Premierul ungar naționalist, care a folosit des dreptul de veto al țării pentru a bloca mai ales ajutorarea Ucrainei invadate de ruși, ca și apropierea ei de UE, ar fi putut să meargă la summit, oarecum de adio, dar a preferat să rămână la Budapesta, spunând că este ocupat cu transferul puterii către Peter Magyar, câștigătorul detașat al alegerilor din 12 aprilie.
Chiar și fără Orban, summitul din Cipru nu va fi însă prioritar despre Ucraina, nici în ce privește asistența financiară pentru Kiev, nici în ce privește extinderea.
Presa specializată în problemele UE spune că crizele apărute în jurul blocului de la începutul anului curent, în frunte cu conflictul din Orientul Mijlociu, au făcut ca obiectivele pe termen lung ale organizației să treacă în plan secund, inclusiv extinderea, tema care interesează cel mai mult R. Moldova.
Portalul Euractiv amintește că Marta Kos, comisarul UE pentru extindere, a făcut apel explicit la șefii de guvern să acorde o mai mare importanță domeniului său de competență, în cadrul discursului pe care l-a ținut în fața Parlamentului European săptămâna aceasta. Ea și-a exprimat speranța că prim-miniștrii vor discuta despre extindere în luna iunie și a lăudat fără rezerve pregătirile candidatelor, în frunte cu Moldova și Ucraina.
Dar potrivit aceluiași site de știri, extinderea accelerată, cu Ucraina mai ales, nu mai este exact o temă îndrăgită de liderii europeni.
Chiar dacă plecarea lui Orban de la putere poate aduce mai aproape deschiderea negocierilor de aderare, inclusiv cu Moldova, tot mai mulți șefi de guverne din UE au semnalat în ultimele săptămâni că primirea de noi membri trebuie pregătită cu grijă.
Alte teme amânate de liderii europeni sub presiunea crizelor externe au fost bugetul comunitar până în 2028, care trebuia deja discutat în martie, dar va fi atins probabil abia acum, relația cu China sau planul Comisiei Europene de a restarta economia UE, care va fi și el aprobat abia acum, în Cipru.
Președinție cu ghinion sau „Unde sunt turiștii?”
Președinția cipriotă a UE, la a cărei lansare a participat și președinta R. Moldova Maia Sandu, a fost cam umbrită de crizele din vecinătatea UE.
În martie, după ce SUA și Israel au atacat Iranul, cea mai sud-estică membră UE, Ciprul, a devenit ținta unui atac cu drone lansate cel mai probabil de aliații Teheranului, asupra unei baze militare britanice de pe insula divizată.
Imaginea de țară amenințată nu convine deloc Ciprului, nu doar pentru că este președinta UE, ci pentru că își ia din turism o parte importantă din Produsul Intern Brut.
Publicația Politico a scris în ajunul summitului UE că Ciprul speră ca această reuniune... să-i aducă înapoi turiștii: „Ciprul are un nou argument pentru turiștii îngrijorați: dacă este suficient de sigur pentru cei 27 de lideri ai UE, cu siguranță este suficient de sigur și pentru vacanța ta la plajă”.
Ciprul, notează Politico, se află în linie dreaptă la numai 1200 km de Iran.
Pe de altă parte, vecinătatea cu Orientul Mijlociu îmbogățește agenda summitului de joi și vineri: la reuniune este invitat președinte al Siriei, Ahmed al-Sharaa.
Comisia Europeană a propus luni reactivarea integrală a unui acord de cooperare cu Siria, în cadrul eforturilor de restabilire a relațiilor cu Damascul.
Acordul din 1978 are ca scop sprijinirea dezvoltării economice și sociale a Siriei și promovează relațiile comerciale. El a fost suspendat parțial în 2011 din cauza încălcărilor drepturilor omului sub regimul președintelui sirian destituit Bashar al-Assad, a precizat Comisia.
În temeiul acordului, tarifele vamale aplicate majorității produselor industriale provenite din Siria sunt eliminate.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
