdată sunt presiuni pe instituții publice. Dar lumea știe ce înseamnă în Moldova. Când venea ordinul pe telefon, tu poți să ai firmă privată, te supui ca și una publică; trebuie să asculți ordinul politic. Sper să nu se ajungă acolo, sper să nu se ajungă acolo cum a mai fost.”
Europa Liberă: Până nu demult se spunea că rezistența în justiție vine din interior, că cei din interior ar fi rigizi și nu acceptă...
Sorin Ioniță: „Păi sunt. În justiția moldovenească nu există o masă critică, nu înseamnă că dăm cu bidineaua peste toată lumea și zicem că toți sunt corupți, că nu sunt sau nu toți în aceeași măsură și sunt și oameni care nu sunt corupți în justiție, dar sunt prea puțini, prea dispersați ca să reprezinte o voce, să iasă și să spună lucruri în public sau chiar să manifeste într-un fel, trebuie să stea acolo, în turmă, că altfel sistemul îi rejectează mâine. Așa a funcționat până acum. Ca să spargi o astfel de structură, o astfel de piramidă, trebuie un impuls politic. Așa s-a făcut peste tot. Așa s-a făcut în România, așa s-a făcut în toate țările unde am mers.”
Europa Liberă: Dar dacă sunt politicieni care opun rezistență acestei reforme?
Sorin Ioniță: „Dacă sunt politicieni care dau semnale de sens opus, în sensul sprijinirii acestei structuri moștenite, atunci e clar că nu ai cum s-o reformezi. Deci, deja ai moștenit o situație proastă cu o piramidă; e un sistem destul de feudal acolo.”
Europa Liberă: Unde ajunge un asemenea stat?
Sorin Ioniță: „Nu ajunge nicăieri, stă pe locul lui și băltește. Există exemple istorice, există țări – nu pe continentul european, dar pe celelalte continente –, țări care au mers și o sută de ani cu proastă guvernare. PIB-ul a stat tot acolo, erau țări din America Latină care erau cu PIB-ul cât America la jumătatea sec. al XIX-lea. E posibil să ai un secol și jumătate de stagnare, să stai pe loc, să ajungi din lumea întâia, unde erai la nivel cu America, să ajungi în lumea a treia. Și așa ceva e posibil.”
Europa Liberă: Și atunci, statul rămâne depopulat, lumea își face bagajele și pleacă...
Sorin Ioniță: „Cineva va rămâne și pe aici. Vedeți că sunt destui care prosperă într-un astfel de mediu. Vor rămâne aceia care se simt bine și care au un avantaj competitiv într-un mediu cu guvernare proastă. Acei oameni vor rămâne în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Și e o pătură subțire, pătura groasă e populația necăjită.
Sorin Ioniță: „E o ierarhie. Nu, e o piramidă cu puțini la vârf oameni foarte bogați, cu executanții lor pe la mijloc și cu iobagii în partea de jos, așa funcționează un astfel de sistem, care din când în când se mai revoltă, ies cu furcile și topoarele, li se mai dă un pic ceva, iar se liniștesc, iar se revoltă peste un an când se întâmplă ceva. Nu e o lume liniștită, e o lume bulversată de crize, de scandaluri, își mai iau gâtul unul altuia, dar progres nu există.”
Europa Liberă: O reformă adevărată în justiție ar aduce Republica Moldova mai aproape de UE?
Sorin Ioniță: „Ar fi o condiție necesară, nu suficientă, mai trebuie făcute și alte lucruri în paralel, dar este o condiție strict necesară. A spus-o toată lumea, cred că s-a convins fiecare moldovean, fără asta nu poți, fără asta nu se poate educație, sănătate, mediu antreprenorial corect, pentru că te lovești de alea, totdeauna.”
Europa Liberă: Din analiza Dvs., cum ar putea totuși să fie învestit un procuror general ca să fie împăcate toate părțile care participă la actul guvernării?
Sorin Ioniță: „Oricum. Există foarte multe căi de a numi un procuror general, se practică prin Europa, am reușit și noi în România, într-un fel sau altul, trebuie asumată o decizie și învestit un procuror fără să...”
Europa Liberă: Cine să-și asume?
Hai să nu ne mai concentrăm numai pe proceduri, că asta este problema noastră...
