În ultimele 24 de ore, Rusia a lansat cel puțin 36 de rachete în toată Ucraina, lovind și cea mai mare rafinărie de petrol. Potrivit armatei ucrainene, în jur de 16 au fost doborâte, dar barajul de rachete a inclus și tipuri pe care apărarea sa antiaeriană nu le-a poate doborî, ceea ce dă și mai multă urgență apelurilor Kievului adresate Occidentului de a trimite mai mult sprijin militar.
Cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron și vicepreședinta Statelor Unite, Kamala Harris se numără printre mulți oficiali de rang înalt care participă la Conferința de Securitate de la München. Discuțiile centrale vor fi deschise de ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba dar ceea ce caracterizează reuniunea de la München este numărul extrem de mare de dezbateri, convorbiri bilaterale și chiar negocieri care au loc pe marginea conferinței.
Moldova este reprezentată de președinta Maia Sandu și de ministra de Interne, Ana Revenco, recent reconfirmată în funcție, în noul guvern Recean.
Discuțiile vor fi dominate de războiul din Ucraina, provocat de invazia Rusiei – dar Rusia, la fel ca Iranul, nu sunt prezente nici anul acesta la Conferința de Securitate.
Un loc unde poți vorbi și cu adversarii
„Invazia din Ucraina este o încălcare a tuturor regulilor de civilizație, și nu putem, nu vrem în aceste condiții să oferim Moscovei o scenă pentru a-și continua propaganda” a declarat noul șef al Conferinței de Securitate de la München, diplomatul german de carieră, Christoph Heusgen. „Într-un fel îmi pare rău”, a continuat Heusgen, „aceasta conferință era gândită tocmai ca locul unde poți schimba o idee și cu adversari foarte dificili”.
Conferința a fost lansată în 1963, inițial ca o reuniune militară, dar repede s-a dezvoltat într-o reuniune transatlantică la nivel înalt între politicieni, lideri militari, șefi de servicii de informații și experți, reuniți pentru a demonstra unitatea Occidentului în fața amenințării sovietice, remarcă FT.
Odată cu încheierea Războiului Rece, Conferința și-a extins agenda – de la probleme militare, la demografie, schimbări climatice și migrație. Și-a extins și lista de invitați, cuprinzând treptat și toate țările care fuseseră în fostul bloc comunist, începând că Federația Rusă și fostele republici sovietice.
Anul acesta însă, din cauza războiului din Ucraina, s-ar putea spune că agenda discuțiilor – nu neapărat lista participanților – marchează o revenire la ideea de bază a acestei reuniuni: de a întări coeziunea frontului transatlantic.
Să facem front comun în fața lui Putin
„Anul trecut am invitat Rusia la conferință, dar nu a venit nimeni”, reamintește Christoph Heusgen într-un interviu cu televiziunea publică germană. „Era în ajunul invaziei, speram să-i putem convinge să renunțe. Este evident că dialogul, cel puțin în acest moment, este imposibil, [președintele rus Vladimir] Putin și ministrul său de externe [Serghei] Lavrov au rămas neclintiți pe poziție, vor să distrugă Ucraina”.
Ce mesaj ar putea transmite, în aceste condiții, Conferința de la München?
„La un an de la atacul Rusiei asupra Ucrainei, vrem să trimitem un semnal de unitate din partea comunității internaționale. Să spunem: Puterea legii este mai puternică decât legea celui mai puternic”, a mai declarat Heusgen în interviul cu televiziunea publică germană, acordat în ziua deschiderii conferinței.
Cum ar putea arăta Rusia fără Putin
Joi seară în ajunul deschiderii oficiale a Conferinței, Mihail Hodorkovski, fostul mare oligarh rus iar astăzi unul din cei mai activi critici ai Kremlinului, și-a prezentat la München propriile viziuni despre o Rusie fără sau după Putin. În noua sa carte „Cum să ucizi un balaur”, Hodorkovski susține teza că în Rusia este inevitabilă o „revoltă împotriva regimului autoritar, chiar neo-autoritar” al președintelui Putin.
Transformarea Rusiei într-o democrației federală reală ar putea dura însă mai bine de 20 de ani, crede Hodorkovski pentru că „astăzi, Rusia trăiește sub starea de urgență impusă de un regim autoritar, care nu permite nici o opoziție”.
Cu toate acestea, o schimbare de regim nu ar fi utopică, spune Hodorkovski, pentru că „regimuri care sunt atât de închise precum cel creat de Putin, se prăbușesc de la sine”.
Christoph Heusgen, pe de altă parte, crede că Rusia are nevoie de o „deputinizare”, similară cu denazificarea Germaniei după al Doilea Război Mondial, proces condus – cel puțin în partea vestică a țării – de puterile aliate victorioase.
Este în opinia lui Heusgen și premiza pentru o normalizare a relațiilor dintre Rusia și Occident.
