Marți, 23 ianuarie, tocmai când parlamentul Turciei se pregătea să ratifice primirea în NATO a Suediei, premierul naționalist al Ungariei, Viktor Orbán, a spus că-l va invita pe premierul Suediei, Ulf Kristersson, să „negocieze” la Budapesta un posibil acord similar.
Marți, guvernul Suediei a spus că încă nu știe cum să răspundă.
Miercuri s-a hotărât și a răspuns prin vocea ministrului de externe, Tobias Billstrom, că nu vede vreun motiv pentru asemenea negocieri.
Șeful diplomației suedeze a mai spus că spre deosebire de Turcia, Ungaria nu a formulat niciun fel de condiții pentru primirea Suediei când aceasta a fost invitată să se alăture alianței la summitul NATO de la Madrid, din 2022.
Parlamentul Turciei a aprobat marți candidatura Suediei la NATO, după mai mult de patru ore de dezbateri, cu 287 de voturi pentru, 55 împotrivă și patru abțineri.
Premierul suedez Ulf Kristersson a declarat, pe rețelele sociale, după vot, că Stockholmul este „cu un pas mai aproape” de aderarea la NATO.
Finlanda, țară cu o lungă tradiție de neutralitate, ca și Suedia, a devenit al 31-lea membru al alianței în aprilie anul trecut.
Aceasta aproape a dublat lungimea frontierei NATO cu Rusia și a consolidat substanțial apărarea celor trei mici națiuni baltice care au aderat la bloc după prăbușirea Uniunii Sovietice.
„Jocurile” lui Erdogan
Suedia și Finlanda au urmat o politică de nealiniere militară în timpul confruntării dintre Rusia și Statele Unite din perioada Războiului Rece.
Cu toate acestea, invazia sângeroasă a Rusiei asupra vecinului său vestic a răsturnat calculele geopolitice.
Rezistența președintelui turc Recep Erdogan la aderarea Suediei la NATO a reflectat poziția sa mai nuanțată față de Moscova.
Ankara a profitat de pe urma menținerii – și chiar a extinderii – schimburilor comerciale cu Rusia, furnizând în același timp Ucrainei drone și alte arme esențiale.
Erdogan a fost, de asemenea, unul dintre puținii lideri NATO care au avut întâlniri și conversații telefonice regulate cu președintele rus Vladimir Putin.
Sprijinul lui Erdogan pentru aderarea Suediei vine ca parte a unei rețele complexe de mișcări geopolitice.
Administrația sa a solicitat sprijinul președintelui Joe Biden pentru a achiziționa 40 de noi avioane de luptă F-16 și 79 de kituri de actualizare pentru a moderniza o flotă existentă de avioane de război.
Casa Albă a făcut din aderarea Suediei o condiție prealabilă pentru vânzarea avioanelor către Turcia, în timp ce Erdogan a declarat, de asemenea, că cele două chestiuni ar trebui să fie legate.
Articolul cuprinde informații de la Europa Liberă România.