Sorin Ioniță: „În general trebuie să ne concentrăm pe rezultat și pe o persoană plauzibilă și independentă. Cum obținem acel rezultat, trebuie să se determine aici, pe plan local, oricum. Dar hai să nu ne mai concentrăm numai pe proceduri, că asta este problema noastră, facem o obsesie din proceduri, ne împiedicăm, ne ducem cu ele la Curtea Constituțională, dar rezultatul nu iese niciodată sau iese cel mai prost.”
Europa Liberă: Faptul că au fost compromise noțiunea și concursul ca atare, credeți că mai poate continua în același mod să fie selectat cel care va trebui să ajungă procuror general?
Sorin Ioniță: „E greu acum pe subiectul procuror, dar ideea de concurs și meritocrație nu trebuie abandonată și se va practica în funcția publică, în alte... Trebuie rediscutat, de exemplu, Consiliul Audiovizualului, care este o jale, Consiliul Concurenței, acolo nu cred că trebuie abandonată ideea de concursuri.”
Europa Liberă: Voința politică ca să fie un procuror general în Moldova, cine și-o asumă?
Sorin Ioniță: „Trebuie voință politică pentru două lucruri: să faci un sistem de reguli bune, dar să vrei și să obții rezultatul, nu să faci niște reguli pe care să le fentezi după asta, clipind din ochi așa și să faci șmecherii cu regulile, pentru că...”
Europa Liberă: Aici criticați un pic și Guvernul?
Sorin Ioniță: „Nu neapărat. Eu spun că regulile nu erau rele, cele cu comisia de concurs, puteau fi cu comisie sau fără comisie. Eu vreau să spun că nu există nicio regulă, nicio lege pe lumea asta în nicio țară care să-ți garanteze că dacă cel care o aplică este ipocrit și nu ai susținere politică obții rezultatul dorit. Totdeauna managementul politic este important. Trebuie să ai cel care folosește acele reguli bune, trebuie să fie și el de bună-credință și să vrea să obțină un rezultat bun. Dacă e rău intenționat, poate sabota orice regulă.”
Europa Liberă: Maia Sandu a picat aici testul?
Sorin Ioniță: „Să zicem că se putea juca mai bine meciul în comisia de concurs, după aceea nu mai era mare lucru de făcut. Dacă din comisia de concurs au ieșit oameni care s-a demonstrat ulterior că aveau căderi pe partea etică, că aveau rădăcini în trecut și că erau necredibili pentru societate, evident că nu te puteai duce înainte, că nu ești nebun. Șapte ani de zile să instalezi un om care din start este pus sub semnul întrebării de majoritatea societății și comentatorilor?! Păi nu poți să-ți asumi așa ceva politic. Nimeni nu poate.”
Europa Liberă: Dar Maia Sandu zice că Igor Dodon ar fi picat acest test.
Sorin Ioniță: „Igor Dodon a picat acest test și socialiștii, care au manipulat concursul, iar ceilalți n-au fost destul de puternici ca să-i împingă îndărăt și poate că nici nu se putea să-i împingi îndărăt. Uite ce puternici sunt, te dau jos cu tot cu guvern. Deci, astăzi se demonstrează că, de fapt, orice ai fi făcut tu – cu concurs, cu comisie, fără comisie, cu niște zmei în comisie și cu orice – se demonstrează că oricum nu te lăsau și te picau. De ce? Pentru că au mai mult decât tine în parlament, tu nu ai o majoritate, încercai să faci o chestie, mizând pe buna lor credință.”
Europa Liberă: Dar atunci când au constituit această majoritate parlamentară, în mijlocul verii, și-au asumat această responsabilitate și bună-credință în comun?
Vorbele sunt ieftine în politică, mai ales în politica moldovenească. Testul e pe fapte...
Sorin Ioniță: „Au promis bună-credință... Dar vorbele sunt ieftine în politică, mai ales în politica moldovenească. Testul e pe fapte. Faptele au venit la rând, după aia și aici chiar s-a rupt spinarea cămilei, nu se mai poate, adică era prea importantă tema procurorului general. Prea e important acest personaj, această instituție și un mandat atât de lung. Și este o asumare, e tema nr. 1 cu care a venit această guvernare, asanarea morală, etica și tema justiției. Oamenii așteaptă, așteptările sunt enorme și nu poți să te duci în fața oamenilor cu un eșec, este și o chestie politică, nu ai cum. Dacă ăia care sunt majoritate în parlament – ei sunt partidul cel mai mare – au promis niște chestii, dar, de fapt, nu vor să aplice ce au promis...”
Europa Liberă: Socialiștii?
Sorin Ioniță: „Socialiștii, evident. Nu prea ai ce să faci, decât să te dai la o parte, să-i lași pe ei: „Asumați-vă voi atunci!”. Eu cred că s-au încercat destule formule de compromis din partea celor care vor reforma justiției în Moldova. Nu poți să oferi oricât și orice și să faci un milion de pași îndărăt pe chestia asta, mai ales că știm că în subtext era și tema președinției. Deci, nu te dădeau acum, te dădeau peste o lună, la primul crivăț, prima zăpadă, ziceau că n-ai gestionat bine. Ei au majoritatea în parlament și o pot ingineri oricând. Mai bine să cazi de pe un cal alb.”
Europa Liberă: Să discutăm despre alegerile prezidențiale din România. Ce impresii v-au lăsat cetățenii din Republica Moldova care au pașaport românesc și au mers la vot?
Sorin Ioniță: „Că au votat exact ca cetățenii români din România sau destul de aproape, sau poate chiar și mai mult pentru actualul președinte în funcție, dacă cifra care se vehiculează pe Republica Moldova e vreo 77 la sută pentru Iohannis...”
Europa Liberă: Din cele 43 de mii de persoane care au participat la vot.
Sorin Ioniță: „Din cele 43 de mii exprimate, care deja e mai mult cu vreo 8 mii decât cel mai bun scor pe Republica Moldova. Deci, iată că, deși campania n-a fost interesantă - cred că pe cetățenii de aici, nici pe noi nu ne-a excitat foarte tare, darămite pe cei de aici - , totuși lumea a venit la vot, îi interesează. Ceea ce este un semn bun. Deci, pe oameni îi interesează structuri, îi interesează instituții, i-a interesat tema ca atare – cine va fi președintele României –, chiar dacă n-a fost o campanie vioaie cu personalități și cu mult tărăboi, cum aveam noi înainte, și n-a fost cu mult suspans. Deci, Iohannis cât a luat? Aproape spre 40 la sută, exact cât arătau sondajele, iar ceilalți – de la jumătate în jos aproape.”
Europa Liberă: Ce poate și ce trebuie să facă statul român ca relația dintre București și Chișinău să fie pe potriva așteptărilor cetățenilor și de pe un mal, și de pe celălalt al Prutului?
Sorin Ioniță: „Ce a făcut și până acum, dar, dacă se poate, mai bine, mai coordonat, mai vizibil, să nu mai susțină oligarhi, să nu mai susțină politic în Republica Moldova persoane care sunt detestate de cetățenii moldoveni. Astea au fost greșelile trecutului, sper că s-au învățat niște lecții. Președintele Iohannis evident n-a făcut parte din această schemă, el a fost neutru în raport cu aceste lucruri. De aici înainte la București perspectivele sunt bune. Primul-ministru este chiar interesat de Moldova sincer, adică el personal are un interes pentru Moldova, chiar dacă n-a fost niciodată foarte mult implicat, poate nu știe foarte multe lucruri, dar are cele mai bune intenții.”
Europa Liberă: În ultimii ani, dl Orban a vizitat de nenumărate ori Republica Moldova...
Sorin Ioniță: „Pe linie de partid, fără să aibă funcții în statul român.”
Europa Liberă: Pe linie de partid, dar cunoaște cât de cât realitățile din Republica Moldova.
Orice partid românesc are interes să vină să facă campanie pe aici, ca să culeagă niște voturi. PNL e pe un trend ascendent în R. Moldova în ultimii ani...
Sorin Ioniță: „Partidul Național Liberal din România a fost cel mai activ aici în campania asta și cred că și în cea din primăvară, pentru că orice campanie românească are reverberații în Moldova, fiindcă aici sunt cetățeni români. Deci, orice partid românesc are interes să vină să facă campanie pe aici, ca să culeagă niște voturi. PNL-ul e pe un trend ascendent în Republica Moldova în ultimii ani; e și reprezentantul celui mai mare partid european, Partidul Popular European, au o falangă bună de europarlamentari. În special, asta-i noutatea mare din primăvară încoace, avem la Bruxelles o garnitură mult mai bună de europarlamentari, decât oricând până acum, în orice mandat. Și avem oameni interesați de Moldova sincer, care s-au bătut pentru Moldova și care în sfârșit au ocupat poziții de putere în Parlamentul European.”
