Linkuri accesibilitate

Strategia UE pentru partenerii estici după 2020: accent pe cooperarea locală


În mai 2019, Parteneriatul estic a împlinit 10 ani.

Comisia Europeană și-a anunțat astăzi noua strategie pentru partenerii estici după anul 2020. Documentul, făcut public la Bruxelles, va fi prezentat Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social și Comitetului Regiunilor.

Întreaga strategie era deja structurată și pregătită spre a fi făcută publică, dar a trebuit completată, în urma pandemiei, prin introducerea unor asigurări că "UE va sprijini țările partenere în modernizarea infrastructurilor medicale, pentru a înfrunta mai bine maladiile transmisibile și non-transmisibile, așa cum este cazul cu epidemia de coronavirus (COVID-19)."

Parteneriatul Estic a fost lansat in mai 2009, la Praga, fiind pe atunci o initiativa in primul rand a Poloniei, sprijinita de Suedia. De altfel, in interiorul Uniunii Europene, Parteneriatul Estic a ramas până astazi o initiativa sprijinitã in primul rând de tarile foste comuniste membre în UE, care vor sa-si ajute vecinii din est.

Parteneriatul Estic acoperă cele 6 tari foste sovietice apropiate de Uniunea Europeana: Ucraina, Bielorusia, Moldova, Georgia, Armenia si Azerbaidjanul, cărora li se acorda o serie de facilități comerciale si un regim de facilitare a acordării vizelor, in vreme ce se evita total discutarea vreunei perspective de aderare concreta la Uniune intr-un viitor previzibil. Trei din acestea (Ucraina, Moldova și Georgia) au beneficiat până acum și de libertatea de călătorie, fără viză în spațiul Schengen, acordată cetățenilor lor, dar suspendată actualmente din pricina pandemiei.

Documentul începe prin a admite că dezvoltarea recentă a celor șase țări estice partenere a cunoscut mari divergențe, în funcție de interesele fiecăreia. Se amintește că trei dintre ele: Georgia, Ucraina și Moldova, au câte un solid acord de asociere cu UE.

Se precizează că o principală schimbare în strategie din partea UE este aceea că se trece de la sprijinul punctual pe proiecte, cum s-a făcut multă vreme, la o abordare frontală a politicii reformelor. Pentru a nu se mai fragmenta ajutorul, ca până acum, UE încurajează programe comune. În acest context sunt lăudate eforturile comune ale Moldovei și Ucrainei.

Proiectul, după 2020, e structurat în patru arii prioritare: 1) economia; 2) interconectivitatea; 3) întărirea societății și 4) o mai bună guvernare. Domeniul rămas în urmă și care necesită cele mai mari eforturi și reforme este cel de-al patrulea, cel al guvernării.

UE rămâne principalul partener comercial pentru patru din cele șase. Pentru Armenia și Bielorusia, UE este al doilea partener comercial, după Rusia.

În domeniul învățământului, toate cele șase pot beneficie de programele europene precum Erasmus. Se pune un mare accent și pe dezvoltarea digitalului. Se amintesc apoi eforturile care rămân de depus mai departe în reforma justiției și pentru combaterea corupției, dar și pentru asigurarea independenței presei.

Oficialii din ambele părți, atât din Uniunea Europeana, cit si din cele 6 tari ale Parteneriatului, au prezentat întotdeauna Parteneriatul estic ca pe un foarte mare succes, insistind cel mai adesea asupra promisiunii liberalizarii regimului vizelor.

In practica insa, diferitele institutii europene isi coordoneaza cu mare dificultate activitatea in directia tarilor parteneriatului. Astfel, Parlamentul European deplânge faptul ca numirile ambasadorilor Uniunii in regiune se fac și astăzi în mod opac, de catre șeful diplomatiei europene, de către Comisie, în realitate, si ca parlamentul nu are aici nimic de spus, putând doar sa audieze in mod formal ambasadorii, insa cu usile inchise.

Un summit al UE cu cele șase țări partenere e prevăzut pentru luna iunie 2020.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG