Se estimează că AVC-ul va deveni, până în anul 2030, principala cauză de mortalitate la nivel mondial, ajungând la aproximativ opt milioane de decese anual. De luni, 16 septembrie, Chișinăul găzduiește primul summit al Proiectului IRENE – COST (Implementarea Rețelei de Cercetare a AVC - Implementation Reasearch Network in Stroke Quality). Vor participa reprezentanți din peste 30 de țări europene. În paralel, va fi susținută Conferința Națională în Boli vasculare cerebrale.
Valentina Ursu a stat de vorbă cu Stanislav Groppa.
Stanislav Groppa: „Deci, problema accidentului vascular cerebral nu este o problemă specifică doar pentru R. Moldova, ci este o problemă cu caracter global.
Accidentul vascular cerebral apare la populația din R. Moldova la o vârstă cu mult mai tânără.
Accidentul vascular cerebral devine a doua cauză de mortalitate pe mapamond, fiind și în R. Moldova a doua, a treia cauză, dar sunt și câteva particularități. De ce în R. Moldova este o situație poate mai precară decât ar fi în țările din Europa Centrală sau poate chiar și în comparație cu unele țări din vecinătate? Accidentul vascular cerebral apare la populația din R. Moldova la o vârstă cu mult mai tânără. Asta ar fi prima.
Doi: astăzi în R. Moldova, la fiecare oră, un cetățean face un accident vascular cerebral, iar în fiecare o oră și jumătate cineva decedează în urma unui accident vascular cerebral. Statisticile ne arată că aproximativ trei și ceva la sută din populația generală a suportat un accident vascular cerebral. Deci, de bună seamă este o epidemie a bolilor vasculare cerebrale. Dacă statisticile oficiale din R. Moldova oglindeau că în anul 1995 la evidență se aflau 21 de mii de persoane din populația R. Moldova care suferiseră un accident vascular cerebral, apoi în anul 2018 au fost înregistrați 78 de mii.”
Europa Liberă: De ce crește vertiginos acest număr de pacienți?
Stanislav Groppa: „Sunt mai multe cauze. Accidentul vascular cerebral este rezultatul mai multor factori – factori de risc, factori etiologici, începând cu hipertensiunea arterială sau alte maladii, boala ischemică, infarctul de cord sau patologia reumatologică, sau arterioscleroza, dar sunt și cauze care pot fi prevenite.
Astăzi, aproximativ 80% din accidentele vasculare cerebrale ar putea fi prevenite.
Să zicem chiar prin modul de viață sau fumat, sedentarism, consumarea în exces a alcoolului, depresiile, dereglările de somn – toate acestea sunt cauze care pot fi modificate. Astăzi, aproximativ 80% din accidentele vasculare cerebrale ar putea fi prevenite.”
Europa Liberă: Cum?
Stanislav Groppa: „Populația necesită să fie școlarizată în aspectele cunoașterii factorilor de risc, a protejării și a necesității de a se proteja și a preveni. Apoi este sistemul de sănătate. Sistemul de sănătate în R. Moldova este unul deja învechit ca structură și funcționalitate, deci el necesită de urgență revitalizare și reformare, cu aducerea exigențelor la ora actuală, fiindcă acele structuri existente în R. Moldova nu-și mai pot exercita funcțiile în corespundere cu cerințele actuale. Deci, astăzi este nevoie de o regionalizare și o ierarhizare a sistemului de sănătate. Asta este în prim-plan dacă ne dorim un sistem eficient de urgență. Urgență astăzi înseamnă timp, asta înseamnă creier și asta înseamnă echipe înalt specializate, interdisciplinare, bine pregătite, școlite, dar și bine dotate.”
Europa Liberă: Dl academician, boala aceasta bântuie mai cu seamă în rândul celor vârstnici, bănuiesc că astea ar fi statisticile pe care le aveți Dvs., dar vreau mai degrabă să ne explicați cum poate obține primul ajutor medical cel din mediul rural. Acolo lucrurile stau mult mai trist, condițiile sunt precare. În Chișinău, 3-4 ore este suficient să vină Urgența și să-i acorde primul ajutor celui care a avut de suferit. Ce se întâmplă în sat, în provincie?
Nivelul mortalității la domiciliu prin accidente vasculare cerebrale în R. Moldova este unul din cele mai înalte din toată Europa...
