Linkuri accesibilitate

Spania se confruntă cu „durii” din UE după criza migranților de la Ceuta, când Italia și alții i-au cerut să iasă din spațiul Schengen

Polițiști spanioli și migranți africani la Ceuta pe 3 august 2026. Între timp, mulți dintre străinii pozați aici au fost convinși să plece.
Polițiști spanioli și migranți africani la Ceuta pe 3 august 2026. Între timp, mulți dintre străinii pozați aici au fost convinși să plece.

Reuniunea miniștrilor de interne ai UE, dedicată afluxului masiv de migranți la frontiera din Ceuta, a avut un ton constructiv, iar statele membre au apreciat răspunsul „imediat și eficient” al Madridului, a declarat marți reporterilor ministrul spaniol de interne, Fernando Grande-Marlaska.

Aproximativ 70.000 dintre cei 72.000 de migranți care au intrat în Ceuta au plecat deja, a declarat Grande-Marlaska, adăugând că spațiul Schengen nu a fost niciodată compromis, întrucât această enclavă din Africa de Nord nu este inclusă în acord.

Săptămâna trecută, în punctul culminant al crizei, mai multe țări în frunte cu Italia au cerut excluderea Spaniei din spațiul Schengen și au acuzat-o că singură și-ar fi provocat criza, prin politica sa prea laxă în domeniul migrației.

Madridul a respins ferm aceste reproșuri și a cerut o reuniune de urgență prin video a miniștrilor de interne din cele 27 de țări membre, pentru a explica criza și ajunge la măsuri comune.

După ședința de marți, ministrul de interne al Irlandei (președinta prin rotație a UE) a spus că miniștrii de interne ai Uniunii Europene au declarat că sunt uniți și gata să sprijine Spania în eforturile sale de a proteja frontierele externe împotriva migrației ilegale.

Primele măsuri concrete convenite se referă la protecția fizică a frontierei europene la Ceuta.

Jandarmii francezi controlează vehiculele la frontiera hispano-franceză dintre Irun și Hendaye, pe 4 august 2026. Spania a asigurat că niciun migrant nu a plecat de la Ceuta spre continent, în urma crizei.
Jandarmii francezi controlează vehiculele la frontiera hispano-franceză dintre Irun și Hendaye, pe 4 august 2026. Spania a asigurat că niciun migrant nu a plecat de la Ceuta spre continent, în urma crizei.

Diferențe de principiu

Reuniunea video europeană de marți a adus o notă mai colegială în discuția despre cele întâmplate la Ceuta, dar a ilustrat și prăpastia dintre poziția pe tema migrației a Spaniei și majoritatea guvernelor din UE.

La capătul discuțiilor de marți, reprezentantul spaniol a insistat că Madridul nu își schimbă poziția de a nu trimite în terțe țări minori neînsoțiți și de a nu accepta ridicarea de centre de triere pentru migranți în terțe țări - așa cum vrea să facă Italia în Albania.

22 de țări, conduse de Italia, Grecia, Ungaria au prezentat la reuniunea de marți o poziție comună dură împotriva migrației ilegale, au susținut ideea centrelor în terțe țări și au cerut evitarea unor decizii naționale care ar putea atrage migranții - o aluzie la recenta decizie a justiției spaniole că migranții sosiți pe mare nu pot fi expulzați imediat și la recenta legalizare a unui număr mare de străini aflați în Spania fără documente.

Centrul italian pentru migranți din Albania, într-o fotografie di 4 iunie 2024, când urma să-l viziteze prim-ministra Meloni.
Centrul italian pentru migranți din Albania, într-o fotografie di 4 iunie 2024, când urma să-l viziteze prim-ministra Meloni.

Spania a avut de partea ei Franța, al cărei ministru de interne a asigurat marți că spațiul Schengen nu a fost „miza” crizei de la Ceuta, cum au sugerat atunci politicieni europeni de dreapta în frunte cu prim-ministra italiană Giorgia Meloni.

Mai mulți oficiali participanți la discuție s-au declarat de acord că criza de la Ceuta a fost creată de dezinformare (s-a zvonit că se poate intra) pe rețele sociale și au lăudat Marocul și Spania pentru cum au cooperat la rezolvarea ei.

În timpul crizei, zeci de persoane și-au pierdut viața înotând spre Ceuta sau în alte tipuri de accidente. Criza a avut un impact masiv asupra orașului spaniol cu 85.000 de locuitori și a adâncit divergențele pe scena politică internă spaniolă, unde forțele de dreapta cer tot mai insistent alinierea la politici migraționiste dure, ca în mai toate țările din UE.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

XS
SM
MD
LG