Cele trei valuri de căldură prin care a trecut Spania continentală anul acesta au adus temperaturi de peste 40 de grade în multe regiuni ale țării. Ultimul nou record spectaculos s-a înregistrat la Valencia, cu o maximă de 46,8 grade Celsius, mai ridicată cu 3,4 grade decât recordul anterior.
Între timp, s-au confruntat cu un nou val de căldură, al patrulea anul acesta, Insulele Canare, arhipelag spaniol din largul coastelor de nord-vest ale Africii. În insulele care se mândresc cu o temperatură constant-moderată pe tot parcursul anului, temperaturile au trecut frecvent de 40 de grade.
Aproape nouă milioane de spanioli sunt supuși în această perioadă restricțiilor de folosire a apei, după luni întregi de secetă. Lagunele din Parcul Național Doñana, din sudul peninsulei iberice, seacă văzând cu ochii, iar ghețarii din Pirinei se topesc în ceea ce ziarul El País numea în editorialul său de marți, 15 august, „o agonie lentă”.
Toate aceste manifestări ale crizei climaterice apar în vreme ce în mai multe regiuni ale Spaniei au venit la putere forțele de extremă-dreapta, care neagă existența schimbărilor climaterice și pun deja în practică, de pildă, măsuri de încurajare a circulației automobilelor, în dauna ciclismului.
Noaptea, fără apă la robinet
Regiunile spaniole cele mai afectate de restricțiile de folosire a apei de la robinet sunt Andaluzia și Catalonia. În cel puțin o sută de localități andaluze, apa este oprită între miezul nopții și șapte dimineața, pentru a da timp rezervoarelor să se reumple, măcar într-o măsură. În Catalonia, numărul localităților aflate în stare de alertă hidrologică este de 500. Restricții într-un număr mai restrâns de localități sunt și în regiunea nordică Galicia, ca și în Aragón și insulele Baleare.
Într-un recent raport al organizației de mediu Greenpeace-Spania se spune că „schimbarea climaterică și proasta gestionare a apei provoacă suferințe nu doar terenurilor agricole și ecosistemelor țării, ci și locuitorilor”.
În mod paradoxal, agricultura, sectorul economic cel mai lovit de secetă, este și principalul vinovat de proasta gestionare a apei în Spania, consumând 80% din rezervele ei de apă. Greenpeace a caracterizat drept „neviabil” actualul model economic cu agricultură intensivă și mari ferme zootehnice.
Dreapta nu crede în criză
Spania, condusă în ultimii ani de guvernul de stânga al socialistului Pedro Sanchez, se numără printre țările care au elaborat strategii complexe de combatere de crizei climaterice și de adaptare la noile realități, având inclusiv un Minister al Tranziției la economia „verde”.
În mai 2021, Spania, considerată ca și alte țări din zona mediteraneeană direct amenințată de criza climaterică, a adoptat legea schimbării climaterice, care prevede măsuri și reforme complexe, în acord cu legislația UE.
Pe de altă parte, valurile de căldură succesive și criza apei din Spania vin pe fondul ascensiunii la putere a dreptei politice, inclusiv a partidului de extremă-dreapta Vox. Liderii lui neagă existența vreunei crize climaterice și au început deja, în regiunile unde Vox are puterea împreună cu Partidul Popular (PP), să anuleze măsuri de protejare a mediului, în favoarea unor „tradiții” poluante.
Cel puțin șase municipii unde consiliile locale sunt dominate de PP și Vox au pornit demersuri pentru abolirea zonelor de emisii de carbon reduse. În câteva municipii, ca Valladolid, Elche, Palma de Mallorca sau Gijón, s-a anunțat deja desființarea pistelor pentru biciclete, sub pretexte că ar fi fost „prost concepute” sau „obstrucționează circulația”.
Mulți observatori politici, dar și spanioli de rând intervievați de presă au deplâns transformarea unor asemenea chestiuni în teme de dispută politică. Potrivit unor sondaje citate de El País, de pildă, 63% din cei care folosesc pistele de bicicletă din Spania ar avea opțiuni politice „centriste”, și nu înțeleg „ideologizarea” circulației rutiere de către extremiștii de dreapta, care promovează „libertatea de a merge cu mașina”.
Sondajele de opinie arată că marea majoritate a spaniolilor se tem de efectele schimbărilor climaterice. În editorialul său de marți, 15 august, intitulat „Față în față cu criza climaterică”, ziarul progresist El País scrie: „Pășim pe tărâmuri climaterice în mare măsură necunoscute. Adaptarea la noii parametri ne va permite să amortizăm efectele cele mai rele. Unele sunt deja limpezi, ca în agricultură sau ecosistemele naturale, dar alte riscuri sunt mai confuze. Ceea ce este în joc este prea valoros ca să întoarcem capul în altă parte”.