Stanislav Groppa: „N e numai patologia celor vârstnici, nu, este un mit, pentru că astăzi accidentul vascular cerebral apare la persoane de vârstă tânără – 30, 40, 50, 60 de ani. Și dacă comparăm zilele pierdute de muncă, de activitate ș.a.m.d., aici rezultă cifre enorme. Sigur că este o asimetrie în modalitatea asistenței medicale. Foarte mulți pacienți cu accident vascular cerebral nu au acces la un tratament corespunzător, actual, înalt specializat și ca urmare nivelul mortalității la domiciliu prin accidente vasculare cerebrale în R. Moldova este unul din cele mai înalte din toată Europa și chiar țările învecinate. Persoanele fac accidente vasculare cerebrale, cu regret, nu sunt spitalizate sau au o asistență de scurtă durată și ulterior se află în grija celor din preajma familiei sau a vecinilor, fiindcă mortalitatea la domiciliu prin accidente vasculare cerebrale în unele localități ajunge până la 70%. Deci este un aspect care ne pune în gardă majoră.”
Europa Liberă: Dar vă întrebam în mediul rural, acolo, ce asistență poate fi acordată?
Stanislav Groppa: „Este de asemenea acea asistență de urgență prin Salvare, prin 112, prin medicul de familie, prin secțiile raionale, dar astăzi secțiile raionale nu au capacitatea unei asistențe moderne. Asistența modernă a accidentului vascular cerebral vizează foarte multe metodologii și examinări instrumentale pe care le necesită un pacient în perioada acută – tomografie computerizată, doplerografie, terapie intensivă ș.a.m.d. Deci este imposibil să creăm astăzi în fiecare raion astfel de condiții. Acesta este din nou un mit, este necesar de a centraliza și de a regionaliza, de a crea instituții regionale, adică una din instituțiile raionale este necesar să devină regională fiind dotată, asigurată și care ar veni să examineze, să evalueze un pacient.”
Europa Liberă: Deci este nevoie de o reformă spitalicească?
Stanislav Groppa: „Da, reforma în cauză necesită să fie adusă în prim-plan.”
Europa Liberă: Dvs. reușiți cu regularitate să convocați conferințe, seminare, congrese, multiple evenimente cu participarea medicilor de aici din R. Moldova, dar și cu mulți oaspeți de peste hotare, specialiști în acest domeniu. Tocmai suntem în preajma unui asemenea eveniment.
Stanislav Groppa: „Da, luni, pe data de 16 septembrie, la Chișinău își va începe lucrările summitul cu genericul „Accidentele vasculare cerebrale”, summit european, la care vor fi prezenți reprezentanți ai peste 30 de țări, cei mai de vază specialiști, care vor pune în discuție starea de asistență medicală în accidentul vascular cerebral și cercetările științifice în domeniul accidentului vascular cerebral. Anul trecut în Parlamentul comunității europene a fost discutată problema accidentului vascular cerebral și ca rezultat a fost emis un proiect, un plan de combatere a accidentului vascular cerebral în Comunitatea Europeană și în Europa.”
Europa Liberă: De ce Moldova găzduiește acest summit?
Stanislav Groppa: „Noi avem și reușite, iar acele reușite pe care le avem - să zicem, modalitatea de cercetare sau modalitatea de abordare în unele centre, cum ar fi Institutul Medicină de Urgență, „Sf. Treime” sau alte spitale, alte instituții medicale - sunt în conformitate cu cerințele pe care le impune Comunitatea Europeană, iar cercetările pe care le-am efectuat în republică sunt de anvergură și de aceea s-a și propus ca prima ședință a unui proiect în limitele Programului COST să fie găzduit în R. Moldova, să fie inițiat programul-pilot de asistență și de cercetare în accidentul vascular cerebral și împreună cu experții din Comunitatea Europeană să selectăm cele mai bune strategii de organizare.
Este necesitatea unei conlucrări a politicului, a structurilor guvernamentale, a populației, a mass-media...
De altfel se propune, și am venit noi cu propunerea, de a elabora un program național de prevenție și tratament al accidentului vascular cerebral. Și aici este necesitatea unei conlucrări a politicului, a structurilor guvernamentale, a populației, a mass-media, fiindcă problema accidentului vascular cerebral este o problemă interdisciplinară. Ea nu poate fi rezolvată de medici, ea trebuie să fie rezolvată în complex, ea necesită o atitudine guvernamentală, statală, întrucât 80 de mii din concetățenii noștri sunt pacienți cu accidente vasculare cerebrale. Acestea sunt 80 de mii de familii, aceștia sunt 80 de mii de pacienți care necesită medicamente, îngrijire și evaluare. Un pacient cu accident vascular are nevoie de mai multe investigații imagistice – tomografie computerizată, rezonanță magnetică ș.a.m.d. Dacă apreciem că, conform costurilor existente astăzi în R. Moldova, un examen prin tomografie computerizată este nu mai mic de 1.500 de lei. Deci, 1.500 de lei, 3.000 ș.a.m.d. și dacă înmulțim...”
Europa Liberă: Polița de asigurare medicală ajută?
Stanislav Groppa: „În mare măsură, pentru pacienții aflați în perioada acută, ajută, dar astfel de sume enorme nu pot fi acoperite, de aceea trebuie să întreprindem măsuri pentru a lua sub control problema respectivă.”
