Ce a fost, de fapt, campania „Un doctor pentru tine”, inițiată de fosta guvernare democrată și stopată acum de noul ministru al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale? O pomană electorală? O soluție de neamânat pentru nevoile unei părți a populației de la sate, rămasă fără acces la serviciile medicale? Dar o soluție oare? Și cu ce preț? O convorbire la această temă cu Stela Bivol, directorul Centrului de Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS).
Europa Liberă: Campania „Un doctor pentru tine”. Lansată și prezentată de fosta guvernare a democraților ca acțiune de asigurare a accesului la servicii medicale în zonele rurale, atâta timp cât se va făuri un sistem puternic de sănătate. Stopată de noul ministru al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale ca fiind, de fapt, o „caravană electorală”, un mod politicianist de a acoperi problemele din sănătate și deturnarea banilor din domeniu spre „alte buzunare”. Ce a fost această campanie, de fapt? Un „cadou electoral?, o inginerie de PR pentru vitaminizarea imaginii unui partid? Sau chiar o acțiune, o soluție de urgență care nu mai suferea amânarea pentru situația dezastruoasă de la țară cu accesul la medicină?
Stela Bivol: „În primul rând aș vrea să menționez că această campanie are câteva componente și ele trebuie privite drept componente separate. Una a constat în exact ce ați spus Dvs referitor la accesul populației rurale la consultații de cardiolog, endocrinolog, ORL-ist, oftalmolog, neurolog, a fost o componentă de asigurare a asistenței stomatologice pentru copii și au fost două componente referitoare la radiologia pulmonară pentru tuberculoză și cancer pulmonar, și mamografia mobilă.
Fiecare dintre aceste componente are argumentare, impact diferit. Ele au fost într-adevăr prezentate ca o campanie, dar de fapt sunt din punctul meu de vedere patru chestii diferite. Doamna ministru a făcut comentarii, în special referitor la primul component, referitor la consultațiile „Un doctor pentru tine” și consultațiile în sectorul rural.
Eu sunt reprezentantă a unei organizații independente și societate civilă, încerc să mă uit în afara aspectului politic, ca să zic așa. Din punct de vedere tehnic, componentele ce țin de radiologie pulmonară și mamografie mobilă sunt argumentate, sunt parte a programelor naționale de control al cancerului, programul național de control al tuberculozei și a fost o oportunitate de a extinde accesul populației la serviciile care nu existau înainte.
Pentru mamografie mobilă, încă în anii 2008-2010, unul dintre coautori, - am fost consultantă în elaborarea Programului naționale de cancer care nu a fost aprobat la acel moment, - și s-a făcut o analiză de impact de către Ștefan Savin, celălalt consultant implicat în acest proces, și concluzia a fost că de fapt Moldova ar avea nevoie de zece instalații de mamografie pentru a asigura populația cu acest serviciu și pentru a crește depistarea cancerului la timp. Ceea ce în sfârșit s-a întâmplat a fost procurarea acestor trei unități mobile și a început campania demult așteptată. Sper să ajungă la efectul scontat și argumentarea care a fost făcută la acel moment.
Acum, referitor la radiologia pulmonară, același lucru, este parte dintr-o strategie națională de depistare a tuberculozei și parte din programul național, depistarea activă a tuberculozei și își are argumentarea și rezultatele scontate în documentele de politici.
Partea într-adevăr cu tentă politică de sus în jos și fără raționament și argumentare este partea cu „Un doctor pentru tine” și consultații la populația rurală. Nu am văzut niciun concept, nu am văzut nicio încadrare în politicile de fortificare a asistenței medicale primare, de asistență medicală comunitară specializată de ambulator, necesitatea unei asemenea campanii să fie argumentată sau să fie trasată în niște documente de politici, să aibă o argumentare în formă de rezultate scontate etc. Deci a fost monitorizată prin număratul consultațiilor. Asta e un proces, dar care este rezultatul scontat înainte de a vedea și implementarea cum a avut loc, nu a fost clar din acel moment.”
Europa Liberă: Cât de eficientă a fost, totuși, această campanie? Putem vorbi de rezultate de luat în seamă?
Stela Bivol: „Deci, la acest moment, doar câteva cifre au fost publicate: numărul de consultații, numărul de persoane examinate și asta este și în ordinele Ministerului Sănătății, asta e tot ce este prezentat pentru monitorizare. Din punctul acesta de vedere, doar se poate vedea acoperirea, zeci de mii de persoane examinate, dar ce înseamnă asta, ce se întâmplă cu persoana examinată după ce a fost examinată și consultată, adică examinată pentru radiologie sau mamografie. Consultația este în afara sistemului. Care este următorul pas? Ce s-a făcut? Nu este clar. Deocamdată această informație nu este și cred că într-adevăr pentru a înțelege utilitatea acestei intervenții e necesară o evaluare înainte de a decide dacă merită într-o altă formulă de a fi revigorată.”