Europa Liberă: Vă referiți și la dl Cioloș, și la dl Mureșan...
Sorin Ioniță: „La dl Cioloș, care-i șef de partid, Renew, dar Siegfried Mureșan, care este șeful delegației pentru relația cu Moldova, are o funcție foarte importantă; avem și un vicepreședinte la relația cu Moldova - Ramona Strugariu -, care-i un om nou intrat în Parlamentul European și-i foarte sufletistă. Sunt sigur că va fi vizibilă în Moldova...”
Europa Liberă: Mai este și dl Tudorache...
Sorin Ioniță: „Avem un raportor, Dragoș Tudorache. Deci, noi n-am avut niciodată pozițiile acestea înainte și aceștia sunt oamenii noi, să zic așa, chiar în politica românească. Și cu ei se va putea discuta civilizat, ei nu sunt suspectați că ar avea relații obscure în Moldova, că ar face afaceri pe aici sau că ar ține de partidele care au avut asemenea scheme. Deci, perspectivele europene sunt bune.”
Europa Liberă: Și credeți că ei vor pleda altfel cauza integrării europene a Republicii Moldova?
Sorin Ioniță: „Nu trebuie s-o pledeze. Acești oameni pe care i-am menționat sunt deja instituții, ei conduc instituții și acele instituții își vor face treaba, dar sigur că vom avea un alt tip de relație cu ei. În primul rând, vorbesc limba și înțeleg ce se întâmplă aici, în al doilea rând, nu cred că vor face jocuri duble, triple sau cum au mai fost, nu ni se va planta pe nicăieri vreun vest-european de ăsta trăsnit în cap care să fie pro-kremlinist sau altceva, că se putea întâmpla și asta. Europa-i mare și diversă și nu toată lumea știe ce se întâmplă. Adică avem garnituri bune de baltici, pe care îi aveam și înainte, prin alte comisii, cum ar fi cea pe delegația pentru Parteneriatul Estic. E foarte bine, au rămas oameni de bază acolo, dar avem și acești români pe relația cu Moldova. În sfârșit, au fost românii acceptați, nu ne mai suspectează nimeni că, dacă ne pune pe noi, vom porni vreun război contra Rusiei sau ceva pe aici.”
Europa Liberă: În anumite perioade, relația moldo-comunitară a cunoscut urcușuri și coborâșuri.
Sorin Ioniță: „Depinde foarte mult de ce se întâmplă la Chișinău. Toate astea au fost determinate de ceea ce s-a întâmplat aici, mai puțin de ceea ce s-a întâmplat la Bruxelles, acolo lucrurile se schimbă mai greu. Trendul nu e favorabil la Bruxelles, în sensul că Europa, vedeți, s-a diversificat, nu mai sunt partidele celea două mari cu care negociai și care dădeau așa o stabilitate și cu care făceai gentlemen’s agreement-uri, acum e mai pluralist, e mai vocal Parlamentul European, sunt mai multe partide. Deci vom vedea lucruri trăsnite care se vor spune...”
Europa Liberă: Pentru Bruxelles contează culoarea politică a guvernării?
Chișinăul va determina relația cu instituțiile Uniunii Europene și viitorul european al Republicii Moldova...
Sorin Ioniță: „Dar determinant, asta voiam să spun, e ce s-a întâmplat totuși la Chișinău. Chișinăul va determina relația cu instituțiile Uniunii Europene și viitorul european al Republicii Moldova sau viitorul ei în relația cu NATO, sau cu orice din Vest, sau cu Statele Unite. Ce se întâmplă aici, culoarea politică... Culoarea politică la Chișinău nu știu, Dvs. și cetățenii știți mai bine că contează, dar, de fapt, nu prea contează, altele sunt aici liniile de forță. Nu vreau să simplific, adică românii au schema asta de interpretare foarte simplistă – vest, est, azi cu Rusia, mâine... Nu e chiar așa! E puțin mai complicat la Chișinău, dar totuși lucrurile astea contează, deci nu e ca și când n-ar avea nicio importanță. E clar că sunt oameni atașați realmente de valorile vestului, că sunt oameni credibili și care pot să deschidă uși; nu e vorba numai de bani, e vorba și de susținere politică, că poți vorbi cu niște partide politice europene din care faci parte sau nu faci parte.
