„Cred că ar fi corect să plece de acolo. (...) Vom apăra noi înșine granițele țării noastre”, a spus Simonian la un briefing, marți, citat de serviciul armean al Europei Libere.
„Nu sunt sigur că ei vor apăra frontierele țării noastre”, a adăugat spicherul, referindu-se nu doar la grăniceri, dar și la trupele rusești staționate pe teritoriul Armeniei.
„S-a dovedit în mai multe rânduri că nu au protejat [Armenia] și chiar au făcut totul pentru a face aceste granițe mult mai vulnerabile”, a mai spus spicherul Parlamentului.
Grănicerii ruși și armeni asigură împreună de decenii paza frontierelor Armeniei cu Turcia și Iranul, fiind dislocați și la aeroportul internațional Zvartnots din Erevan.
În timpul și după războiul armeano-azer din 2020, din enclava Nagorno-Karabah, grănicerii ruși au fost, de asemenea, desfășurați, împreună cu unități ale armatei ruse, pe unele porțiuni ale frontierei dintre Armenia și Azerbaidjan.
Ce caută grănicerii ruși în Armenia?
Armenia este singura țară din lume, în afară de Rusia, pe ale cărei granițe sunt desfășurați militari ruși. Activitatea acestora este reglementară de un acord interdepartamental, semnat pe 30 septembrie 1992, prin care s-a înființat un Serviciu de grăniceri al FSB-ului rusesc în Armenia (o filială a Serviciului Federal de Securitate al Rusiei), din care fac parte patru detașamente ce staționează la Ghiumri, Armavir, Artașat și Megri, precum și un punct de control separat la aeroportul Zvartnots.
Unele instituții media armene au relatat recent că guvernul armean ar dori ca grănicerii ruși să plece de pe aeroportul Zvartnots, pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Moscova. Simonian nu a confirmat aceste informații, dar a cerut retragerea rușilor de pe aeroport.
La același briefing, controversatul spicher al Parlamentului, acuzat de corupție și presiuni asupra justiției de către opoziția politică, a acuzat forțele rusești de menținere a păcii din Armenia că nu au prevenit și nu au oprit ofensiva armatei azere din septembrie 2023, care a forțat practic întreaga populație din Nagorno-Karabah să fugă în Armenia. Scurta ofensivă azeră din septembrie anul trecut s-a soldat cu preluarea deplină a controlului asupra enclavei separatiste populată majoritar de etnici armeni, punând capăt unui conflict sângeros ce a durat de zeci de ani.
„Ce au făcut în Nagorno-Karabah? Au escortat populația armeană afară [din regiune]... Într-o zi, ne-ar putea escorta și pe mine și pe tine afară din Zvartnots”, a mai spus Alen Simonian, un membru de frunte al echipei politice a premierului Nikol Pașinian.
Chiar se îndepărtează Erevan de Moscova?
Remarcile lui Simonian sunt un alt indiciu al rupturii tot mai profunde între guvernul lui Pașinian și Moscova, notează serviciul armean al Europei Libere. Aflat în vizită la Paris săptămâna trecută, Pașinian a declarat că Armenia și-a „suspendat” efectiv calitatea de membru al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) condusă de Rusia. Ministerul rus de externe a spus că așteaptă explicații oficiale din partea Erevanului.
Până în prezent, Pașinian nu a cerut retragerea trupelor rusești sau a grănicerilor ruși din Armenia, chiar dacă a pus întrebări retorice despre misiunea lor. Dar unii susțin că ar putea să facă acest lucru, în cele din urmă. Opoziția armeană critică și ea acțiunile Moscovei în regiune, dar afirmă că o retragere a Rusiei nu ar face decât să încurajeze Azerbaidjanul și chiar Turcia să invadeze Armenia.
Armen Rustamian, un deputat al principalei alianțe de opoziție „Haiastan”, a sugerat că îndemnul lui Simonian pentru îndepărtarea grănicerilor ruși de pe aeroport ar putea fi abia un prim pas, care va fi urmat de cererea expresă a guvernului de la Erevan privind retragerea completă a prezenței militare a Rusiei din Armenia. Politicianul de opoziție a avertizat asupra consecințelor „distructive” ale unei astfel de evoluții, notează serviciul armean al Europei Libere.