Europa Liberă: Când noul ministru al Sănătății, dna Ala Nemerenco, susține că „ministerul de resort s-a jucat de-a „Un doctor pentru tine”, în timp ce banii grei din sănătate erau direcționați spre alte buzunare”, ce trebuie să se înțeleagă? Că această campanie ar fi fost un fel de perdea de fum pentru deturnarea unor bani cu altă destinație în domeniul sănătății?
Stela Bivol: „Nu pot să interpretez spusele doamnei ministru, pentru că transparența fluxurilor financiare în sistemul de sănătate este foarte mică. Noi, ca centru care ne propunem să monitorizăm transparența banului public, am avut dificultăți enorme pe parcursul ultimilor ani de a avea acces la asemenea date și ele au fost premeditat ascunse de public. Tot timpul ni se spunea să ne uităm pe site-ul CNAM, dar pe site lipsesc date de care solicitam. Primeam refuzuri la solicitările trimise la CNAM, de aceea, referitor la cât a costat campania, eficiență., unde s-au dus banii, din păcate aceste informații nu sunt de interes public și probabil organele, autoritățile publice centrale trebuie să investigheze, să înțeleagă despre ce a fost vorba.”
Europa Liberă: Au fost și întrebări privind medicii antrenați în această campanie... Bunăoară, cum au fost convinși să meargă în această campanie? I-a înlocuit cineva atâta timp cât au fost în deplasare? Cum au fost plătiți pentru orele suplimentare de muncă? Cum se întâmplă în general în asemenea cazuri?
Stela Bivol: „Iarăși, este o situație în care într-adevăr, inclusiv și fostul premier a menționat că aceasta a fost o soluție temporară care a întrerupt anumite sisteme normale de funcționare a lucrurilor în sistem. Deci există un sistem bine pus la punct în care prima intrare este asistența medicală primară, consultarea priveliștilor, se ajunge la nivelul raional/republican dacă e necesar. De aceea se întrerupe acest ciclu și se face de jos în sus, de la nivelul republican la nivelul asistență rurală. Nu a fost argumentată necesitatea, selecția satelor, toate aceste informații lipsesc din documentele de politici ca să înțelegi strategia menționată.
Ce există în documentele pe politici care medic încotro merge. ce se întâmplă în momentul în care medicul lipsește de la lucru, nu e clar, cine îl înlocuiește, care este planul făcut pentru instituție în momentul în care medicii sunt trimiși în teritoriu. În al doilea rând, calitate consultațiilor. Este un medic scos din sistemul de rutină, din instituție, care poate să îl trimită la investigații, să vadă rezultatul investigațiilor, să-l vadă a doua oară. Este o intervenție de o dată: l-a văzut, i-a zis ceva, a făcut probabil niște referiri la specialiștii care oricum sunt la nivel de raion pentru următorii pași. Nu înțeleg circuitul acesta ca să vă spun cum a funcționat. Cel mai bine vor comenta cei care au fost implicați în implementare.”
Europa Liberă: Se vorbește acum ca de o prioritate dureroasă – eliminarea interferenței politicului în medicină... Așa cum înțelegeți Dvs., cum intervine politicul sau politicienii în domeniul sănătății? Și – în continuare – cum poate fi eliminată această intervenție, presupunând că este abuzivă?
Stela Bivol: „Pentru a evita politicul în sănătate este necesar ca concursurile pentru posturile de funcționari și de manageri a instituțiilor să fie într-adevăr organizate independent, liber și fără imixtiune politică la selecție, ceea ce nu a
Pentru a evita politicul în sănătate este necesar ca concursurile pentru posturile de funcționari și de manageri a instituțiilor să fie într-adevăr organizate independent, liber și fără imixtiune politică la selecție...
fost cazul în ultimii cinci ani. În al doilea rând, inițiative din astea care vin de sus, din afara sistemului de sănătate și care perturbează sistemul de sănătate și fac o deturnare a proceselor normale, sistemice, sunt exact tipul acesta de intervenții care dau conotația politică...
Conceptual, are sens să faci anumiți pași, dar ei trebuie să fie descriși în cadrul politicilor elaborate de către sistem cu angajarea și participarea tuturor actorilor, cu respectarea normelor de consultare, cu luare în considerare a comentariilor care sunt primite în perioada de consultare, or nu a fost cazul în ultimii ani ca toate aceste rigori să fie respectate.”