Unde se duce dl Dodon la Bruxelles? Din ce familie de partide europene face el parte? Teoretic ar fi la socialiști, dar cine-l primește? Cine-l primește la comuniști, că există comuniști în Europa? Cine îi va primi pe partidul lui Usatîi sau Partidul „Șor”, care sunt reprezentanți în Parlamentul Moldovei? Așa funcționează Europa. Deci nu numai Guvernul discută cu Bruxelles-ul, dar și șefii de partide din parlament, și puterea, și opoziția. Unde-s aceste relații? Or, aici văd că numai unii au relații bune, ceilalți nu au, ceilalți au relații la Tiraspol.”
Europa Liberă: Ceilalți sunt Igor Dodon și socialiștii?
Sorin Ioniță: „Păi am văzut că el vizitează mai mult la Tiraspol decât la Bruxelles. Nu că nu ar trebui, dar adică dacă ai discuta ce trebuie, deși o vizită în sine mi se pare problematică. Ca președinte de țară să te duci într-un teritoriu pe care tu teoretic nu-l recunoști, zici că ești cumva într-un război înghețat cu ei, ai armistițiu sau nu știu ce ai, dar tu te duci de fapt acolo în vizită oficială. E bizar, nimeni nu mai face asta. Mai sunt conflicte înghețate, dar uite că președintele Ucrainei nu vizitează Crimeea și nu vizitează Donbasul să vorbească cu separatiștii la nivel oficial. Nici în Georgia nu se întâmplă asta, în Abhazia, numai în Moldova se întâmplă asta. Deci, aceste jocuri duble sunt foarte greu de explicat în Europa și iată de ce nu-l primește niciun partid, că nu știe să explice, nu știe unde să se încadreze pe schema lor de valori.”
Europa Liberă: Se acreditează ideea că, dacă n-ar fi asistența financiară din partea Uniunii Europene, probabil că Republicii Moldova i-ar fi greu să se mențină pe linia de plutire fără această asistență din Occident. Pe de altă parte, Bruxelles-ul insistă: mai mult pentru mai mult, faceți reforme și veți obține asistență. Va funcționa și în continuare acest principiu?
Sorin Ioniță: „Nici nu are cum să nu funcționeze, dimpotrivă se întărește. Condiționalitățile devin tot mai tari și tot mai țintite în statul de drept și în reforma justiției, nu numai pentru Moldova, care este țară din Parteneriatul Estic, dar și pentru România, pentru Bulgaria, pentru Ungaria. Va veni noua Comisie la Bruxelles, ceea ce se discută e inclusiv bugetul pentru următorii șapte ani. Pentru țări membre cum e România este impunerea unor condiționalități mai stricte pentru reforma justiției, pentru lupta anticorupție, să fie siguri că nu se mai fură fonduri europene. Or, dacă fac asta pentru Ungaria și pentru România, vă dați seama cum va arăta pentru Moldova!
Sunt reforme importante de dus de aici înainte, justiția e prima, cea promisă, dar sunt multe altele...
Sigur, condiționalitățile vor fi mai stricte de aici înainte, nu mai slabe, și cu asistență. Dacă această asistență promisă să continue, inclusiv împrumuturile de la România, care trebuie să înceapă din ianuarie, inclusiv tranșele acestea de la Uniunea Europeană și ce s-a mai găsi, oricum e greu pentru Moldova, că bani nu sunt mulți. Deși și cu banii ăștia va fi dificil, oricum sunt reforme importante de dus de aici înainte, justiția e prima, cea promisă, dar sunt multe altele. Oricum, agenda-i foarte mare, oricum trebuie făcut foarte mult pentru Moldova, adică trebuie muncit patru ani ca s-o scoți din groapa în care este.
Dacă se oprește, eu nu știu cum pot continua lucrurile și de unde să scoți bani chiar pentru acest minim care s-a promis pentru acest buget al solidarității pe care înțeleg că îl votează și socialiștii, pentru că multe idei sunt de-ale lor acolo. Hai să facem un pic mai multă redistribuire, mai dăm pensiile, salariile în sectorul public sunt mizerabile, sunt sectoare mari, adică cele care angajează mulți oameni, cum este educația, de exemplu, sau sănătatea. Acolo trebuie să mărești un pic, toți medicii moldoveni sunt în România și stomatologii, și... Păi cum să-i ții aici, cu ce să-i ții aici, dacă nu le mărești salariile? Și cu ce să mărești salariile, dacă tu pierzi și asistența externă?
Când vor veni taxe și impozite mai mari de aici, din economia moldovenească? Pentru asta trebuie timp, ca antreprenorii să capete încredere, că antreprenorii generează salarii, salariile în privat nu pică din cer, ei plătesc impozite, ca să poți să aduci în buget.”
Europa Liberă: În eventualitatea câștigului la prezidențiale al lui Iohannis, va efectua prima vizită în Republica Moldova? El în primul mandat a fost rezervat să întreprindă o vizită la Chișinău.
Sorin Ioniță: „Cred că a fost într-o vizită când era președintele Timofti, eu îmi amintesc...”
Europa Liberă: Eu zic de mandatul lui Igor Dodon.
Sorin Ioniță: „După aia, sigur că nu, pentru că nu prea aveai ce să discuți și de ce să te legi, iar după episoadele de zilele astea, cu atât mai puțin. Mi se pare foarte improbabil, pentru că, știți, diplomația la nivelul acesta are niște reguli ale ei de fier. Trebuie să ai despre ce să discuți, ori nu știu ce să discuți despre Europa cu dl Dodon, care n-a reușit să explice cum se leagă într-o schemă europeană a Moldovei mișcările lui de zilele astea.
Știți că trebuia să existe vizita promisă a primului ministru Ludovic Orban și care urma să vină chiar în luna noiembrie. Vă mai spun că existau aranjamente pentru vizite, acea delegație cu Siegfried Mureșan din Parlamentul European, care urmau la sfârșitul lunii să vină aici, să se vadă cu primul-ministru și să discute acea agendă mai ambițioasă trasată de Maia Sandu, adică să fie Moldova ca Georgia și Ucraina, dar să aibă niște elemente în plus în dialogul cu Europa, cum ar fi cooperarea cu noul Parchet European, condus de Laura Codruța Kövesi. Asta a lansat-o într-un discurs și a fost o idee bună, a fost primită bine de delegații în Parlamentul European; urmau să înceapă aceste discuții. Păi aceste chestii cad. Cu cine să discuți? Cu primul-ministru al lui Dodon să discuți despre cooperarea cu Parchetul European, condus de dna Kövesi? Să vină Ludovic Orban încoace? Bine, gazoductul va continua, e un proiect început, sper, ca să oferim Moldovei o alternativă ca sursă de gaz, dar nu e în iarna asta. În iarna asta trebuia să umple gaura cu altceva, tot pe niște negocieri.”
Europa Liberă: Dar dacă Igor Dodon a avut o întrevedere la New York cu Klaus Iohannis și dacă au putut să discute acolo, nu ar putea să discute și la Chișinău cei doi?
Sorin Ioniță: „A fost mult supraestimat acel eveniment de la New York, cu președinți africani...”
Europa Liberă: Dar s-a găsit timp suficient ca să se vadă cei doi...
Sorin Ioniță: „S-a găsit timp ca să se vadă într-o marjă, cum se spune, într-o margine, să schimbe câteva vorbe. N-aș da o mare semnificație acestui dialog, plus că era o altă perioadă politică, părea că se cooperează cu bună-credință la Chișinău. E ceva timp de atunci. Perioada asta scurtă de cinci luni, dacă o punem era cam pe la jumătatea ei, când s-a întâmplat acel lucru. Cred că acum temperatura e destul de schimbată.”
Europa Liberă: Declarația tranșantă pe care a făcut-o Klaus Iohannis, cel puțin în comunicatul de presă de la Cotroceni era că România nu acceptă federalizarea Republicii Moldova.
Sorin Ioniță: „Dar eu am văzut că nu o acceptă nimeni, nici dl Dodon. El dădea de înțeles că nu, asta nu-i agenda lui, deși pe acele filmări părea că aceasta discută (atunci alea, scurse de Plahotniuc). Sigur că nu-l crede nimeni pe el, dar am văzut că nu acceptă ceilalți actori politici. Deci, ce a spus Iohannis este, probabil, o părere a majorității oamenilor din Republica Moldova, de fapt. Nu știu, eu n-am văzut actor politic serios să spună: „Hai să facem o federalizare în Republica Moldova”. E cineva care a făcut o astfel de declarație?...”
Europa Liberă: Dar sunt suficienți care spun: „Hai să rezolvăm problema transnistreană”.
Sorin Ioniță: „Da, sigur, hai să fie bine, ca să nu fie rău, dar care este soluția? Pentru soluție, iarăși trebuie stabilitate, trebuie parteneri puternici. Eu am văzut că dl Dodon s-a dus la New York și a spus că Moldova nu are nicio putere și că chestia asta se va decide de Rusia și Statele Unite peste capul Moldovei. Eu asta am reținut din acel discurs, adică făcea tot timpul aceste comparații... Marile puteri, noi suntem aici și cele două mari puteri vor tranșa asta. Deci, cumva delega această răspundere. Păi, dacă delega răspunderea, s-o delege cui vrea el, dar până una-alta ea trebuie decisă la Chișinău. Nu cred că sunt premise favorabile ca să faci progrese foarte rapide pe chestiunea Transnistria. S-au mai discutat lucrurile astea în ultima lună și la Chișinău, și cu ministrul de Externe, multă lume, am văzut ziariști, și nu, nu sunt premise favorabile, dimpotrivă ați văzut că prin Ucraina se vehiculau tot felul de formule trăsnite, care nici acolo nu se vor face. Și președintele Zelenski și-a aprins urechile în chestia asta, că a zis, pe urmă a întors-o; a zis, a întors-o, că așa-i când ești amator și nou-intrat în politică, calci în străchini pe teme din astea sensibile. Nu cred, nu văd Kievul cum să accepte așa ceva. Și atunci, de ce Moldova? Era o temere mai demult că Moldova va fi folosită ca un fel de pilot ca să lovești în Ucraina, că să federalizezi aici ca să creezi un precedent pentru Donbas.”
Europa Liberă: Mai nou se zice că Ucraina ar putea crea precedente pentru Republica Moldova.
Sorin Ioniță: „Dar mai nou s-a inversat ordinea lucrurilor. Deci se pare că presiunea e mai mare pe ei la Kiev pentru Donbas, dar nici așa nu cred că vor accepta. Toate discuțiile cu formula aia Steinmeier și cu prostii, eu nu văd Ucraina acceptând așa ceva. Și atunci, Moldova trebuie să stea liniștită la locul ei, să nu se mai uite așa, ca la filme americane, la jocurile astea geopolitice. Nu o să se întâmple nimic anul acesta și anul viitor în Transnistria. Din păcate, nici în bine, dar nici în rău nu e ceva previzibil. Hai să ne ocupăm de ce putem rezolva acum, și anume: gazul, iarna, banii, pensiile, salariile și perspectiva europeană s-o pui pe un făgaș clar. Astea lucruri sunt în mâna Chișinăului, a unui Guvern de la Chișinău și le poate face. Deci, hai să nu ne mai ocupăm de lucruri pe care nu le putem face. Trebuie ținut un dialog civilizat cu Rusia, dacă vor ei să scoată armamentul acela vechi de acolo, să-l scoată, dar nu îl vor scoate ei curând. Trebuie văzut ce facem cu energia și trebuie construite mai repede sursele alternative și pe gaz, și pe curent, adică conexiunea cu Europa.”
Europa Liberă: Și atunci, care va fi soarta Cuciurganului?
Sorin Ioniță: „Discutăm atunci. Dar acum nu avem ce discuta, că n-am creat alternativele. Hai să le vedem întâi, hai să vedem mai multe investiții în sectorul energetic, poate chiar o investiție productivă. Deci, când va fi gata gazoductul, că va mai dura un pic, când vom avea și investițiile în rețelele de electricitate și dacă mediul economic e stabil, poate vine și vreun investitor să facă o unitate de producție pe teritoriul Moldovei, dincoace de Nistru. Adică o generare de electricitate, nu știu, cu tehnologii moderne, flexibile, cu centrale foarte moderne, care n-au nevoie de zeci de miliarde și să ocupe 70 de mii de hectare să le vezi cu binoclul de la 5 km. Sunt acum lucruri mai noi, mai viabile, dar nu vor veni fără un mediu stabil. Investitorii nu vin să bage zeci sau sute de milioane dacă mediul e instabil și de azi pe mâine nu știi ce faci și faci glumițe prin Parlament și destabilizezi un Guvern, pentru că ai tu alegeri prezidențiale la anul și nu vrei să ai concurenți.”
